Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)
1906-06-11 / nr. 96
ANUL XIV. — No. 96 REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA *m 44 Strada iji*i»u*netn*»»t 14 IAȘI —îoî— Vpa.ro în toate zilele de lucru Un numbr vorbin 50 bani Telefoxi A. fdTUVAJUTII fțJiANI Ziar Conservator Est? cetia patrid... *«CO 35*Preocupațiile tuturor amatorilor de politică militantă, și a cetitorilor de gazete ahtiați după novitate și munciți veșnic de dorința de a afla ceva nou, a contribuit cu mult, ca cele ce se petrec în rîndurile liberale, să remînă în umbră. Pentru timpul prezent, mai toată lumea care se ocupă de aproape de politică, fără deosebire de culoare, are ochii ațintiți asupra unei presupuse mișcări ce ar avea eventual să se producă în sinul guvernului, mișcare pe care o ventilează mereu ziarele de tiraj, dar mai cu samă acele ale opoziției. Presa opoziției are un mare interes ca să distragă atenția publică de la cele ce se petrec actualminte în sinul partidului liberal, atît din capitală cît și de prin provincie,și de aceea caută în această privință să servească publicului derivativul relativ la cele ce s’ar fi petrecînd în sinul partidului nostru. Este însă un fapt cert, că dacă există vre-o criză serioasă undeva, aceasta nu poate să fie decît între liberali. In partidul protivnicilor noștri, bîntite de data asta o furtună din acele, care vor decide poate de soarta lui chiar. In sferele de jos, babilonia e complectă, și ori cît s’ar opinti scribii partidului să acopere lucrul cu desmințiri și tot felul de protestări, încercarea lor este zădarnicâ, fiindcă evidența resare în ochii tuturora. La centru, cine nu știe și nu cunoaște lupta surdă și crîncena, care se dă pentru șefie. Cine ar mai putea să nege sforțările pe care le face oculta ca să cocoțeascâ la șefie pe tînărul Ionel, detronînd cu o oră mai ’nainte pe actualul șef bănuit de intenția că ar avea o dorință ascunsă de a susținea candidatura la șefie a d-lui Costinescu, ca interegn păna la suficienta maturitate politică a infantului. In provincie, lucrurile nu merg mai frumos decît în capitală. La Brăila domnește disionie în rîndurile liberale; s’a făcut chiar apel la dl Sturza ca să vie acolo spre a împaca trebile. La Iași, știm de aseminea ce se petrece, și care numai armonie nu se poate numi. La Fălticeni, Galați, Huși, etc., discordia liberală e în floare, — iar prin celelalte orașe ale țarei nemulțumirea despre situația partidului e așa de pronunțată în câ, puținile elemente care mai există, nu mai vroesc să facă nici o mișcare. „Este în fine ceva putred în statul Danemarcei“. Și pe cînd această putrezeciune, se vede, se simte și— se pipăe chiar, — adversarii noștri au curajul de a ne desfide, afirmînd că între noi ar fi neînțelegeri, și că în rîndurile lor ar domni armonia cea mai perfectă. După părerea oricărui om cu judecată, nici odată o criză mai grea n’a căzut peste partidul liberal ca acea de acum. El a intrat în faza unei stări de transiție care poate să fie de lungă durată și în definitiv să aibă consecințe dezastroase. Se ciocnesc năravurile și trucurile învechite, cu vederile și apucăturile noui ale unor elemente mai puțin ruginite, dar nu mai puțin machiavelice și acaparatoare Este un fel de luptă de supremație, între balaurul bătrîn egoist și nesățios alcătuind vechea sistemă a monopolului bunătăților reservate exclusiv pentru căpăținoșii partidului,—și ’ntre apel piseala elementelor mai noui, care însă duc greul muncei și care cer parte egală la prada generală. Pentru unii care ar vroi să pătrundă și mai adînc în această frămîntare de patimi și de dorinți, s'ar părea ca în partidul liberal a început un proces de descompunere. Ai putea să crezi, că pe ruinele unui partid putregăit, un partid nou tinde să se ridice, și nu știu zeu, dacă pănă la un punct, transformarea aceasta, operînduse