Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)

1906-06-11 / nr. 96

ANUL XIV. — No. 96 REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA *m 44 Strada iji*i»u*netn*»»t 14 IAȘI —îoî— Vpa.ro în toate zilele de lucru Un nu­mbr vorbin 50 bani T­elefoxi A. fd­TUVAJUTII fț­JiANI Ziar Conservator Est? cetia patrid...­ ­*«CO 35*­Preocupațiile tuturor ama­torilor de politică militantă, și a cetitorilor de gazete ah­tiați după novitate și munciți veșnic de dorința de a afla ceva nou, a contribuit cu mult, ca cele ce se petrec în rîndurile liberale, să remînă în umbră. Pentru timpul prezent, mai toată lumea care se ocupă de aproape de politică, fără deo­sebire de culoare, are ochii ațintiți asupra unei presupuse mișcări ce ar avea eventual să se producă în sinul gu­vernului, mișcare pe care o ventilează mereu ziarele de tiraj, dar mai cu samă acele ale opoziției. Presa opoziției are un mare interes ca să distragă atenția publică de la cele ce se pe­trec actualminte în sinul par­tidului liberal, atît din capi­tală cît și de prin provincie,­­și de aceea caută în această privință să servească publi­cului derivativul relativ la cele ce s’ar fi petrecînd în sinul partidului nostru. Este însă un fapt cert, că dacă există vre-o criză seri­oasă undeva, aceasta nu poate să fie de­cît între liberali. In partidul protivnicilor noștri, bîntite de data asta o furtună din acele, care vor decide poate de soarta lui chiar. In sferele de jos, ba­bilonia e complectă, și ori cît s’ar opinti scribii partidului să acopere lucrul cu desmin­­țiri și tot felul de protestări, încercarea lor este zădarnicâ, fiind­că evidența resare în o­­chii tuturora. La centru, cine nu știe și nu cunoaște lupta surdă și crîncena, care se dă pentru șefie. Cine ar mai putea să nege sforțările pe care le face oculta ca să cocoțeascâ la șe­fie pe tînărul Ionel, detro­nînd cu o oră mai ’nainte pe actualul șef bănuit de inten­ția că ar avea o dorință as­cunsă de a susținea candida­tura la șefie a d-lui Costinescu, ca interegn păna la suficienta maturitate politică a infan­­tului. In provincie, lucrurile nu merg mai frumos de­cît în capitală. La Brăila domnește disio­nie în rîndurile liberale; s’a făcut chiar apel la dl Sturza ca să vie acolo spre a împaca trebile. La Iași, știm de ase­­minea ce se petrece, și care numai armonie nu se poate numi. La Fălticeni, Galați, Huși, etc., discordia liberală e în floare, — iar prin cele­lalte orașe ale țarei nemul­țumirea despre situația par­tidului e așa de pronunțată în câ­, puținile elemente care mai există, nu mai vroesc să facă nici o mișcare. „Este în fine ceva putred în statul Danemarcei“. Și pe cînd această putreze­­ciune, se vede, se simte și— se pipăe chiar, — adversarii noștri au curajul de a ne desfide, afirmînd că între noi ar fi neînțelegeri, și că în rîndurile lor ar domni armo­nia cea mai perfectă. După părerea ori­cărui om cu judecată, nici odată o criză mai grea n’a căzut peste par­tidul liberal ca acea de acum. El a intrat în faza unei stări de transiție care poate să fie de lungă durată și în defini­tiv să aibă consecințe dezas­troase. Se ciocnesc năravurile și trucurile învechite, cu vede­rile și apucăturile noui ale u­­nor elemente mai puțin ru­ginite, dar nu mai puțin ma­chiavelice și acaparatoare Este un fel de luptă de su­premație, între balaurul bătrîn egoist și nesățios alcătuind vechea sistemă a monopolului bunătăților re­servate exclusiv pentru căpă­ținoșii partidului,—și ’ntre a­­pel piseala elementelor mai noui, care însă duc greul muncei și care cer parte e­­gală la prada generală. Pentru unii care ar vroi să pătrundă și mai adînc în a­­ceastă frămîntare de patimi și de dorinți, s'ar părea ca în partidul liberal a început un proces de descompunere. Ai putea să crezi, că pe ruinele unui partid putregăit, un par­tid nou tinde să se ridice, și nu știu zeu, dacă pănă la un punct, transformarea aceasta, operîndu­se pe baze serioase și cinstite, nu ar fi bine pri­vită și de țară. În sufl­­ul nostru însă păstram multă rezervă , căci, pe de-o parte­­cunoșteam sinceritatea