Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)

1905-10-14 / nr. 193

No. 198 exhala din ea un fel de tămâie din Paradis. Aspiram cu bucurie și cu delicii căldura care ieșa din ea, mă pătrundea, imi biciuia stegele, pare ca aveam aci. Și capul meu, atras de parfumul magic, încet s’apropia, atin­gea undele strălucitoare ale părului ei blond, alintat între ochii dragei mele. — Ce frumoasă ești, Gigi, îm­beți pe bărbatul care este lingă tine...Tu ești o floare din Eden, un trandafir din Paradis. Ca niște șerpi atunci brațele ei mă încolăciră, mă prinseră, mă strîn­seră. * * * A doua zi toată ziua ne despărți intimplarea. Gigi cu bărbatul său și cu d’Audoumay se duseră să viziteze un castel, în momentul plecărei ea mă chemase, însă nu mai era loc în auto. Și pe de altă parte făgăduisem să mă duc cu Demarevy la peștera lui Ronsard. La șase ceasuri, cînd mă întorceam văzut pe Gigi în parc, pregătind pen­tru bărbatul său un cocktail cu Cura­sao și cu sherry. Cum mă zări­ zbură la castel, fă­­c’ndu’mi un semn pe care eu îl în­țelegeam ce însemna. Peste cinci mi­cuțe o găsii în capul scării. Se suia spre apartamentul său. — Vino, îmi zise. Să vezi costu­mul pe care mi l’au trimes din Pa­ris, pentru tablourile vivante pe cari le organizează marchizul în momen­tul acesta­­, vreau să știu dacă o să’ți placă... Mă lăsă un sfert de ceas aproape singur un salon Pe urmă deodată deschizînd o ușă mă chemă : — Vino, mimi, vino acuma. Gigi sta nemișcată într’o poză hie­ratică de idol hindus. Avea pe cap o mitră , privirea i se pierdea înn­­tr’o contemplare da zeiță majes­­toasă. Frumosu’i t­­up, modelat ca o mar­mură superbă, nu avea in momentul acesta nici o palpitație, nici un frea­măt: frumusețea ei minunată se ofe­rea vederi mele ging ș­i norată subt vălul străveziu al unei tu­dee maure, dar de un motve mai ușor de cu­­loarea care se exală din lacuri, în serile de vară. Rămăsei buimăcit, în admirare, contemplînd fia­care minune a aces­tei cărni de vis și reală cu toate a­cestea! Adoram cu evlavie splendoa­rea pinilor ei, țepeni, puritatea tînă­­ra a pintecelui ei, voluptatea pulpe­lor, sculptura gambelor... Și magne­tul a­tot­puternic al acestei cărni de dragoste mă atrăgea încet, fără să mă pot împotrivi. — Ești prea frumoasă Gigi, îi zisei transportat, într’o criză neauzită de nebunie delicioasă! Da, da, ești prea fnimoasă ! — Insă numai pentru tine, iubite, zise Gigi zimbind, fiind­că poți să în­țelegi că nu am să mă expun ast­fel pentru toata lumea. S­unt tunica asta o să am un „mail­­lot” cu solzi de argint care o să-mi facă un fel de cuirasă de amazoa­nă ... O să fie foarte decent. Dar o să fie mai puțin frumos, nu’i ași, iubite! CORDON Noapte 3« vară Pe-alei de lună luminate Misteru-i domn, Nici glas, nici șopt, nici vîot nu bate, E firea Ti somn Și cr­­ngi și frunze ’n neclintire Sculptate par, In cringul plin de tăinuire, C-un basmu rar, Finețe, lanuri mari, ogoare Și cîmp deschis, Orașu albind In depărtare, Toate-s ca ’n vis.... Iar luna, luna se ’nsenină Ca din eres, Și văl de­ argint încet anină Pe deal, pe șes.... EVENIMENTUL CRONICA ARTISTICA George Boscoff — IMPRESII - Intr’o odae banală și neprietenoa­să de otel, suntem adunați vre-o cîți­­va ieșeni, cu dragoste in inimă și cu gind bun, veniți se strîngem prie­tenește mina cîtor­va distinși oaspeți de la București d-nii