pe baze serioase și cinstite, nu ar fi bine privită și de țară. În suflul nostru însă păstram multă rezervă , căci, pe de-o partecunoșteam sinceritatea cuvântului liberal, iar pe de alta, chiar dacă sinceritate ar fi fost cunoșteam slăbiciunea de voință a colectiviștilor și puterea lor de perseverare în hotărîrile luate în clipa de curat avînt sufletesc. Ba, mai mult Încă, ne așteptăm din zi în zi la eșirea din linia conduită propusă. Și, așteptările noastre nu ne-am înșelat, căci împrejurările de față spun că rezerva noastră era foarte îndreptățită. Intr’adevăr, campaniile personale continuă în presa liberala și în loc ca aceștia să cîștige timp, prin întrebuințarea lui în studierea reformelor și a programului de guvernămînt, pe care au a’l propune țării,—vedem că’și pierd timpul ocupîndu-se de certele și dezbinările iluzorii, cari ar frămînta partidul conservator. Cît despre atacurile personale, cu toată hotărîrea luată, ele n’au încetat nici o clipă de a fi unicul mobil al campaniilor îndreptate înpotriva noastră. Ca și cum Necuratul s’ar putea duce la călugărie.... de tUDU’și schimMporal... Ziarul autorizat al partidului libaral, Voința Națională, a făcut, nu de mult, în numele comitetului executiv al partidului, un soi de declarație „mea culpa“, prin care spunea că, campaniile personale întreprinse, nefiiind demne de un partid de guvernămînt ca cel liberal, va renunța pe viitor la ele și va sta de-oparte pănă cînd se va reculege și-și va reconstitui programul pentru eventualitatea venirii la guvern. Hotărîrea părea pornită dintr’o frumoasă sinceritate și noi, cei întăi, am felicitat partidul pentru noua îndrumare ce’și propuse. Situație strălucită Adversarii noștri politici, colectiviștii, au ajuns într’o stare, în adevăr de plîns; și cel mai convins de lucrul acesta este șeful lor d. Dinu Sturza. Văzînd complecta desorganizare din sinul partidului său, bătrînul șef a recurs la cunoscuta manoperă. In consfătuirea, ce a avut loc acum cîtva timp la Craiova, d. Sturza a declarat că nu va începe o campanie serioasă pînă ce nu se va fixa un program de guvernămînt. Aceasta, se înțelege, pentru a da timp colectiviștilor din toată țara să -și lichideze afacerile și să se împace. Speranțele d lui Sturza au fost înșelate. Programul de guvernămînt, menit să distragă pe colectiviști de la certurile lor și să le înlesnească împăcarea, a fost un noumăr de discordie. Comitetul executiv al partidului liberal alesese acum citva timp o comisiune, care urma să se ocupe cu chestia țărănească. In urma consfătuirei de la Craiova, a fost aleasă o nouă comisiune, pentru studierea programului. In această a 2 a comisiune se omisese de a se alege cîteva persoane marcante, care figurau în prima comisiune. De aici zizania. In Iași lupta Intre bătrînii liberali și eteriști se înăsprește din zi în zi. Este de prevăzut un frumos spectacol pentru ziua în care d. Sturza ar fi chemat să ia puterea. Debila forță colectivistă locală ’și-a luat o sarcină poate puterile ei. Cu toate sforțările pe care la face, nu poate ascunde de ochii publicului meschinile intrigi care împart și sfișie partidul. Ar fi o adevărată nenorocire pentru colectiviști, ca în niște momente așa da grele să fie chemați la guvern. S’ar compromite pentru totdeauna. A sta citi in corpul ziarului cele mai noi știri telegrafice din lumea întreagă, cum și cele din urmă informațiuni din localitate ca și din țară. De la Exposiție PAVILIONUL BUCOVINEI In apropiere de splendidul pavilion al Austriei se ridică modest, dar atît de plăcut la vedere, pavilionul Bucovinei. •j Pavilionul este clădit după moderni manăstirei Putna și este de ajuns să pășești pragul pentru ca îndată să-ți dai seamă de puterea vitalităței și de comunitatea de obiceiuri și tradiții care caracterizează pe romîni oriunde ar fi ei. Ornamentarea interiorului, rînduirea