Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1905-10-14 / nr. 193
No. 198 exhala din ea un fel de tămâie din Paradis. Aspiram cu bucurie și cu delicii căldura care ieșa din ea, mă pătrundea, imi biciuia stegele, pare ca aveam aci. Și capul meu, atras de parfumul magic, încet s’apropia, atingea undele strălucitoare ale părului ei blond, alintat între ochii dragei mele. — Ce frumoasă ești, Gigi, îmbeți pe bărbatul care este lingă tine...Tu ești o floare din Eden, un trandafir din Paradis. Ca niște șerpi atunci brațele ei mă încolăciră, mă prinseră, mă strînseră. * * * A doua zi toată ziua ne despărți intimplarea. Gigi cu bărbatul său și cu d’Audoumay se duseră să viziteze un castel, în momentul plecărei ea mă chemase, însă nu mai era loc în auto. Și pe de altă parte făgăduisem să mă duc cu Demarevy la peștera lui Ronsard. La șase ceasuri, cînd mă întorceam văzut pe Gigi în parc, pregătind pentru bărbatul său un cocktail cu Curasao și cu sherry. Cum mă zări zbură la castel, făc’ndu’mi un semn pe care eu îl înțelegeam ce însemna. Peste cinci micuțe o găsii în capul scării. Se suia spre apartamentul său. — Vino, îmi zise. Să vezi costumul pe care mi l’au trimes din Paris, pentru tablourile vivante pe cari le organizează marchizul în momentul acesta, vreau să știu dacă o să’ți placă... Mă lăsă un sfert de ceas aproape singur un salon Pe urmă deodată deschizînd o ușă mă chemă : — Vino, mimi, vino acuma. Gigi sta nemișcată într’o poză hieratică de idol hindus. Avea pe cap o mitră , privirea i se pierdea înntr’o contemplare da zeiță majestoasă. Frumosu’i tup, modelat ca o marmură superbă, nu avea in momentul acesta nici o palpitație, nici un freamăt: frumusețea ei minunată se oferea vederi mele ging și norată subt vălul străveziu al unei tudee maure, dar de un motve mai ușor de culoarea care se exală din lacuri, în serile de vară. Rămăsei buimăcit, în admirare, contemplînd fiacare minune a acestei cărni de vis și reală cu toate acestea! Adoram cu evlavie splendoarea pinilor ei, țepeni, puritatea tînăra a pintecelui ei, voluptatea pulpelor, sculptura gambelor... Și magnetul atotputernic al acestei cărni de dragoste mă atrăgea încet, fără să mă pot împotrivi. — Ești prea frumoasă Gigi, îi zisei transportat, într’o criză neauzită de nebunie delicioasă! Da, da, ești prea fnimoasă ! — Insă numai pentru tine, iubite, zise Gigi zimbind, fiindcă poți să înțelegi că nu am să mă expun astfel pentru toata lumea. Sunt tunica asta o să am un „maillot” cu solzi de argint care o să-mi facă un fel de cuirasă de amazoană ... O să fie foarte decent. Dar o să fie mai puțin frumos, nu’i ași, iubite! CORDON Noapte 3« vară Pe-alei de lună luminate Misteru-i domn, Nici glas, nici șopt, nici vîot nu bate, E firea Ti somn Și crngi și frunze ’n neclintire Sculptate par, In cringul plin de tăinuire, C-un basmu rar, Finețe, lanuri mari, ogoare Și cîmp deschis, Orașu albind In depărtare, Toate-s ca ’n vis.... Iar luna, luna se ’nsenină Ca din eres, Și văl de argint încet anină Pe deal, pe șes.... EVENIMENTUL CRONICA ARTISTICA George Boscoff — IMPRESII - Intr’o odae banală și neprietenoasă de otel, suntem adunați vre-o cîțiva ieșeni, cu dragoste in inimă și cu gind bun, veniți se strîngem prietenește mina cîtorva distinși oaspeți de la București d-nii Cezianu și Petreacă—Comnen cari însoțesc pe artistul George Boskoiu. Repede, m odă ța inelegantă, mohorită, posacă, se creează o atmosferă simpatică, prietenoasă, inimele se deschid una alteia cu încredere și dragoste, să vorbește literatură, artă, muzică. O rază caldă de soare ne înveselește mai mult sufletele, gonind prin unghere lumina cea plumburie a dimineței de toamnă care ne învăluia, și ne apăsa ca ț’o povoară nepricepută sufletele. Delicatul poet, dl. Petrescu