Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1904-01-24 / nr. 280
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA JAI 44 STRADA APUSARANC 44 10 bani—tierla II Anul XI. No. 280. SÎMBATA 24 IANUARIE 1004 Apare in toat zilele de lacra Un număr vechia 20 bani EVENIMENTUL Z iar coniservator ABONAMENTUL f* *Prsm H4«J : |w 8 luni N l«i ții* <5 luni 8 Isi. In străinătate jn* an au 80 l«i -----MW----Antmei&i-l, inserții i* teelan*t SO bani rindul 9 Un mare semn de întrebare lintește pe streșina aub care se adăpostește partidul național-liberal. Formată din crîmpeie nepregătite și din răndurile sărite din tulpina conservatoare la epoci diferite cind această alcătuire de granit s’a lovit de vicisitudini grele, colectivitatea s’a putut insinua un moment în sentimentele populațiunei naive, dornică de a-și îmbunătăți soarta, și în creditul altor factori constituționali terorizați de pornirea răsvrătitoare a celor cari mustruluiau pe liberali. Greșala fosta, atunci, din partea și a publicului și a Coroanei să se creadă că cei cari nu aveau loc in alcătuirea legiuită vor putea ei, cu cădere și cu chibzuială, creea așezăminte și întări alcătuirea la a căror temelie ciocăniseră, poate nu întotdeauna zadarnic, cu îndirjire învierșunate. Dar greșala de atunci avea un înțeles : pe de o parte, liberalii, cu disperarea oamenilor flămînzi prea să năpusteau impetuos asupra instituțiilor de existența cărora se lega existența țarei—și era aproape generală credința că, pentru a reduce la neputință mîinele lor sacrilege, e bine să se încurce aceste mîini în sarcina puterei; pe de altă parte, debuturile penibile ale națiunei abia scăpata de sub jugul dominațiunei care ne strivea, făceau vădită nevoia de a se chema la viața publică pături noui, ridicate din straturile adînci ale poporului. Acestei împrejurări se datorește surușul desfrînat al partidului despre care unul de ai lor, unul de frunte, zicea mai în urmă că, ca măsură de higiena morală, îi trebuie îngropat hoitul de un stînjen sub pămint. Dar, bine-rău, experiența s’a făcut și dacă cei cari au crezut-o necesară au scuza necunoștinței lor despre urmările acestei încercări, cei cari o îngăduie să continue încă astăzi nu mai au nici o îndreptățire, aici scuză. Astăzi, cînd devin trainice însăși republicele americane, o republică la Ploești nu mai e posibilă de olt pe teatru, ca revistă de sine de an ; astăzi, cind educația sufletească a națiunei a ajuns așa de departe incit nu se mai îngăduie fără protestare energică și obștească, nici acte de indelicateță ușoară astăzi literatura imundă care a ilustrat atât de trist faza primă a injghebărei partidului liberal ar întimpina o desaprobare unanimă și scriitorii unei asemenea școale mizerabile ar pieri sub disprețul opiniunei publice. Și, totuși, beneficiind, pare că, și acum de titlurile pe cari și le înscriau cu toporul pe vremea cind săpau cu deznădejde bazele dinastiei, liberalii continuă încă, fără nici un alt drept, să se bucure, in paguba țarei și in interesul personal al fiecăruia dintre ei, de preferințe al căror motiv e de dorit să rămână și mai departe o taină nepătrunsă. Nici trecere înaintea corpului electoral—din potrivă, maltratat de cite ori îi iese în cale ; nici capita moral moștenit de la cei cărora ii datorește ființa—ba purtind plumb în aripi de cind a fost pălmuit cu sentința: ,am tolerat asasinate“ ; nici sprijinit de oameni a căror valoare să treacă cu decit dincolo de nivelul comun , partidul național-liberal pare că-și trage dintr’un izvor nevăzut putința de a se face de miscă cînd mert sub cortul puterei Am fi vrut ca, potrivit cu tradițiile de ordine ale partidului conservator, să nu dăm luptei noastre în potriva adversarului decit caracterul unei bătălii, în care luptătorii Constantin Disescu Alegerea d-lui C. Disescu la Teleorman a produs o mare și frumoasă impresie în toate păturile societăței ieșene. Nici că se putea un oraș de elită ca orașul nostru să rămie rece, la știrea alegerei unui fruntaș al țărei ca D. Disescu. Lumea din Iași a petrecut multe ceasuri frumoase sub farmecul marelui talent al lui Disescu, pe care rind pe rînd l-am văzut