Cezianu și Pe­treacă—Comnen cari însoțesc pe ar­tistul George Boskoiu. Repede, m­ o­­dă­ ța inelegantă, mohorită, posacă, se creează o atmosferă simpatică, prietenoasă, inimele se deschid una alteia cu încredere și dragoste, să vorbește literatură, artă, muzică. O rază caldă de soare ne înveselește mai mult sufletele, gonind prin un­ghere lumina cea plumburie a dimi­­neței de toamnă care ne învăluia, și ne apăsa ca ț’o povoară nepricepută sufletele. Delicatul poet, dl. Petrescu Comnen, autorul volumului „N­ était une fois“ a cărui versuri cizelate cu iubire și măestrie ca niște juvaeruri scumpe, rare și fine au tulburat de­sigur multe inimi feminine și Incin­­­at multe suflete de artiști, ne citeș­te cu o voce limpede, dulce și tremu­rătoare, din ultimele lui versuri, pro­curîndu-ne ast­fel o sensație delicioa­să și unică. Prietenul Codreanu la rîndul lui recitează cîte­va din im­­­ecab­lele sale Sonete, cu care ne-a neîntat de atîtea ori și sfaturile și discuțiunile noastre se înalță în ton sau se sting de tot după cum înce­tează sau se aude mai clar muzica din odaia vecină. Alături de noi preludiază George Boscolt­ la pian. E ora studiului lui de dimineață și cînd, din timp în timp artistul își lasă degetele lui fine evocatoare de armonii suave, se sboare pe clapele de ivoriu, urmărind linia clară,a unei inspirații ce-i trece prin minte, atunci toate gurile amuțesc ca prin farmec, și toți cu evlavie ascultăm cum par­că ceva din su­fletul lui Mozart, lui Chopin sau lui Schumann învăluit în valul subțire al armoniei Sonore fu­ge pe de-asupra capetelor noastre... In cite­va acorduri profunde, largi, melodia începută se stinge, în odaia artistului, încet nespus de trist și dulce, ca un crepuscul pe un cer de toamnă ; din­coace la noi convor­birile reîncep, se vorbește despre muzică pe care unul dintre noi o de­finește : acest „suflet al gindirei, sau această gîndire a sufletului“ și fie­care își da părerea, cînd o discre­tă bătae în ușă ne face să ne în­toarcem. In cadrul ușoi stă "„o clipă fără a îndrăzni se intre artistul Bos­­coll surprins de a găsi figuri streine în camera prietenilor săi, întră apoi, eu o modestie feciorelnică își cere iertare de ținuta lui neîngrijită și se așează pe un scaun. Ii am in fața mea și nu mă pot sătura de a ad­mira frumuseți originală și fină a întregii lui făpturi. Cea ce impresio­nează imediat și puternic la George Bose est­e extrema delicateța, excesi­va fineță a trupului în care te miri pare că cum poate începea un suflet așa de mare și o minte așa de pu­­ternică, și apoi expresivita­tea com­plexă a capului. Un cap de o fru­­museță admirabilă de copil pe fața căruia geniul și-s» pus pecetea lui fatală. Detailăm cu atențiune trăsă­turile fine și observăm contrastul ciudat ce e pe fața lui, care păstrea­ză încă ceva copilăresc fiind deja brăzdată de tristețe profunde și ire­mediabile. încadrată de plete casta­nii fruntea se desinează mare seni­nă, frunte frumoasă de poet sub care ochi ca două flori mari umede de cicoare aooper pare că toată fața, ochi albaștri-gris mari și triști, doi cu priviri ce sunt ca o ming­ere, așa de dulci, pentru ființa sau lucrul pe care se fixează, sau alte ori fără nici o privire șterși părînd atunci că tot focul privirei e îndreptat înlăuntru suli­tului unde mintea urmărește a­­colo geniale chimere, vorbește pu­țin fără