obiectelor chiar, îți inspiră această reflecție. Deși mic pavilionul acesta este însă atît de cu gust rînduit și atît de prețioase și interesante s!nt lucrurile expuse într’iisul încît ori cît de mult ai sta într’visul tot nu ți se pare de ajuns. In fata intrărei, în mijlocul pavilionului se înalță stilpul cu inscripția lui Ștefan de la Vamă, un document de piatră de cea mai înaltă valoare istorică. In jurul lui sunt așezate mai multe „tronuri” de lemn cu mult meșteșug lucrate. Alaltă ori, în miniatură, figurează pe un piedestal ruinile cetăței Suceava, iar în fundul pavilionului în altarul bisericuței, vedem vechi odoare bisericești, de mare preț, între care aerele de la Sucevița pe care sunt lucrate portretele lui Simion și Eremia Movilă. Intorcindu-ne, apoi, ochii împrejur vedem frumosul sUag tricolor al societăței „Junimea” din Cernăuți; un tablou genealogic al urmașilor lui Miron Costin; portretele ramurilor de frunte din Bucovina; diverse obiecte lucrate de mina țăranilor, din lemn ; Apoteoza lui Mureșanu, sculptată în lemn alb cu ramă de stejar; șeful episcopului de Rădăuți, lucrat de un țăran, simplu, țărănesc, din lemn de stejar, cu o vechime de cîteva sute de ani; vederile fotografice și în culori a tot ce poate interesa pe cei ce vor să cunoască Bucovina. Foarte interesantă și frumoasă e secția societăței .Reuniunea damelor Române“ cu minunatele ornamente de industrie casnică, culese în original de domnul Erich Holdenheger, directorul școalei de meseri din Cernăuți. Vedem apoi bogata colecție de ouă încondeiate cu 142 feluri de desenuri a d-lui profesor Leonida Bodnărescul, păpuși cu porturi, baltage și topuzuri, bețe de bărbat împodobite cu sirmă de alamă în felurite desenuri, o lance veche de ostaș, priveliștea reliefului locului unde s’a dat bătălia de la Cosmin, etc. etc. Intr’un dulap vedem înfățișată literatura romînilor Bucovineni. E mică, numai un început, dar e un început care promite mult. Atenția vizitatorului este însă în deosebi atrasă de bogata colecție de moneda vechi găsite în Bucovina. Sa văd acolo monede de argint pentru Rusia Roșie; bănuți Vendici; moneda autonoma a orașelor polone ; monade ale regatului polon, falsificate de monede poloneze, făcute în Bucovina. Moneda din Sagudava bătute sub Caterina II a Rusiei. Monede transilvane, bzantine, bohema, indica, persice, neerlande, lituane, taleri germani, monede turcești și spaniole. De la Sig. Batori, de ale Statelor balcanice, altele streine, aflate în cetatea Suceavei și apoi moldovenești și anume: de la Petru I. Mușat, Roman, Ștefan II, Ilie, Alexandru cel bun, Ilie și Ștefan, Ștefan IV, Alexandru I, Bogdan II, Ștefan cel Mare, Ștefăniță, Petru Rareș, Ștefan Lăcustă, Luipușneanu, Ioan Heraclide, Ion cel Cumplit. Istrate Dabija : monede sucevene bătute sub Istrate Dabija, fărâmături de bani de la tarapanaua din Suceava, sub Istrate Dabija. Precum și monede muntenești aflate în Bucovina. Tot acest tezaur neprețuit s’a strîns și s’a aflat pe pămîntul Bucovinei. ECOURI Curtea regală uWea regală va lua reședința de vară la Sinaia. Miercuri. De la Expoziție ntrările Expoziției Naționale pe ziua de Miercuri 7 Iunie, au fost de 10.000 lei. Bustul lui Traian Duminică se va dezveli în parcul T.Severin bustul lui Traian. La această solemnitate vor asista G. Mihail Vlădescu Ministrul instrucțiunei publice și d. General Manu, ministru de războiu..oncediul d-lui Ministru de răsboi 1 1 . general Manu, minstru de răsboiu, va pleca în curând în concediu. Interimatul ministrul de răsboiu, va fi încredințat d lui general Lahovari. O declarație ocazia judecării strămutării procesului Crețu de la Tecuci la Iași, d Stoicescu a spus la Curtea de Casație că d. Al. P. Anastasiu, cel exclus din partidul liberal, are o mare popularitate în Tecuci. Această declarație a pus în mare încurcătură pe d. Sturdza care nu