desfășurînd cu o logică și cu o sistemă de maestru idei originale ca profesor și conferențiar, sau captivind sufletele imensului auditor din întrunirile publice prin o decență caldă, printr’o înlănțuire de idei care îți fura toată atențiunea, printr’o apreciare independentă a faptelor politice și sociale, pornită din conștiința cea mai curată și din o iubire nețărmurită pentru țară și pentru neam. Cînd auzi pe Disescu nu știi ce să admiri într’unsul pe orator, pe profesor, pe savant sau pe cetățeanul patriot. Bucuria noastră este legitimă constatînd că conștiința cetățenească printre alegătorii colegiului intăi a făcut atita progres, nicit să resiste presiunilor autorităților administrative, terorismului ocultei și creditului funciar rural pentru a trimite în parlament un om, care va onora tribuna și va deveni In sinul unei adunări de politiciani sectari apostolai ideilor mari și sănătoase. IX ERI AGEREA GIVERAJ i Est In zadar presa guvernamentală s'a sbuciumat să dovedească că succesul nostru era un ,,succes închipuit alegerea de la Teleorman în persoana iubitului nostru amic d. Disescu, confirmă acum odată mai mult că guvernul, cu toate expedientele imaginate și utilizate de d. Lascar, va trebui să asculte de avertismentele ce fara îi dă. Guvernul a fost înfrînt, se căiesc. Aceasta este și în temperamentul și în felul nostru de a inelege interesele țfirei. Și îndrăznim să facem această afirmare cu atit, mai vîrtos cu cît de mult e vădit sacrificiul de popularitate pe care ni-l impuneau ca să păstrăm proporțiile opoziției noastre în aceste cuviincioase și din multe puncte de vedere datorite hotare. Dacă, însă guvernul de nevolnici care s’a îndărătnicit să risipească cu desăvirșire patrimoniul tuturor și să ne fie îngenunchiați sub tirania-i neputinciosă va stărui să se îmbrace în zale streine ca să tot dea lupta în condiții neegale — atunci nu va fi vina conservatorilor de vor ceda opiniei biblice care-i silește să urmărească e adversarul neleal până la obirșia izvorului de unde-și trage puterea la care n’are nici un fel de drept. Semnul de întrebare care țintește de pe streșina sub care se adăpostește partidul național-liberal, trebue ămurit și cu cit mai repede, cu a ft mai spre folos. George l Muksentamms* '6 iii»*' cu furia neputincioasă a partizanilor d-lui Carp. Rezultatul de la Teleorman e un adevărat dezastru pentru liberali căci toată lumea știe la ce a recurs guvernul spre a asigura reușita d-lui Pietraru. Rezultatul de la Bîrlad, ie interesant din punctul de vedere al cartelului colectivisto-junimist și prin faptul că deși guvernul a fost întărit prin autoritatea morală a marelui om de stat Bujoreanu, guvernul a fost cu toate aceste pus în minoritate. Intra devâr pe cînd candidatul guvernului a întrunit 123 voturi, candidații opozițiunei au întrunit 138 voturi și 4 voturi ale d-lui Emandy anulate. Diminuarea numărului voturilor d-lui Lupu Costache are și ea partea ei caracteristică, căci explicația poate să fie dublă Or cele douăzeci și opt voturi care lipsesc la al doilea scrutin au fost ale generoșilor și s'au întors ori la matcă, or sunt ale junimiștilor cu adevărat și atunci cartelul a continuat pe toată linia. Cum se vede nu poate fi vorba de voturile neconservatoare care ar fi mers spre d. Emandy. Și în astfel de condițiuni candidatul guvernamental reușește cu o diferență de 5 voturi. Nu se poate spune că guvernul liberal n’are motive să se laude cu succese de asemenea natură. Același lucru s’a petrecut la Pitești unde cartelul a funcționat în toată splendoarea lui și diferența de voturile atit de minimă încît o deplasare de cinci voturi aduce după sine reușita candidatului conservator. Înfrângerea de ori nu-și are exemplu de crt în algerile parțiale care au precedat căderea guvernului Sturdza de la 1899, în timpul memorabilelor lupte de la acea dată. Atunci au fost lupte care au adus după sine acele rezultate, iar astăzi păcatele guvernărei d-lui Sturdza produc aceste manifestări fără ca partidul conservator să fi intrat în toiul luptei. Cei care tablează vor trebui să înțeleagă învățămintele ce decurg din sua de ori și să împedice alte manifestări, diferite