gesturi, cu un timbru de voce nespus de dulce și trist ce-ți merge la suflet ca o muzică frumoasă. Ti­miditatea și bunătatea lui î­i face o pavază care il apără de mulțime , îl apropie de cei ce știu să-l înțelea­gă; nim­ele lui fine elegante, aris­tocratice, cari ating mîngîind cla­pele pianului fac să răsară melodiile ca florile sub bagheta magică a vre­unui demiurg, sunt toată bogăția lui Cînd onită, ai impresia că degetele jlui delicate ating direct făcînd să vi­breze coardele inimelor noastre Pri­­vinda 1 mult, lung am avut intuiția clară a intregei lui vieți chinuite și clipă mi s’a strins inima gîndind la inimicițiile viaței, la adversitățile destinului cari împiedecă sborul se­nin a acestui mare talent. Dar oare suferința nu e o condiție necesară a geniului ? nu e oare durerea fecun­­datoare a tuturor sufletelor mari și mama a inspirațiilor divine . Printr’o coincidență ciudată, în a­­ceiași zi in care am avut fericirea se cunosc pe artistul BoskoiT, într’o ca­să veche boerească în care împărtă­șeam celor prezenți impresia puterni­că, obsedantă ce mi-a lasat persoana, artistului și entuziasmul ce am pen­tru talentul lui rar, o bătrînă Ieșan­­că, î­mi evoacă cu glas duios ima­­ginele interesante a părinților artis­tului. Mama lui o mare artistă ca și el, de la care George Boskoik ține fragilitatea lirei lui, sensibilitatea ex­tremă bunătatea rară, tristeța pro­fundă, și gustul pronunțat de a se refugia, a să adunei în artă, ca remediu Am publicat în numărul nostru de ori un recent rezumat telegrafic al declarațiunilor făcute de ministru fi­nanțelor unui redactor al ziarului „Neue Freie Presse“. Revenim din nou și dăm textul însă­și al decla­rațiilor făcute așa cum­ ele sunt în­registrate de marele ziar vienez, în numărul sosit aseară. Recolta Rominiei D. Take Ionescu a spus că Ro­­mînia are anul acesta o recoltă mi­nunată. Cu deosebire griul, orzul și ovăzul au eșit foarte bine, nici ca­litatea nu lasă nimic de dorit. Recolta porumbului trebue consi­derată și anul acesta ca mijloci­e, to­tuși trebue privită ca un progres in­semnat față cu recolta anului trecut Cu deosebire trebuește să se ia in considerare că Romînia nu va mai fi siliți să importeze porumb pentru trebuințele sale interne. Exportul acelor produse în care Romînia a obținut anul acesta re­colte mulțumitoare, anume grîu, orz și ovăz, se desfășură bine și c­a în­tot­deauna direcțiunea spre Anglia, Germania, Italia și Belgia. Interzicerea exportului porumbului care s’a făcut anul trecut și pe care am prelungit-o nu de mult, a fost pe deplin justificată prin rezultatele re­coltei ; trebuia potrivit împrejurărilor să evit ca micile cantități recoltate să se scurgă în străinătate, de­și cu prețuri mai bune, iar în Romînia să se producă lipsa de porumb. Porumbul este după cum se știe un artic­o care nu crește ca alte so­iuri de cereale în cele mai multe țări și era vor­ba de a apăra agri­cultura romană de pagube proprii. După cum s’a spus, recolta porum­bului de ăst­an a fost mai satisfăcă­toare, și sub ast­fel de împrejurări, dacă evaluările de pănă acum ale recoltei se vor dovedi prea mici, va fi probabilă pentru primă­vara anului viitor ridicarea prohibițiunii asupra porumbului. Convențiunea comercială cu Austr­o-Ungaria Cultura vitelor este normală, dar simțim greu că granițele monarhii sunt închise pentru importul