cuvântului liberal, iar pe de alta, chiar dacă sinceritate ar fi fost cunoșteam slăbiciunea de voință a colectiviș­tilor și puterea lor de perseverare în hotărîrile luate în clipa de cu­rat avînt sufletesc. Ba, mai mult Încă, ne așteptăm­­ din zi în zi la eșirea din linia conduită propusă. Și, așteptările noastre nu ne-am înșelat, căci împrejurările de față spun că rezerva noastră era foarte îndreptățită. Intr’adevăr, campaniile persona­le continuă în presa liberala și în loc ca aceștia să cîștige timp, prin întrebuințarea lui în studierea re­formelor și a programului de gu­vernămînt, pe care au a’l propune țării,—vedem că’și pierd timpul o­­cupîndu-se de certele și dezbinări­le iluzorii, cari ar frămînta parti­dul conservator. Cît despre atacurile personale, cu toată hotărîrea luată, ele n’au încetat nici o clipă de­ a fi unicul mobil al campaniilor îndreptate în­potriva noastră. Ca și cum Necuratul s’ar putea duce la călugărie.... de tUDU’și schim­M­poral... Ziarul autorizat al partidului li­­baral, Voința Națională, a făcut, nu de mult, în numele comitetului e­­xecutiv al partidului, un soi de de­clarație „mea culpa“, prin care spu­nea că, campaniile personale în­treprinse, nefiiind demne de­ un par­­tid de guvernămînt ca cel liberal, va renunța pe viitor la ele și va sta de-oparte pănă cînd se va reculege și-și va reconstitui pro­gramul pentru eventualitatea ve­­nirii la guvern. Hotărîrea părea pornită dintr’o frumoasă sinceritate și noi, cei întăi, am felicitat partidul pentru noua îndrumare ce’și propuse. Situație strălucită Adversarii noștri­ politici, colecti­viștii, au ajuns într’o stare, în ade­văr de plîns; și cel mai convins de lucrul acesta este șeful lor d. Dinu Sturza. Văzînd complecta desorganizare din sinul partidului său, bătrînul șef a recurs la cunoscuta manoperă. In consfătuirea, ce a avut loc acum cît­va timp la Craiova, d. Sturza a declarat că nu va începe o campanie serioasă pînă ce nu se va fixa un program de guvernămînt. Aceasta, se înțelege, pentru a da timp colec­tiviștilor din toată țara să -și lichi­deze afacerile și să se împace. Speranțele d lui Sturza au fost în­șelate. Programul de guvernămînt, menit să distragă pe colectiviști de la certurile lor și să le înlesnească împăcarea, a fost un nou­măr de discordie. Comitetul executiv al partidului li­beral alesese acum cit­va timp o co­­misiune, care urma să se ocupe cu chestia țărănească. In urma consfătuirei de la Craiova, a fost aleasă o nouă comisiune, pentru studierea programului. In această a 2 a comisiune se omisese de a se alege cîte­va persoane marcante, care figu­rau în prima comisiune. De aici zi­zania. In Iași lupta Intre bătrînii liberali și eteriști se înăsprește din zi în zi. Este de prevăzut un frumos specta­col pentru ziua în care d. Sturza ar fi chemat să ia puterea. Debila forță colectivistă locală ’și-a luat o sarcină poate puterile ei. Cu toate sforțările pe care la face, nu poate ascunde de ochii publicului meschinile intrigi care împart și sfișie partidul. Ar fi o adevărată nenorocire pen­tru colectiviști, ca în niște momente așa da grele să fie chemați la gu­vern. S’ar compromite pentru tot­deauna. A sta citi in corpul ziarului cele mai noi știri telegrafice din lumea întreagă, cum și cele din urmă inform­ațiuni din localitate ca și din țară. De la­ Exposiție PAVILIONUL BUCOVINEI In apropiere de splendidul pavilion al Austriei se ridică modest, dar atît de plăcut la vedere, pavilionul Buco­vinei. •j Pavilionul este clădit după mode­rni manăstirei Putna și este de ajuns să pășești pragul pentru­ ca îndată s­ă-ți dai seamă de puterea vitalităței și de comunitatea de obiceiuri și tra­diții care caracterizează pe romîni ori­unde ar fi ei. Ornamentarea interiorului, rîndui­­rea obiectelor chiar, îți inspiră aceas­tă reflecție. De­și mic pavilionul acesta este însă atît de cu gust rînduit și atît de prețioase și interesante s!nt lucrurile expuse într’iisul în­cît ori cît de mult ai sta într’visul tot nu ți se pare de ajuns. In fata intrărei, în mijlocul pavi­lionului se înalță stilpul cu inscrip­ția lui Ștefan de la Vamă, un docu­ment de piatră de cea mai înaltă va­loare istorică. In jurul lui sunt așezate mai mul­­te „tronuri” de lemn cu mult meș­teșug lucrate.