în formă poate a nemulțumirei de care este cuprinsă opinia publică în contra guvernărei colectiviste. In rezumat astăzi se vede lămurit atit din rezultatul alegerilor județene trecute precum și din alegerile parțiale actuale, că partidul conservator este în stare de a lupta cu succes în contra guvernului chiar cînd el este aliat, în cartel cu junimiștii. Dintr’un pasagiu a articolului iteri din ziarul d-lui Sturdza, L’Independance Roumaine, reesă că d. Sturdza are de gînd să ceară M. Sah disolvarea Corpurilor legiuitoare prin procede la noi alegeri. Ii dau rendezvous la această supremă consultare a țezei *ooo*~ cu proprietarii din acel județ. D. Lascar a intervenit la d. Seculicz, directorul numitei societăți, și mulțumită intervențiunei acestuia a obținut concursul d-lui Julich. Acest lucru se adeverește din următoarea telegramă adresată d-lui Văleanu și a cărui autenticitate garantăm : „Pe lună alți votanți trimis la Vaslui, am obținut concursul d-lui Jülich care, pe lîngă votul său personal, va depune toată influența sa locală in favoarea candidatului nostru Faptul concret scapă oricărei calificări Noi nu vom face incriminari pe tema oa d. Lascar nu respectă legile și principiile enunțate de d-sa, pentru că n’am luat niciodată în serios spusele și faptele acestui tângăros ministru, superficial prin exelență. înregistrarea faptului am făcut’o mai mult pentru invederarea susținerilor noastre repetate că colectivistul orcît ar face paradă de reforme, își bate joc, cel dintâi, de legile votate de dinsu], din moment ce perspectiva ințernărei budgetului apare în evidență. In acest studiu, asupra bogăției limbei rominești, sunt peste 700 de exemple din care reiesă înțelesul verbului a bate. D. Gustav Nether a citit studiul d-sale : Evoluția Telegrafelor și Poștelor in Romania, in care descrie inceputurile poștei și telegrafelor in țară la noi Ambele importante lucrări se vor publica in numerile viitoare ale Arhivei. (Astăzi apare No. 12 din Art» număr consacrat memo lui S. Prăsin, cu următorul S. Prasin da Fidelio, .Poveste* de E. Herovanu, Ochii limpezi de S Prasin, Miriam din Magdala de A Steuerman, Lui S. Prasin de Giordano, Poesie de G. Tutoveanu, Cel ce moare de G. N. Costache Cintec de G. V. Bacovia, Personalitatea in artă de C Săteanu, Cintec de N. Floraru, Recente de C. S. Dedicație de Gordon, Rțipind de Narcis, Drama din Belgrad de Stymphal, Adio de G. V. Bacovia, și Mioara (piesă) de S. Prasin și Gh. Volenti. Portret: Ultima fotografie a lui 8. Prasin din atelierul „Fanchette“.^ Cititorii participă la 4 premii săptămânale Preful 15 bani. IMl. Th. Burada, cunoscutul etnograf și talentat compozitor muzical, își va sărbători in cursul acestui an, jubileul de 50 de ani, de când a dat primul concert. La acest jubileu vor participa delegați ai tuturor societăților muzicale din țară, Transilvania și Bucovina. Cu această ocaziune d. Th. Burada va pune sub tipar și o broșură festivă, cuprinzind diferite articole și amintiri din viața acestui talentat și inimos compozitor național Comitetul central pentru ridicarea unei statui lui Cuza- Vodă, va fi convocat zilele aceste. Intre doi delegați dintre aceia ce au votat pe d. Sterea. Primul delegat: Mă rog ce-i aceia Casă rurală și vot universal ? Al doilea delegat.—Cum, nu știi încă ? Casă rurală vra să zică o casă pentru țarani, cum vrei să le dea pămînt și casă nu ? Primul delegat.—Bine, dar am auzit că Co. Mitiță a zis că să fim mulțumiți cu jumătate din ceia ce făgăduește d. Stere, atunci cum revine cu jumătate de casă ? Al doilea delegat. Prost iești , bre, in loc să zidească casa cu două caturi, o s’o facă numai cu unul. Primul delegat. Bine cu casa pricep, dar cu votul universal pe jumătate.... cum vine asta ? Al doilea delegat (Încurcat). Vezi de asta nu știu, am să intreb pe durerea. nei sumar : DIN TRAISTA CU VORBE Infrîngerea Guvernului Ziua de eri constitue o mare înfrîngere pentru guvern și un triumf necontestat pentru ideile și partidul conservator. Nu putem pentru moment releva toate învățămintele care decurg din cele ptrecute la balotajul de eri dar un lucru apare evident și fără putință de a mai