rlmato­­rilor și vitelor noastre. Mai cu seamă­­ oprirea importului porcilor aduce pa­guba Rominiei. In chestia tratatului comercial cu Austro Ungaria, cabinetul n’a lua încă pozițiune, de­și este de aștep­tat într’un timp apropiat introduce­rea tratativelor cu monarhia d­v. pPănă acum încă nu s’au schimbat listele de cereri între Austro-Unga­ria și Romînia. Indicerea noului tratat comercia­l­ se prezintă intre Austro Ungarii și Romînia ca o urgență imediați se oare­ce în virtutea clauzei națiu­nei celei mai favorizate, din tratatu existent și faptul că tratatul comer­cial între monarhie și Romînia, nu a fost denunțat, ci continuă, arată că s’a îngrijit de continuitatea raportu­rilor din tratatele comerciale. sst&ummmarnmmB imBB&mmmistMWNmemn al tuturor durerilor ce ți le dă viața. Tatul lui un om de o frumusețe ex­traordinară, înamorat de viață și de tot ce e frumos în viața ce i-a lasat gustul artistic, urmărind vecinic e­­terna chimeză a fericirei. Cu cunoș­tințele ascendenței lui, imagina lui George BoskoiT se întregește, se ex­plica mai bine și cum ori­ce detaliu din viața unui artist pe care viitorul il va consacra printre cei mai mari, e totdeauna prețios, sărut mina mul­țumind bătrînei mele prietene de tot ce mi-a spus. Am împărtășit celor cari vor voi să citească umila mea părere și ima­ginea aceasta desigur imperfectă, a unui suflet de artist, cu gîndul de al face mai cunoscut acelor ce-l iubesc și admiră și care nu au avut ferici­rea să-l cunoască mai de aproape Las celor mai în măsură ca mine grija de a analiza talentul lui remar­cabil, și tuturor ieșenilor iubitori de artă acU­vârâtă, plăcerea rară de a veni să-i asculte și admira la con­certul ce îl da în sala Teatrului Na­țional. Sîmbătă 15 Octombrie. Alexandru Vtrner. Situația finanțelor Statului D. Take Ionescu vorbește de ex­cedentul de 6 milioane jumătate în gospodăria Statului și zice : —­ Pentru mine înseamnă o pro­bă decisivă, tocmai acest ultim bud­get al finanțelor României, de­oare­ce, precum știți, Romînia, în ultimii ani, a avut o producțiune foarte rea, care s’a simțit și în anii următori. In ceea ce privește anul budge­tar curent, posed deja cifre asupra rezultatelor celor dintii ș­ase luni, din care sa vede că Romînia poate deja conta pănă acum pe un exce­dent de 7 milioane jumătate de franci, iar excedentul definitiv poate fi de 18 pănă la 20 milioane. Așa­dar ultimele șense budgete s’au încheiat cu excedente. Conversiunea rentei romane care s’a început de curind aduce mari fo­­loase atlt consorțiului cit și statului român. Ast­fel, tipul de rentă în Ro­­m­înia,—afară de împrumutul de 180 de milioane care va fi convertibil a­­bea peste șeapte ani și care e cu 5 la sută,—va fi de 4 la sută. De­o­cam­dată nu avem intenția de a face noui datorii, de­și cerin­țele mereu crescînde ale administra­ției armatei ne-ar putea face intr’o epocă de mai tîrziu să contractăm împrumuturi pe piețele de bani in­ternaționale. îmbunătățirea armamentului Este posibil că vom face comande mai mari de tunuri și puști, pe cari probabil, că le vom cumpăra de la furnisorii noștri de pănă acum. La comanda de puști pentru ad­ministrația armatei române a luat parte în timpul din urmă fabrica au­striacă de arme și in vederea unită­ții armamentului, la nouile comande, va fi și ea luată în considerațiune. Până acum am cumpărat tunurile