­­ Alaltă­ ori, în miniatură, figurează pe un piedestal ruinile cetăței Su­ceava, iar în fundul pavilionului în altarul bisericuței, vedem vechi o­doare bisericești, de mare preț, între care aerele de la Sucevița pe care sunt lucrate portretele lui Simion și Eremia Movilă. Intorcindu-ne, apoi, ochii împrejur vedem frumosul sUag tricolor al so­­cietăței „Junimea” din Cernăuți; un tablou genealogic al urmașilor lui Miron Costin; portretele ramurilor de frunte din Bucovina; diverse o­­biecte lucrate de mina țăranilor, din lemn ; Apoteoza lui Mureșanu, sculp­tată în lemn alb cu ramă de stejar; șeful episcopului de Rădăuți, lucrat de un țăran, simplu, țărănesc, din lemn de stejar, cu o vechime de cîte­va sute de ani; vederile foto­grafice și în culori a tot ce poate interesa pe cei ce vor să cunoască Bucovina. Foarte interesantă și frumoasă e secția societăței .Reuniunea damelor Române“ cu minunatele ornamente de industrie casnică, culese în origi­nal de domnul Erich Holdenheger, directorul școalei de meseri din Cer­năuți. Vedem apoi bogata colecție de ouă încondeiate cu 142 feluri de desenuri a d-lui profesor Leonida Bodnărescul, păpuși cu porturi, baltage și topuzuri, bețe de bărbat împodobite cu sirmă de alamă în felurite desenuri, o lan­ce veche de ostaș, priveliștea reliefu­lui locului unde s’a dat bătălia de la Cosmin, etc. etc. Intr’un dulap vedem înfățișată lite­ratura romînilor Bucovineni. E mică, numai un început, dar e un înce­put care promite mult. Atenția vizitatorului este însă în deosebi atrasă de bogata colecție de moneda vechi găsite în Bucovina. Sa văd acolo monede de argint pentru Rusia Roșie; bănuți Vendici; mone­da autonoma a orașelor polone ; mo­nade ale regatului polon, falsificate de monede poloneze, făcute în Bu­covina. Moneda din Sagudava bătu­te sub Caterina II a Rusiei. Monede transilvane, bzantine, bohema, indi­ca, persice, neerlande, lituane, taleri germani, monede turcești și spaniole. De la Sig. Batori, de ale Statelor bal­canice, altele streine, aflate în ceta­tea Suceavei și apoi moldovenești și anume: de la Petru I. Mușat,­ Ro­man, Ștefan II, Ilie, Alexandru cel bun, Ilie și Ștefan, Ștefan IV, Ale­xandru I, Bogdan II, Ștefan cel Ma­­re, Ștefă­niță, Petru Rareș, Ștefan Lă­custă, Luipușneanu, Ioan Heraclide, Ion cel Cumplit. Istrate Dabija : mo­nede sucevene bătute sub Istrate Da­­bija, fărâmături de bani de la tara­panaua din Suceava, sub Istrate Da­­bija. Precum și monede muntenești aflate în Bucovina. Tot acest tezaur neprețuit s’a strîns și s’a aflat pe pămîntul Bucovinei. ECOURI Curtea regală uWea regală va lua reședința de vară la Sinaia. Miercuri. De la Expoziție ntrările Expoziției Naționale pe­­ ziua de Miercuri 7 Iunie, au fost de 10.000 lei. Bustul lui Traian­­ D­uminică se va dezveli în par­­cul T.­Severin bustul lui Traian. La această solemnitate vor asista G. Mihail Vlădescu Ministrul instruc­­țiunei publice și d. General Manu, ministru de războiu.­­.oncediul d-lui Ministru de răsboi 1 1 . general Manu, minstru de răs­­­boiu, va pleca în curând în con­cediu. Interimatul ministrul de răsboiu, va fi încredințat d lui general Lahovari. O declarație ocazia judecării strămutării procesului Crețu de­ la Tecuci la Iași, d Stoicescu a spus la Curtea de Casație că d. Al. P. Anastasiu, cel exclus din partidul liberal, are o mare popularitate în Tecuci. Această declarație a pus în mare încurcătură pe d. Sturdza care nu știa di această popularitate. Se zice că d-sa va cere să se revie asupra primii hotărîri. Telegramă de felicitare ,primarul orașului Cernăuți d.