fi supus discuțiunei : eri a fost sfîrșitul definitiv al unui echivoc, care mai persista poate in mintea unor orbiți. Alegerile parțiale au prilejit dovada că ideile conservatoare sunt aparate, cu bărbăție și constanță, de soldați devotați, gata la orice sacrificiu. Voturile exprimate eri in favoarea partidului conservator dovidece cît de falsă a fost teoria Voinței Naționale că marele număr de voturi întrunite de candidații noștri la primul scrutin, ar fi expresiunea dizidențelor și nemulțumirilor. Neexact, pentru că voturile dezidtnte s’au reîntors la matcă la Bîrlad și Pitești și cu toate acestea candidații conservatori și-au menținut voturile în unele localități și le-au sporit în altele. Par să ne ocupăm de fiecare rezultat in parte. La Teleorman a reușit valorosul Const. Disescu cu 223 voturi, infruntind toată presiunea guvernamentală și furia dinastiei Protopopescu aliată D. Lascar și alegerile parțiale D. Lascar, marele reformator al colectivității, a avut să respundă în parlament asupra scandalosului fapt al amestecului direct al ministerului de interne, la alegerea de la Teleorman. D. Lascar s’a aparat, și iu apararea d-sale a dovedit, odată mai mult, că d-sa remîne acelaș adică oltean șiret și dușman perpetuu al adevărului, cum ar spune d. Stelian. Arguțiile d-lui Lascar n’au prins căci faptul concret a rezistat argumentelor celor mai meșteșugite. Iată, însă, un nou fapt, concret și acesta, care ni se aduce la cunoștință și asupra căruia am fi foarte curioși să știm cum ar reuși să se explice mincinosul d. Lascar. La Vaslui, presiunea ministerială s’a exercitat sub o formă și mai comună, și spre a putea influența in mod favorabil in favoarea candidatului guvernamental, ministrul de interne a abuzat și de situația sa in guvern și de situația sa ca membru in consiliul de administrație a societăței de asigurare „Dacia-Rominia“. In Vaslui numita societate de asigurare are de reprezentant pe d Julich, care face politică, ocupă o fetifiație bunicică și prin natura funcțiunei sale are legături numeroase Răzbunarea faptelor Faptele își iau însărcinarea, de multe oii, să rezbune lucrurile necorecte și pornirile pătimașe ale oamenilor care cred că-și pot permite orce și desigur că nu d. Sturdzase omul politic care că nu a dat dovadă de porniri pătimașe. D-sa are deci a suporta acum această rezbunare mai tristă și mai dureroasă decît rezbunarea oamenilor. Imoralul cariei colectivisto-junimist urmărea distrugerea partidului conservator și îndepărtarea fruntașilor noștri de la sfatul țârei. Nimic nu s'a cruțat spre a se ajunge la acest rezultat și cu toate aceste, fruntașii noștri sunt astăzi in parlament și spre marea disperare a d-lor Sturdza Carp, aproape întreg ministerul prezidat de d. Cantacuzino este astăzi in parlament. Lipsește d. dr. Istrati și foarte curînd și d-sa va veni să ia loc in parlament alăturea de iubiții fruntași ai partidului conservator. Liberalii să mediteze asupra rezbunărei faptelor. ECOURI jI Pennescu a dat ordin funcționarilor primăriei să nu elibereze petiții de înscrieri în listele electorale, tuturor celor bănuiți că păstrează oarecari resentimente partidului colectivist. D. Permescu crede că prin asemenea manopere va putea să-și ticluiască listele electorale după bunul său plac, se înșală insă căci vom ști să ne facem datoria. In urma anunțării apariției ziarului sionist Bernard Lazare, cercurile naționaliste din localitate, jignite că sioniștii au ales ca titlu de ziar tocmai numele unuia care a insultat prin ziarele europene Romănia, au decis să se solidarizeze din nou înființînd o societate naționalistă Cuza-Vodă și să publice un ziar săptăminal, care să fie popt și să controleze mișcarea sionistă din localitate. Ope la ..Arhiva“. Mercuri sala a avut loc in cancelaria Liceului național, ședința membrilor societăței Științifice și Literare. Dintre lucrările ședinței notăm S’a citit studiul : Verbul abate (fr. maltraiter) și sinonimile sale de Gh. Gheorghiu profesor la Institutul A. Bașotă din Pomîrla. Listele electorale provizorii au fost afișate în ziua de 18 ianuarie. Cu aceste liste se vor face alegerile generale pentru Cameră și