de la Krupp și abia în timpul din urmă s’au făcut furnisări mai mari. Mai întîi trebue, firește, că a­­ceste tunuri să le supunem unei e­­xaminări practice și atunci se va a­­răta, în ce privință se arată necesare nouei comande. Desvoltarea industriei Industria romînă se află in des­voltare înceată, capitalul strein ar putea avea la noi și de aici înain­te aplicațiune sigură și remuneră­toare. In curind se va face fabricarea bumbacului pe o scară mai întinsă și o fi­nni engleză este ocupată de­ja cu înființarea astor fel de stabili­mente. Petroleul De cea mai mare importanță pen­­­tru Romînia firește că este desvol­­­tarea industriei petrolului. Există mari întreprinderi particu­lare cari se desvoltă mereu și în mod­­ constant și cari sunt interesate d­e exportul acestui important isvor de bună stare națională. Mișcarea caii este in curgere in Rusia pentru des­ființarea, respectiv scăderea taxelor de import asupra petrolului brut, respectiv rămășițele de petrol, este f­ormată la noi cu cea mai mare a­­­­tențiune, ca și în Austria. Și noi­­ vom saluta faptul dacă piața ruseas­­­­că se va deschide pentru păcură și pentru industria petrolului.­­ Lipsa de păcură ce se simte in­­ Rusia, pentru încălzit din cauza pa­gubelor grave, pe cari le-a suferit­­ Rusia în urma turburărilor din Cau­­­­cas, în ori­ ce caz sunt ruinai tem­­porare, dar totuși s-ar putea expor­­a în acest interval cantități însem­nate în Rusia. Industria rusească­­ este întocmită, în cea mai mare­­ parte, cu încălzit cu petrol și ma­­r­șinele lor nu vor putea fi transfor­mata in scurt timp, ast­fel în­clt­­ vor fi nevoiți mai departe să avize­ze la păcură chiar și din străinătate. έn România căile ferate și întreprin­­­­derile de navigațiune încălzesc foar­­e mult cu petrol și sunt foarte mul­­t urnite cu acest material de încălzit,­­ Dar avîntul crescînd pa care­­ ia in­­­­dustria petrolului, o silește si caute­­ alte terene de debușeuri de­oare­ce­i pentru cantitățile avute nu află de- <­iișeuri complecte. Pe lingă asta trebue luat încă în considerație că prin îmbunătățirea părților de natură administrativă, ex­ploatate, se ridică tot mai mult. Noi nu luăm de loc o atitudine re­zervată sau dușmănoasă contra Intre­prinderilor stăine cari participă la ri­dicarea industriei noastre petrolifere. 1 Din contra, urăm bună venire aces­­or întreprinderi. „Deutsche Bank” este deja foarte mult interesată la industria română a petrolului. înțelegerea cu industria petroliferă americană pace iarăși cu putința , pun­im aceasta însă e necesar ca indus­tria petrolului românesc sa se conso­lideze și de aci înainte și să fie privită ca factor de egală valoare. Simpatiile pentru Austria Asupra unui punct voiese In spa­cial să insist. Capitalul austriac e bine-venit în România. Noi avem pen­tru vecinii noștri cele mai mari sim­patii și ne vom bucura dacă relațiu­­nile comerciale existente între Austro- Ungaria și România vor lua o dez­voltare continuă și mai puternică de­cît pînă acum. Din parte-ne, contăm pe oare­care prevenire și vom fi gata să răspun­dem la ea. Capitaliștii austriaci n’au de­cît să’și întoarcă privirile spre România șî vor găsi că acolo li se deschide un cîmp bogat de acctivitate. întreprinderile străine in România sunt foarte mulțumite cu dezvoltarea lor în țara noastră de­oare­ce guver­nul le dă in tot­deauna