Comnen, autorul volumului „N était une fois“ a cărui versuri cizelate cu iubire și măestrie ca niște juvaeruri scumpe, rare și fine au tulburat desigur multe inimi feminine și Incinat multe suflete de artiști, ne citește cu o voce limpede, dulce și tremurătoare, din ultimele lui versuri, procurîndu-ne astfel o sensație delicioasă și unică. Prietenul Codreanu la rîndul lui recitează cîteva din imecablele sale Sonete, cu care ne-a neîntat de atîtea ori și sfaturile și discuțiunile noastre se înalță în ton sau se sting de tot după cum încetează sau se aude mai clar muzica din odaia vecină. Alături de noi preludiază George Boscolt la pian. E ora studiului lui de dimineață și cînd, din timp în timp artistul își lasă degetele lui fine evocatoare de armonii suave, se sboare pe clapele de ivoriu, urmărind linia clară,a unei inspirații ce-i trece prin minte, atunci toate gurile amuțesc ca prin farmec, și toți cu evlavie ascultăm cum parcă ceva din sufletul lui Mozart, lui Chopin sau lui Schumann învăluit în valul subțire al armoniei Sonore fuge pe de-asupra capetelor noastre... In citeva acorduri profunde, largi, melodia începută se stinge, în odaia artistului, încet nespus de trist și dulce, ca un crepuscul pe un cer de toamnă ; dincoace la noi convorbirile reîncep, se vorbește despre muzică pe care unul dintre noi o definește : acest „suflet al gindirei, sau această gîndire a sufletului“ și fiecare își da părerea, cînd o discretă bătae în ușă ne face să ne întoarcem. In cadrul ușoi stă "„o clipă fără a îndrăzni se intre artistul Boscoll surprins de a găsi figuri streine în camera prietenilor săi, întră apoi, eu o modestie feciorelnică își cere iertare de ținuta lui neîngrijită și se așează pe un scaun. Ii am in fața mea și nu mă pot sătura de a admira frumuseți originală și fină a întregii lui făpturi. Cea ce impresionează imediat și puternic la George Bose este extrema delicateța, excesiva fineță a trupului în care te miri pare că cum poate începea un suflet așa de mare și o minte așa de puternică, și apoi expresivitatea complexă a capului. Un cap de o frumuseță admirabilă de copil pe fața căruia geniul și-s» pus pecetea lui fatală. Detailăm cu atențiune trăsăturile fine și observăm contrastul ciudat ce e pe fața lui, care păstrează încă ceva copilăresc fiind deja brăzdată de tristețe profunde și iremediabile. încadrată de plete castanii fruntea se desinează mare senină, frunte frumoasă de poet sub care ochi ca două flori mari umede de cicoare aooper pare că toată fața, ochi albaștri-gris mari și triști, doi cu priviri ce sunt ca o mingere, așa de dulci, pentru ființa sau lucrul pe care se fixează, sau alte ori fără nici o privire șterși părînd atunci că tot focul privirei e îndreptat înlăuntru sulitului unde mintea urmărește acolo geniale chimere, vorbește puțin fără gesturi, cu un timbru de voce nespus de dulce și trist ce-ți merge la suflet ca o muzică frumoasă. Timiditatea și bunătatea lui îi face o pavază care il apără de mulțime , îl apropie de cei ce știu să-l înțeleagă; nimele lui fine elegante, aristocratice, cari ating mîngîind clapele pianului fac să răsară melodiile ca florile sub bagheta magică a vreunui demiurg, sunt toată bogăția lui Cînd onită, ai impresia că degetele jlui delicate ating direct făcînd să vibreze coardele inimelor noastre Privinda 1 mult, lung am avut intuiția clară a intregei lui vieți chinuite și clipă mi s’a strins inima gîndind la inimicițiile viaței, la adversitățile destinului cari împiedecă sborul senin a acestui mare talent. Dar oare suferința nu e o condiție necesară a geniului ? nu e oare durerea fecundatoare a tuturor sufletelor mari și mama a inspirațiilor divine . Printr’o coincidență ciudată, în aceiași zi in care am avut fericirea se