știa di această popularitate. Se zice că d-sa va cere să se revie asupra primii hotărîri. Telegramă de felicitare ,primarul orașului Cernăuți d. Reiss, a trimes d-lui primar al Capitalei cu ocazia Expoziției noastre, următoarea telegramă de felicitare: „Ia numele consiliului comunal al Capitalei Bucovinei, am onoare a saluta în chipul cel mai cordial pe onorabilii reprezentanți ai Mitropoliei Române cu ocazia deschiderei Expozițiunei din București atît de însemnată din punct de vedere cultural și istoric și de a felicita în modul cel mai călduros, orașul București, cu prilejul inaugurarei acestei Expoziții ,ama face onoarea țărei“. Burgmaistrul Capitalei Bucovinei Cernăuți consilier de Stat Dr. Bliss D. primar al Capitalei a răspuns imediat cu următoarea telegramă adresată d-lui dr. Reiss: In numele consiliului comunal al orașului București, vă exprimadinca mea mulțumire pentru călduroasele 'elicitări ce ați bine-voit a-mi adresa cu ocaziunea Expozițiunei noastre naționale”. Primarul orașului București Mihail Gh. Cantacuzino DUMINICA 11 IUNIE 1906 JA BOMftfIEUTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lo pe 3 luni 6 Iei 1 ^STRĂINĂTATE: I*p nn an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame KQ bani rândul în pag. 111 Telefon MIHAI CODREAND e) traducerile IV (uimire) Traducătorul, de multe ori, e cel mai mare trădător. A-ți scrie in propria ta limbă gîndirile, simțimintele, pornirile și cu toate nuanțele lor, e intru-cîtva mai ușor, fiind-că, stăpîn pe organul expresiv al acestora, nu simți greutatea, pe care-o intimpini cînd vrei să tălmăcești ideile și simțimintele exprimate într’o altă limbă decît acela în care ești deprins să gîndești. Lucrul e cert, că trebue să posezi și limba din care traduci, dar aceia în care traduci, trebue să fie aceia în care gîndești. Indiferent dacă știi sau nu vorbi limba din care traduci, fiindcă aceasta e o chestie și de obicinuință și de educație. E destul s’o cunoști într’așa fel însă încît să nu-ți fie străine nici una din locuțiunile proprii ei. Trebue să fii însă mlădietorul mare al limbii în care traduci. Ca să se poată ilustra mai bine aceste afirmațiuni, aș putea cita mai multe traduceri, din cari să se poată vedea că acei cari nu știu limba în care traduc precum și acei cari nu cunosc limba din care traduc, sunt mai toți niște trădători. Aceia însă cari întrunesc condițiunile de mai sus, aceia au adus servicii limbii și literaturii din care au tradus, precum și aceleia în care au tradus. In rândul acestora de netăgăduit că Codreanu are unul din jocurile de frunte în literatura romînească. A tradus și unele poezii și le a tradus admirabil. Acestea însă rămîn pe planul al doilea față de traducerile ce le-a făcut din operile lui Elch pin și Bostand , Marthra și Prințesa’ndepărtată. Aceste traduceri, alături de traducerea lui Ascanio (Ollănescu), Gane, Coșbuc, și alți cîțiva fac îndestule servicii. Mai întăi știut este că o traducere bună a unei opere de seamă este dacă nu cu opera în sine, prețudar cît una de valoare. Aceasta a și făcut pe un recensor al traducerilor lui Codreanu să zică cum că Martha e așa de bine tradusă, încit ar trebui de felicitat Richepin că a avut norocul să dea peste un așa de just interpret al operei sale in limba romînească. Despre Prințesa ’ndepărtată, un literat de valoare, care o auzia într’o serată literară unde să adunase tot ce are lașul mai cunoscător într’ale literaturei, a declarat că dac’ar ști c’ar fi crezut ar spune adevărul, că e mai frumoasă Prințesa ’ndepărtată în versurile romînești ale lui Codreanu decit în originalul lui Rostand. Ascultați cît de frumoase și de suggestive sunt versurile, pe care le pune Codreanu în gura lui Bertrand d’Alamanon cînd descrie celorlalți marinari, cum e prințesa către care călătoresc dînșii. Comparați-le cu cele franceze ale lui Rostand