sprijin. Conflictul cu Grecia Ministrul a încheiat făcînd aluziune la ruptura relațiunilor greco-române și a declarat că Grecia, voind să -și întindă sfera de influență, se teme ca nu cum­va Românii să aibă aspira­­țiuni politice In Macedonia, ceea ce ar fi într’adevăr ridicol. Dacă urmăm In Macedonia o politică activă, voim nu­mai să salvgardăm interesele nume­roșilor noștri conaționali și să luăm măsuri ca să’și poată păstra caracte­rul național, înăsprirea relațiunilor politice între România și Grecia nu se poate a­­firma de­cît pe terenul economic și comercial, eventualitatea unui război e exclusă. In ori­ce caz, Grecia are mai mult interes ca noi în păstrarea raporturilor amicale, căci noi putem foarte ușor să luăm mijlocul de exis­tentă unui mare număr de Greci cari sunt stabiliți la noi. Firește, noi nu voim să agravăm Încordarea de asta­zi prin asemenea măsuri, dar Grecia trebue să facă primul pas spre a Îmbunătăți relațiu­­nile între cele două State. Pentru d-sa o pagină literară e frumoasă când, pe lângă zugrăvirea meșteșugită a unei întimplări sau coli de natură, scriitorul o trece și prin cristalul iubirei de neam și moșie. Fragmente­le lui Chendi pot fi ce­tite cu mult folos de tinerimea noastră. Volumul apărut în editura Miner­va poate ori­cine să și-l procure cu prețul de 2 lei 50 b. Tot ln editura „Minervei“ a apă­rut o ediție complectată cu un mare număr de Poesii Inedite din ale ma­relui nostru Eminescu. Poesiile rînduite în cuprinsul aces­tui volum sunt culese din vraful de ca­re, care se află depuse la Aca­demie, de d. Maiorescu, directorul, pe vremuri, al Convorbirilor literare. Mu­te din poesiile acestui volum sunt numai fragmente, scriteeri ușoa­re de sentimentalism și înserlări a unor lucrări care urmau să primeas­că închegarea desăvârșirei cu parfu­mul și strălucirea versurilor muzi­cale ale genialului îndurerat. Citirea lor, pentru adoratorii acelu­ia care le-a închegat, te desmiardă și asă­pa gînduri, tot ma-i frumos,—ca neîntrecutele poezii din primul volum. Scriitorul Ioan Manolachi Holda a dat la lum­ină un volum de 315 pa­­­­gini intitulat Feț*. ți „Fețele“ au mai multe „fețe“ căci cuprind o seria de portrete , schițe și nuvele publicate de Holda prin diferitele reviste literare. I. Manolache se relevă ca un po­vestitor înzestrat cu darul narațiunei curgătoare și pline de interes. D-sa desface firul povestirilor cînd lumi­nate de zimbete, cînd umezite de la­crima caldă și sinceră a înduioșărei. Jrăm d-lui Manolache,—care deși nu e atît de cunoscut în lumea noastră cetitoare,—să i se citească „Fețele“ de atîția iubitori de literatură c­e ,fețe“ au la­o­laltă, cela cite­va mii de exemplare din volumul d-sale ,Fețe“. Iți dorim d-le Manolache, cu toa­te că nu ți cunoaștem „fața“,—ca li­brarii din Iași să nu mai poată face /ap“, nenumăratelor cereri a volu­mului Fețe.* D-na Ana Conta Ch­im­bach, una din figurile cele mai luminoase a li­­teraturei noastre,—poate cea mai aminoasă după părerea noastră unil­­ă, a adus un nemăsurat serviciu lumi­nătorilor tinerilor generații dînd la umină un admirabil volum de Me­todică astă-dată. Această serioasă lucrare, e rodul bogat al unei atractâm­inți sSris­preget, resultanta observațiunilor proprii a­­cute asupra elevelor școalei de a­­plicație, In răstimpul mai multor­­ ani, cit și numeroase observațiuni ale și altora, dar