cunosc pe artistul BoskoiT, într’o casă veche boerească în care împărtășeam celor prezenți impresia puternică, obsedantă ce mi-a lasat persoana, artistului și entuziasmul ce am pentru talentul lui rar, o bătrînă Ieșancă, îmi evoacă cu glas duios imaginele interesante a părinților artistului. Mama lui o mare artistă ca și el, de la care George Boskoik ține fragilitatea lirei lui, sensibilitatea extremă bunătatea rară, tristeța profundă, și gustul pronunțat de a se refugia, a să adunei în artă, ca remediu Am publicat în numărul nostru de ori un recent rezumat telegrafic al declarațiunilor făcute de ministru finanțelor unui redactor al ziarului „Neue Freie Presse“. Revenim din nou și dăm textul însăși al declarațiilor făcute așa cum ele sunt înregistrate de marele ziar vienez, în numărul sosit aseară. Recolta Rominiei D. Take Ionescu a spus că Romînia are anul acesta o recoltă minunată. Cu deosebire griul, orzul și ovăzul au eșit foarte bine, nici calitatea nu lasă nimic de dorit. Recolta porumbului trebue considerată și anul acesta ca mijlocie, totuși trebue privită ca un progres insemnat față cu recolta anului trecut Cu deosebire trebuește să se ia in considerare că Romînia nu va mai fi siliți să importeze porumb pentru trebuințele sale interne. Exportul acelor produse în care Romînia a obținut anul acesta recolte mulțumitoare, anume grîu, orz și ovăz, se desfășură bine și ca întotdeauna direcțiunea spre Anglia, Germania, Italia și Belgia. Interzicerea exportului porumbului care s’a făcut anul trecut și pe care am prelungit-o nu de mult, a fost pe deplin justificată prin rezultatele recoltei ; trebuia potrivit împrejurărilor să evit ca micile cantități recoltate să se scurgă în străinătate, deși cu prețuri mai bune, iar în Romînia să se producă lipsa de porumb. Porumbul este după cum se știe un artico care nu crește ca alte soiuri de cereale în cele mai multe țări și era vorba de a apăra agricultura romană de pagube proprii. După cum s’a spus, recolta porumbului de ăstan a fost mai satisfăcătoare, și sub astfel de împrejurări, dacă evaluările de pănă acum ale recoltei se vor dovedi prea mici, va fi probabilă pentru primăvara anului viitor ridicarea prohibițiunii asupra porumbului. Convențiunea comercială cu Austro-Ungaria Cultura vitelor este normală, dar simțim greu că granițele monarhii sunt închise pentru importul rlmatorilor și vitelor noastre. Mai cu seamă oprirea importului porcilor aduce paguba Rominiei. In chestia tratatului comercial cu Austro Ungaria, cabinetul n’a lua încă pozițiune, deși este de așteptat într’un timp apropiat introducerea tratativelor cu monarhia dv. pPănă acum încă nu s’au schimbat listele de cereri între Austro-Ungaria și Romînia. Indicerea noului tratat comercial se prezintă intre Austro Ungarii și Romînia ca o urgență imediați se oarece în virtutea clauzei națiunei celei mai favorizate, din tratatu existent și faptul că tratatul comercial între monarhie și Romînia, nu a fost denunțat, ci continuă, arată că s’a îngrijit de continuitatea raporturilor din tratatele comerciale. sst&ummmarnmmB imBB&mmmistMWNmemn al tuturor durerilor ce ți le dă viața. Tatul lui un om de o frumusețe extraordinară, înamorat de viață și de tot ce e frumos în viața ce i-a lasat gustul artistic, urmărind vecinic eterna chimeză a fericirei. Cu cunoștințele ascendenței lui, imagina lui George BoskoiT se întregește, se explica mai bine și cum orice detaliu din viața unui artist pe care viitorul il va consacra printre cei mai mari, e totdeauna prețios, sărut mina mulțumind bătrînei mele prietene de tot ce mi-a spus. Am împărtășit celor cari vor voi să citească umila mea părere și imaginea aceasta desigur imperfectă, a unui suflet de artist, cu gîndul de al face mai cunoscut acelor