Senat, îndemnăm pe cetățeni, ca să le citească cu mare băgare de seamă, ca acei ce se vor găsi scriși greșit sau scriși in alte colegii decît acele, pentru care au drepturi, sau sînt omiși, să se adreseze cu cerere la Primărie pănă la# Februarie. Oricine nu se va adresa în acest timp la autoritatea comunală, perde dreptul de apel la tribunal și recurs la Curtea de casație. Toți cei nedreptățiți se pot adresa și la redacția noastră, unde vor găsi concursul comitetului electoral. i) Răsluiala Nu puțină încurcătură a pricinuit unora din filologii noștri cu vbltul acesta răsluire. Ce să fie răslui! In deobște arsșlui se zice la încălcările care se fac pe moșii prin schimbări de hotare, clătind semnele sau mișcind din loc petrele hotară. Simțul de proprietate așa de adînc inlădit la Românul nostru, a mers până acolo că n’a încuviințat străinului nici să i calce hotarele, căci numai acest fapt încă era luat ca un semn de vădită nesocotire a proprietății. Sunt pline poveștile in care ni se vorbește de Îndrăzneți, cari calcă moșiile nehotărnicite. Lupte strașnice se încingeau din astă pricină și nu arareori vedem învingerea ori a făt-frumosului, ori a dihăniei stăpina locului, ca Scroafa cu purceii, etc. Dacă românul in graiul său stravechiu avea vorba a călca, a încălca moșia, de unde și cum și-a croit vorba a râului, care —cum se vede— e mai expresivă, căci pe cind încălcarea e ceva general și neprecis în sine, și nu știm dacă cuprinde statornicia luării in posesiune, ori numai perindarea pe moșie; Măsluirea din contra cuprinde in sine ceva mai precis și anume luarea in stăpinire a unui pămint prin călcare de hotare. Una—călcarea—ar arăta incoativul, adică momentul inceperei acțiunei de a lua In stăpinire; alta — răsluirea—îndeplinirea faptului Așa mi se pare mie că se desprinde din graiul viu Înțelesul acestor 2 vorbe.—De unde si se fi luat insă vorba arăslui ! Singur Cihac a încercat a stabili o etimologie a acestui cuvint, legind’o cu slavul reazan, de unde deduce cuvintul răzez, ba și cuvintul răzeș. Ci de colo se vede că explicarea lui Cihac e greșită, căci e imposibil a lega în aceiași tulpină 2 cuvinte cu ințeles absolut opus. Răzeș e tipul proprietarului, care ține la răzeșia lui; cum s’ar putea ca noțiunea de răzeș să derive din opusul ei de fapt răsluirea, ca și cum răzeșia provine din răsluire. Nu că răzeșul să fie acela care a răsluit, ci mai degrabă el a fost cel răsluit adesa in ocina și moșia sa. Netăgăduit dar că nu se poate impaca ideia de răslușire cu răzeș și istez. Dar atunci ce să fie ? Oricine cetește vechile traduceri de documente slavone, făcute de dascălul Evloghie, de Pitarul Ioan Stamati, de polcovnicul Pavăl Dobrin și alții, observă că toți acești traducători obișnuiau a traduce următorul pasaj din textul slavon: neporușeno, nicodje na „veachi , nerușuit nici o bănăoară in veaci“. Deci vechii noștri scriitori ziceau vorbind de hotare că să fie nerușuite nici o dată in veci, ci să umble pe unde din veci au fost probabil că rușuit și nerușuit erau termeni tehnici in cancelaria veche, obișnuiți de scriitorii de orice sh voronilne, și că țaranul venind in daravori pe ln divan a trebuit sa l audă de acest cuvint tehnic și să-l zică și ei pe limba lui și cu înțelesul cerut. Din toate timpurile Cancelaria a influențat poporul in graiul său, căci avut dese legături cu dînsul, și martori sintem cu toții cum și azi cancelariile noastre introduc in viul grai zeci de cuvinte franceze, pe care însă poporul le zice rău, după cum le aud și se înțelege prost. Așa a trebuit să fie ș i cu vorba noastră : răsluit a fost din vechi rușuit, deci in loc da a răslui si zicea a rușui, la care s’a interpus lividul, ca și în cuvîntul a ruslui. In loc dar de a vedea după formă că ar fi cine știe ce cuvint unguresc, luindu-ne după sufixul lui, trebue să ne ducem la un cuvînt tot slavon, dar din dialectul cel mai apropiat de cancelaria Moldovei și anume la Ruteni. Ia adevăr din toate dialectele slavone, la Ruteni găsim cuvintul neporușeac din textele noastre slavone în forma neporușimii—neschimbat de la locul lui, un verrückbar, unbeweglich. Altă formă e porușiti, porușati