coordonate și sistematizate. D-na Ana Conta a izbutit să în­chege, o lucrare, care are, pe lângă darul de a da la lumină o serie de observațiuni noi, de o însemnătate capitală, dar și prețioasa calitate de fi o călăuză limpede și sistemati­­zată, fără să fie Întunecată de noia­nul nenorocit al expresiunilor teh­nice. Volumul d-nei Conta umple un gol care,­ fără să fim banali, cu drept cuvint era adine simțit in literatura noastră didactică. Cine nu cunoaște greutățile intîmpinate de acei cari do­resc să se fie în curent cu progresele practicei profesionale dăscălești, in găsirea acestei literaturi speciale. Lucrarea e Împărțită în capitolele: Modul de predare a limbei materne, Aritmeticei, Geometriei, Geografiei, Is­toriei, Științelor, Religiei a învăță­­mîntului intuitiv și a dexterităților. Cuprinsul cărței de farmecă și a­­trage atît prin temeinicia ideilor lu­minoase împărtășite de această ins­truită pedagoagă, cît și prin forma curgătoare și plină de miez in care își așterne gîndul. De la primele pagini te încredin­țezi că cele cuprinse sint gîndite și rînduite de o inteligență scinteetoare­­ și scrise de o literată meșteră în de­­licata mînuire a penei. , Pazia ! Declaratmiile d-lui Take Ionescu TenciuM capaci Noutăți literare Cunoscutul director literar al „Vo­inței Naționale“ d. Ilariu Chendi a im­bogățit literatura noastră cu un vo­lum intitulat „Fragmente“. Această carte cuprinde o serie de cronici li­terare publicate de Chendi în revis­ta „Sămănătorul“ și in foiletonii „Voinței“. D. Chendi, cunoscut in lumea li­terară din țară cit și de peste munți se arată ca un critic înzestrat cu mult spirit de observație, și gust ar­tistic. 1901 P. FLOR­ESC­U și Gh. A. CIOBAN­U învățători ANCHETA ECONOMICO - SOCIALA A Comunei Epureni Din Jud. Ieși 1903 Noembrie Bugetul unui setean este foarte greu de precizat, din multe cause.— Noi, imaginându-ne rentabilitatea la sută a avutului mobil și inmabil ce po­sedă locuitori acestei Comuni și adău­gind incă venitul brațelor celor în stare de a munci, după cursa obici­nuită In localitate, am ajuns la ur­mătoarele cifre : Vitele mari (529 cai, și 2809 vite albe,), evaluate la 80 lei capul, for­mează un capital de 227040 lei și vitele mici (4392 oi și capre și 544 masculi) socotite a 10 lei, fac un ca­pital de 49360 lei.­Deci avutul mo­bil al acestei comune ajunge cifra de 276400 lei. Cele 160 gospodării bune, 315 mi­jlocii și 188 rele evaluîndule la 800 lei, 400 lei și 100 lei după calitatea lor, cu toate cițe sunt pe lingă din­­sele ar forma un capital de 272800 lei. Locuitorii acestei comuni posedă 3000 fălci pămint, care evaluate la 300 lei falcea, constitue o avere de 900000 lei. Considerând că cei 900 băr­bați între 14 și 60 ani câștigă a­­nual cite 200 lei, iară cele 900 fe­mei apte de a munci ciștigă cite 100 lei anual, am avea o producțiune to­tală a brațelor pe an de 270000. Dacă vitele, gospodăriea și pămin­­tul ar aduce 1090 pe an, după ciftile de mai sus am avea : 27640 lei venitul vitelor. 27280 „ „ gospodăriilor. 90000 „ , pămînturilor țo­ rfinești. 270000 „ „ braților 41*920 „ . Total. Acest venit anual al comunei, de­și foarte discutabil, ar da cîte 588 lei de familie, sau 147 lei de suflet. Cheltuelile unei familii le evaluăm ast­fel cu: 200 lei hrana familiei și cheltue­­lele de menaji, îmbrăcămintea, Băutură, întreținerea vitelor și unel­telor de muncă, Sărbătorile și petrecerile, Dările cătră Stat, Județ și Comună. 