ce-l iubesc și admiră și care nu au avut fericirea să-l cunoască mai de aproape Las celor mai în măsură ca mine grija de a analiza talentul lui remarcabil, și tuturor ieșenilor iubitori de artă acUvârâtă, plăcerea rară de a veni să-i asculte și admira la concertul ce îl da în sala Teatrului Național. Sîmbătă 15 Octombrie. Alexandru Vtrner. Situația finanțelor Statului D. Take Ionescu vorbește de excedentul de 6 milioane jumătate în gospodăria Statului și zice : — Pentru mine înseamnă o probă decisivă, tocmai acest ultim budget al finanțelor României, deoarece, precum știți, Romînia, în ultimii ani, a avut o producțiune foarte rea, care s’a simțit și în anii următori. In ceea ce privește anul budgetar curent, posed deja cifre asupra rezultatelor celor dintii șase luni, din care sa vede că Romînia poate deja conta pănă acum pe un excedent de 7 milioane jumătate de franci, iar excedentul definitiv poate fi de 18 pănă la 20 milioane. Așadar ultimele șense budgete s’au încheiat cu excedente. Conversiunea rentei romane care s’a început de curind aduce mari foloase atlt consorțiului cit și statului român. Astfel, tipul de rentă în Romînia,—afară de împrumutul de 180 de milioane care va fi convertibil abea peste șeapte ani și care e cu 5 la sută,—va fi de 4 la sută. Deocamdată nu avem intenția de a face noui datorii, deși cerințele mereu crescînde ale administrației armatei ne-ar putea face intr’o epocă de mai tîrziu să contractăm împrumuturi pe piețele de bani internaționale. îmbunătățirea armamentului Este posibil că vom face comande mai mari de tunuri și puști, pe cari probabil, că le vom cumpăra de la furnisorii noștri de pănă acum. La comanda de puști pentru administrația armatei române a luat parte în timpul din urmă fabrica austriacă de arme și in vederea unității armamentului, la nouile comande, va fi și ea luată în considerațiune. Până acum am cumpărat tunurile de la Krupp și abia în timpul din urmă s’au făcut furnisări mai mari. Mai întîi trebue, firește, că aceste tunuri să le supunem unei examinări practice și atunci se va arăta, în ce privință se arată necesare nouei comande. Desvoltarea industriei Industria romînă se află in desvoltare înceată, capitalul strein ar putea avea la noi și de aici înainte aplicațiune sigură și remunerătoare. In curind se va face fabricarea bumbacului pe o scară mai întinsă și o finni engleză este ocupată deja cu înființarea astor fel de stabilimente. Petroleul De cea mai mare importanță pentru Romînia firește că este desvoltarea industriei petrolului. Există mari întreprinderi particulare cari se desvoltă mereu și în mod constant și cari sunt interesate de exportul acestui important isvor de bună stare națională. Mișcarea caii este in curgere in Rusia pentru desființarea, respectiv scăderea taxelor de import asupra petrolului brut, respectiv rămășițele de petrol, este formată la noi cu cea mai mare atențiune, ca și în Austria. Și noi vom saluta faptul dacă piața rusească se va deschide pentru păcură și pentru industria petrolului. Lipsa de păcură ce se simte in Rusia, pentru încălzit din cauza pagubelor grave, pe cari le-a suferit Rusia în urma turburărilor din Caucas, în ori ce caz sunt ruinai temporare, dar totuși s-ar putea expora în acest interval cantități însemnate în Rusia. Industria rusească este întocmită, în cea mai mare parte, cu încălzit cu petrol și marșinele lor nu vor putea fi transformata in scurt timp, astfel înclt vor fi nevoiți mai departe să avizeze la păcură chiar și din străinătate. În România căile ferate și întreprinderile de navigațiune încălzesc foare mult cu petrol și sunt foarte mult urnite cu acest material de încălzit, Dar avîntul crescînd pa care ia industria petrolului, o silește si caute alte terene de debușeuri deoarecei pentru cantitățile avute nu află de- <iișeuri complecte. Pe lingă asta trebue luat încă în considerație că prin îmbunătățirea părților de natură administrativă, exploatate, se ridică tot mai mult. Noi nu luăm de loc o atitudine rezervată sau dușmănoasă contra Intreprinderilor stăine cari participă la ridicarea industriei noastre petrolifere. 