și spuneți dac’ acele ale poetului român nu sunt mai frumoase? Iată le : „Buni marinari, în Ea s’adună „dumnezeești alcătuiri : „In ochi melancolii de lună „și’n păr a soarelui sclipiri ! „O gingășie mai bogată „în veci s’o aibă n’ar putea „amanții toți din lumea toată „și toate amantele din ea. „Eu nu știu, taina ’ncrozătoare „ce-armonizează ’n ea deplin „cu îndrăzneli de vrăjitoare „al unei sfinte calm senin. • Instrucția publică în Bulgaria In ultima ședință a Sobraniei s’a observat un fenomen interesant : solicitudinea deputaților pentru chestiunile privitoare la instrucția publică. Până acum aceste chestiuni erau sacrificate politicei interioare și exterioare și "problemelor economice. * In procesele verbale ale ședințelor Camerei,publicate in „Jurnalul Oficial“, găsim citeva detalii relative la acest subiect , răspunzînd unui membru al stîngei, dl. ȘișmanoiT a vorbit de progresul instrucției în Bulgaria și a citat cîteva date, drept dovadă. Astfel după recensămîntul din 1900, populația cu știință de carte, formează o proporție de 30 la sută. Dacă cumpărăm acest rezultat cu statisticele țărilor vecine, vedem că în Serbia populația cu știință de carte este numai de 10—12 la sută, iar în Rominia și mai mică. Acest rezultat este foarte satisfăcăttor intrucît mijloacele întrebuințate sunt foarte modeste. Un alt tablou important este acel al elevilor. Pentru 100 locuitori sunt 92 elevi, adică o proporție aproape egală cu acea a Italiei; în Serbia nu sunt decît 4-2 elevi la 100 locuitori; în Grecia 3; în Romînia 6. In Bulgaria se află o școală la 881 locuitori; în Serbia, o școală la 2252 locuitori; în Romînia o școală la 1615 locuitori ; în Rusia o școală la 1214 locuitori. Dăm mai la vale un rezumat al Publicației oficiale a Ministerului Comerțului și Agriculturei din Bulgaria. Școli pentru copii (azile) In anul școlar 1903—904, în Principat, erau 40 de școli pentru copii cu 2707 elevi : 1289 băeți și 1418 fetițe. Din punctul de vedere al naționalităței, școalele se repartizează după cum se vede în tabloul de mai jos: Naționalități Numărul Institutori Institutoare Băieți Fete Total scoalelor Elevii au fost ocupați cu jocurile, cîntecele, lucru manual, broderii, desemn și aritmetică. Vrsta elevilor a variat între 4 și 6 ani, conform art. 15 din legea asupra instrucției publice. Școli primare Numărul școalelor.In anul școlar 4344 școli primare au fost deschise pentru 1903-904, elevii de ambe sexe, adică 118 pentru băeți, 35 pentru fete și 4191 mixte. Tabloul de mai jos reprezintă repartiția școlilor primare după diferitele naționalități ale Principatului. Naționalități Școli Școli Școli . Numărul total de băeți de fete mixte : Raport între numărul școalelor și cifra populației. După recensămîntul de la 1 ianuarie 1901, Principatul bulgar numără 3,744283 locuitori, din care 1,909,567 bărbați și 1,834,716 femei. Pentru această populație era, în anul școlar 1903—904, 4344 școale, adică o școală la 862 locuitori. Acest raport, de altfel, nu e acelaș pentru toate naționalitățile Principatului. Astfel, pentru naționalitatea bulgară (2.887,860,) era o școală pentru 943 locuitori. „ p. nat. musulm. (539456) era o școală p. 536 locurt. „ greacă (70,800) „ „ „ 1337 „ „ „ israelită (32,573) „ „ „ 1018 „ Elevii Numărul elevilor din toate școalele a fost de 340,668, din care 220,620 băeți și 120 048 fete. (Va urma) Bulgară 25 — 25 689 645 1334 Greacă 5 — 11 362 604 966 Israelită 5 24 159 100 259 Franceză 1 — 1 12 16 28 Germană 1 — 1 20 13 33 Americană 3 — 4 47 40 87 Total general 40 2 46 12 89 14 18 2707 Bulgară Națională 67 4 29 89 30 60 , privată 4—71 75 „ catolică — 3 3 „ protestantă — — 10 10 „ musulmană — — 22 22 , Turcă 27 15 915 957 » Greacă 11 7 35 53 „ Israelită 5 4 23 32 „ Armeană — — 9 9 » Franceză 25 29 „ Tatară — — 8 8 „ Germană ”—2 3 „ Romînă — — 2 2 „ Lipovană — — 1 1 1