100 60 120 40 30 650 lei Total. 40 . Venit capitalizabil, consta­tat prin sporirea avutului general. Nu avem pretențiunea a susținea exactitatea matematică a acestor cif­re,—dar totuși, în regulă generală, cam acesta trebue să fie budgetul u­­nui sătean, de nu se mai ajunge ban cu ban In punga lui.—Diferența de budgete depinde de agerimea și des­toinicia fie­căruia Venitul fruntașului se form­ază din produsul muncii sale la cimp, din puțină cărăușie și din mici operațiuni negustorești ca : Arendașii pămîntu­rilor celor nevocși, schimbări de vite, cumpărări de cereale pe prețuri de­rizorie etc. — Venitul mijlocașului să compune din munca sa și a vitelor ce posedă.­ Venitul pălmașului pro­vine numai din produsul braților, pe care îl administrează intr’un mod dă­unător intereselor lor, din lipsa de inteligență. Femeile produc prea puțin folos cu industria casnică. Vrednicia lor se ridică după cum pot munci la cîmp. Industrie casnică în această comună mai nu există, totuși preotesele și femeile învățătorilor și cîte-va frun­­tășiți din această comună—se ocupă cu țeseturi, aleseturi și cusuturi și cu toată gospodăria într’un mod vrednic de imitat.—Sunt 6 cu­ltivat­ori de al­­bini, fără stupi sistematici, avind în total la 200 matce (stupi de să­­mință).—Mierea în faguri se vinde cu 50­00 bani kgr. Variind după timp, ceara curată se vinde cu 5—8 lei cea veche. Gingaei de matasă nu se cultivă.—Țuică nu produce. Cartofe, sfecle, zarzavaturi, legume etc. se cultivă dară numai atit cît poate ajunge pe vară; pentru iarnă se aprovisionează de la străini.— Fructe nu se produc in această co­mună. Cînepa și inul se cultivă cît trebue la casa femeilor gospodine; cele leneșe au america . Ard’o focu Cinipa, Că i mai bună America ? Toate vitele acestei comuni nu sunt de rasă aleasă. Prețul lor este : 100—150 lei boul, 80—120 lei vaca; tot In acest preț să vînd și cani; oile să vînd cu 8—10 lei bucata. Ceriu­­țele să vînd de obiceiu cu 200 lei la vagon mai puțin de­cit în centrele comerciale.—Singuri cumpărători pen­tru toate sunt negustori ambulanți evrei. Ziua cu palmele să plătește 1— 1.50 lei, cea cu carul 2—4 lei, sal­­cea de arat se plătește 12—20 lei, de boronit se plătește 5—8 lei falcea, prășitul popușoilor cu tot cu strîns 40 50 lei falcea, falcea de secere și de casă intre 16—30 lei. Omul acesta venind proprietar cul­tivator în acestă comună dl. Ștefan A Negruți pe moșia Broșteni aduce lucrători străini, dar ei nu pot in­­fluințe asupra locuitoriilor băștinași fiind iselați (căci moșia n’are sat pe ea). In aceste părți locuitorii duc ,viața hibernantă“, (fără ocupațiuni), stînd mai mult la­­ prișmă „între oameni“ cum zic ei, de la Noembrie pină la Fevruarie inclusiv, adică 120 zile.— Atunci sfătuesc „pun țara la cale”. Joacă cazul, își spun diferite întim­­plări și superstiții, în sfirșit.. omoară timpul, ba nici de gospodărie nu-și caută. In sezonul muncilor (Martie-Oc­tombrie inclusiv) ei țin cele 34 Du­minici, cele 15 sărbători legiuite, care cad in acest timp, plus 24 serbători pe care și le creează din superstiție (Alexa, 6 F­lipi, 7 Joi după paști, Rusaliile, paștele blajinilor, Isvorul Maicii Domnului, Ilii Palii, Foca, Pintilii Călătorul, Mezul Păreți, Do­­chia și Armindenul). (Va urma)

Next