1 Din contra, urăm bună venire acesor întreprinderi. „Deutsche Bank” este deja foarte mult interesată la industria română a petrolului. înțelegerea cu industria petroliferă americană pace iarăși cu putința , punim aceasta însă e necesar ca industria petrolului românesc sa se consolideze și de aci înainte și să fie privită ca factor de egală valoare. Simpatiile pentru Austria Asupra unui punct voiese In spacial să insist. Capitalul austriac e bine-venit în România. Noi avem pentru vecinii noștri cele mai mari simpatii și ne vom bucura dacă relațiunile comerciale existente între Austro- Ungaria și România vor lua o dezvoltare continuă și mai puternică decît pînă acum. Din parte-ne, contăm pe oarecare prevenire și vom fi gata să răspundem la ea. Capitaliștii austriaci n’au decît să’și întoarcă privirile spre România șî vor găsi că acolo li se deschide un cîmp bogat de acctivitate. întreprinderile străine in România sunt foarte mulțumite cu dezvoltarea lor în țara noastră deoarece guvernul le dă in totdeauna sprijin. Conflictul cu Grecia Ministrul a încheiat făcînd aluziune la ruptura relațiunilor greco-române și a declarat că Grecia, voind să -și întindă sfera de influență, se teme ca nu cumva Românii să aibă aspirațiuni politice In Macedonia, ceea ce ar fi într’adevăr ridicol. Dacă urmăm In Macedonia o politică activă, voim numai să salvgardăm interesele numeroșilor noștri conaționali și să luăm măsuri ca să’și poată păstra caracterul național, înăsprirea relațiunilor politice între România și Grecia nu se poate afirma decît pe terenul economic și comercial, eventualitatea unui război e exclusă. In orice caz, Grecia are mai mult interes ca noi în păstrarea raporturilor amicale, căci noi putem foarte ușor să luăm mijlocul de existentă unui mare număr de Greci cari sunt stabiliți la noi. Firește, noi nu voim să agravăm Încordarea de astazi prin asemenea măsuri, dar Grecia trebue să facă primul pas spre a Îmbunătăți relațiunile între cele două State. Pentru d-sa o pagină literară e frumoasă când, pe lângă zugrăvirea meșteșugită a unei întimplări sau coli de natură, scriitorul o trece și prin cristalul iubirei de neam și moșie. Fragmentele lui Chendi pot fi cetite cu mult folos de tinerimea noastră. Volumul apărut în editura Minerva poate oricine să și-l procure cu prețul de 2 lei 50 b. Tot ln editura „Minervei“ a apărut o ediție complectată cu un mare număr de Poesii Inedite din ale marelui nostru Eminescu. Poesiile rînduite în cuprinsul acestui volum sunt culese din vraful de care, care se află depuse la Academie, de d. Maiorescu, directorul, pe vremuri, al Convorbirilor literare. Mute din poesiile acestui volum sunt numai fragmente, scriteeri ușoare de sentimentalism și înserlări a unor lucrări care urmau să primească închegarea desăvârșirei cu parfumul și strălucirea versurilor muzicale ale genialului îndurerat. Citirea lor, pentru adoratorii aceluia care le-a închegat, te desmiardă și asăpa gînduri, tot ma-i frumos,—ca neîntrecutele poezii din primul volum. Scriitorul Ioan Manolachi Holda a dat la lumină un volum de 315 pagini intitulat Feț*. ți „Fețele“ au mai multe „fețe“ căci cuprind o seria de portrete , schițe și nuvele publicate de Holda prin diferitele reviste literare. I. Manolache se relevă ca un povestitor înzestrat cu darul narațiunei curgătoare și pline de interes. D-sa desface firul povestirilor cînd luminate de zimbete, cînd umezite de lacrima caldă și sinceră a înduioșărei. Jrăm d-lui Manolache,—care deși nu e atît de cunoscut în lumea noastră cetitoare,—să i se citească „Fețele“ de atîția iubitori de literatură ce ,fețe“ au laolaltă, cela citeva mii de exemplare din volumul d-sale ,Fețe“. Iți dorim d-le Manolache, cu toate că nu ți cunoaștem „fața“,—ca librarii din Iași să nu mai poată face /ap“, nenumăratelor cereri a volumului Fețe.* D-na Ana Conta Chimbach, una din figurile cele mai luminoase a literaturei noastre,—poate cea mai aminoasă după părerea noastră unilă, a adus un nemăsurat serviciu luminătorilor tinerilor generații dînd la umină un admirabil volum de Metodică astă-dată. Această serioasă lucrare, e rodul bogat al unei atractâminți sSrispreget, resultanta observațiunilor proprii acute asupra elevelor școalei de aplicație, In răstimpul mai multor ani, cit și numeroase observațiuni ale și altora, dar coordonate și sistematizate. D-na Ana Conta a izbutit să închege, o lucrare, care are, pe lângă darul de a da la lumină o serie de observațiuni noi, de o însemnătate capitală, dar și prețioasa calitate de fi o călăuză limpede și sistematizată, fără să fie Întunecată de noianul nenorocit al expresiunilor tehnice. Volumul d-nei Conta umple un gol care, fără să fim banali, cu drept cuvint era adine simțit in literatura noastră didactică. Cine nu cunoaște greutățile intîmpinate de acei cari doresc să se fie în curent cu progresele practicei profesionale dăscălești, in găsirea acestei literaturi speciale. Lucrarea e Împărțită în capitolele: Modul de predare a limbei materne, Aritmeticei, Geometriei, Geografiei, Istoriei, Științelor, Religiei a învățămîntului intuitiv și a dexterităților. Cuprinsul cărței de farmecă și atrage atît prin temeinicia ideilor luminoase împărtășite de această instruită pedagoagă, cît și prin forma curgătoare și plină de miez in care își așterne gîndul. De la primele pagini te încredințezi că cele cuprinse sint gîndite și rînduite de o inteligență scinteetoare și scrise de o literată meșteră în delicata mînuire a penei. , Pazia ! Declaratmiile d-lui Take Ionescu TenciuM capaci Noutăți literare Cunoscutul director literar al „Voinței Naționale“ d. Ilariu Chendi a imbogățit literatura noastră cu un volum intitulat „Fragmente“. Această carte cuprinde o serie de cronici literare publicate de Chendi în revista „Sămănătorul“ și in foiletonii „Voinței“. D. Chendi, cunoscut in lumea literară din țară cit și de peste munți se arată ca un critic înzestrat cu mult spirit de observație, și gust artistic. 1901 P. FLORESCU și Gh. A. CIOBANU învățători ANCHETA ECONOMICO - SOCIALA A Comunei Epureni Din Jud. Ieși 1903 Noembrie Bugetul unui setean este foarte greu de precizat, din multe cause.— Noi, imaginându-ne rentabilitatea la sută a avutului mobil și inmabil ce posedă locuitori acestei Comuni și adăugind incă venitul brațelor celor în stare de a munci, după cursa obicinuită In localitate, am ajuns la următoarele cifre : Vitele mari (529 cai, și 2809 vite albe,), evaluate la 80 lei capul, formează un capital de 227040 lei și vitele mici (4392 oi și capre și 544 masculi) socotite a 10 lei, fac un capital de 49360 lei.Deci avutul mobil al acestei comune ajunge cifra de 276400 lei. Cele 160 gospodării bune, 315 mijlocii și 188 rele evaluîndule la 800 lei, 400 lei și 100 lei după calitatea lor, cu toate cițe sunt pe lingă dinsele ar forma un capital de 272800 lei. Locuitorii acestei comuni posedă 3000 fălci pămint, care evaluate la 300 lei falcea, constitue o avere de 900000 lei. Considerând că cei 900 bărbați între 14 și 60 ani câștigă anual cite 200 lei, iară cele 900 femei apte de a munci ciștigă cite 100 lei anual, am avea o producțiune totală a brațelor pe an de 270000. Dacă vitele, gospodăriea și pămintul ar aduce 1090 pe an, după ciftile de mai sus am avea : 27640 lei venitul vitelor. 27280 „ „ gospodăriilor. 90000 „ , pămînturilor țo rfinești. 270000 „ „ braților 41*920 „ . Total. Acest venit anual al comunei, deși foarte discutabil, ar da cîte 588 lei de familie, sau 147 lei de suflet. Cheltuelile unei familii le evaluăm astfel cu: 200 lei hrana familiei și cheltuelele de menaji, îmbrăcămintea, Băutură, întreținerea vitelor și uneltelor de muncă, Sărbătorile și petrecerile, Dările cătră Stat, Județ și Comună. 100 60 120 40 30 650 lei Total. 40 . Venit capitalizabil, constatat prin sporirea avutului general. Nu avem pretențiunea a susținea exactitatea matematică a acestor cifre,—dar totuși, în regulă generală, cam acesta trebue să fie budgetul unui sătean, de nu se mai ajunge ban cu ban In punga lui.—Diferența de budgete depinde de agerimea și destoinicia fiecăruia Venitul fruntașului se formază din produsul muncii sale la cimp, din puțină cărăușie și din mici operațiuni negustorești ca : Arendașii pămînturilor celor nevocși, schimbări de vite, cumpărări de cereale pe prețuri derizorie etc. — Venitul mijlocașului să compune din munca sa și a vitelor ce posedă. Venitul pălmașului provine numai din produsul braților, pe care îl administrează intr’un mod dăunător intereselor lor, din lipsa de inteligență. Femeile produc prea puțin folos cu industria casnică. Vrednicia lor se ridică după cum pot munci la cîmp. Industrie casnică în această comună mai nu există, totuși preotesele și femeile învățătorilor și cîte-va fruntășiți din această comună—se ocupă cu țeseturi, aleseturi și cusuturi și cu toată gospodăria într’un mod vrednic de imitat.—Sunt 6 cultivatori de albini, fără stupi sistematici, avind în total la 200 matce (stupi de sămință).—Mierea în faguri se vinde cu 5000 bani kgr. Variind după timp, ceara curată se vinde cu 5—8 lei cea veche. Gingaei de matasă nu se cultivă.—Țuică nu produce. Cartofe, sfecle, zarzavaturi, legume etc. se cultivă dară numai atit cît poate ajunge pe vară; pentru iarnă se aprovisionează de la străini.— Fructe nu se produc in această comună. Cînepa și inul se cultivă cît trebue la casa femeilor gospodine; cele leneșe au america . Ard’o focu Cinipa, Că i mai bună America ? Toate vitele acestei comuni nu sunt de rasă aleasă. Prețul lor este : 100—150 lei boul, 80—120 lei vaca; tot In acest preț să vînd și cani; oile să vînd cu 8—10 lei bucata. Ceriuțele să vînd de obiceiu cu 200 lei la vagon mai puțin decit în centrele comerciale.—Singuri cumpărători pentru toate sunt negustori ambulanți evrei. Ziua cu palmele să plătește 1— 1.50 lei, cea cu carul 2—4 lei, salcea de arat se plătește 12—20 lei, de boronit se plătește 5—8 lei falcea, prășitul popușoilor cu tot cu strîns 40 50 lei falcea, falcea de secere și de casă intre 16—30 lei. Omul acesta venind proprietar cultivator în acestă comună dl. Ștefan A Negruți pe moșia Broșteni aduce lucrători străini, dar ei nu pot influințe asupra locuitoriilor băștinași fiind iselați (căci moșia n’are sat pe ea). In aceste părți locuitorii duc ,viața hibernantă“, (fără ocupațiuni), stînd mai mult la prișmă „între oameni“ cum zic ei, de la Noembrie pină la Fevruarie inclusiv, adică 120 zile.— Atunci sfătuesc „pun țara la cale”. Joacă cazul, își spun diferite întimplări și superstiții, în sfirșit.. omoară timpul, ba nici de gospodărie nu-și caută. In sezonul muncilor (Martie-Octombrie inclusiv) ei țin cele 34 Duminici, cele 15 sărbători legiuite, care cad in acest timp, plus 24 serbători pe care și le creează din superstiție (Alexa, 6 Flipi, 7 Joi după paști, Rusaliile, paștele blajinilor, Isvorul Maicii Domnului, Ilii Palii, Foca, Pintilii Călătorul, Mezul Păreți, Dochia și Armindenul). (Va urma)