­­ Reiss, a trimes d-lui primar al Capitalei cu ocazia Expoziției noas­tre, următoarea telegramă de felici­tare: „Ia numele consiliului comunal al Capitalei Bucovinei, am onoare a sa­luta în chipul cel mai cordial pe o­­norabilii reprezentanți ai Mitropoliei Române cu ocazia deschiderei Expo­­zițiunei din București atît de însem­nată din punct de vedere cultural și istoric și de a felicita în modul cel mai călduros, orașul București, cu prilejul inaugurarei acestei Expoziții ,ama face onoarea țărei“. Burgmaistrul Capitalei Bucovinei Cernăuți consilier de Stat Dr. Bliss D. primar al Capi­talei a răspuns ime­­diat cu următoarea telegramă adre­sată d-lui dr. Reiss: In numele consiliului comunal al orașului București, vă exprim­adinca mea mulțumire pentru călduroasele 'elicitări ce ați bine-voit a-mi adresa cu ocaziunea Expozițiunei noastre naționale”. Primarul orașului București Mihail Gh. Cantacuzino DUMINICA 11 IUNIE 1906 JA BOMftfIEUTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lo pe 3 luni 6 Iei 1 ^­STRĂINĂTATE: I*p nn an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame KQ bani rândul în pag. 111 Telefon MIHAI CODREAND e) traducerile IV (­uimire) Traducătorul, de multe ori, e cel mai mare trădător. A-ți scrie in pro­pria ta limbă gîndirile, simțimintele, pornirile și cu toate nuanțele lor, e intru-cît­va mai ușor, fiind-că, stăpîn pe organul expresiv al acestora, nu simți greutatea, pe care-o intimpini cînd vrei să tălmăcești ideile și sim­țimintele exprimate într’o altă limbă de­cît acela în care ești deprins să gîndești. Lucrul e cert, că trebue să posezi și limba din care traduci, dar aceia în care traduci, trebue să fie aceia în care gîndești. Indiferent da­că știi sau nu vorbi limba din care traduci, fiind­că aceasta e o chestie și de obicinuință și de educație. E destul s’o cunoști într’așa fel însă în­cît să nu-ți fie străine nici una din locuțiunile proprii ei. Trebue să fii însă mlădietorul mare al limbii în care traduci. Ca să se poată ilustra mai bine aceste afirmațiuni, aș putea cita mai multe traduceri, din cari să se poată vedea că acei cari nu știu limba în care traduc precum și acei cari nu cunosc limba din care traduc, sunt mai toți niște trădători. Aceia însă cari întrunesc condițiunile de mai sus, aceia au adus servicii lim­bii și literaturii din care au tradus, precum și aceleia în care au tradus. In rândul acestora de netăgăduit că Codreanu are unul din jocurile de frunte în literatura romînească. A tradus și unele poezii și le a tradus admirabil. Acestea însă rămîn pe pla­nul al doilea față de traducerile ce le-a făcut din operile lui Elch pin și Bostand , Marthra și Prințesa’ndepăr­­tată. Aceste traduceri, alături de tra­ducerea lui Ascanio (Ollănescu), Ga­­ne, Coșbuc, și alți cîți­va fac îndes­tule servicii. Mai întăi știut este că o traducere bună a unei opere de seamă este dacă nu cu­ opera în sine, prețu­­dar cît una de valoare. Aceasta a și fă­cut pe un recensor al traducerilor lui Codreanu să zică cum că Marth­a e așa de bine tradusă, în­cit ar tre­bui de felicitat Richepin că a avut norocul să dea peste un așa de just interpret al operei sale in limba ro­mînească. Despre Prințesa ’ndepăr­­tată, un literat de valoare, care­ o au­­zia într’o serată literară unde să adu­nase tot ce are lașul mai cunoscător într’ale literaturei, a declarat că dac’ar ști c’ar fi crezut ar spune a­­devărul, că e mai frumoasă Prințesa ’ndepărtată în versurile romînești ale lui Codreanu de­cit în originalul lui Rostand. Ascultați cît de frumoase și de sug­gestive sunt versurile, pe care le pune Codreanu în gura lui Bertrand d’Ala­­manon cînd descrie celorlalți mari­nari, cum e prințesa către care că­lătoresc dînșii. Comparați-le cu cele franceze ale lui Rostand și spuneți dac’ acele ale poetului român nu sunt mai frumoase? Iată le : „Buni marinari, în Ea s’adună „dumnezeești alcătuiri : „In ochi melancolii de lună „și’n păr a soarelui sclipiri ! „O gingășie mai bogată „în veci s’o aibă n’ar putea „amanții toți din lumea toată „și toate­ amantele din ea. „Eu nu știu, taina ’ncrozătoare „ce-armonizează ’n ea deplin „cu îndrăzneli de vrăjitoare „al unei sfinte calm senin. • Instrucția publică în Bulgaria In ultima ședință a Sobraniei s’a observat un fenomen interesant : solicitudinea deputaților pentru chestiunile privitoare la instrucția publică. Până acum aceste chestiuni erau sacrificate politicei interioare și exterioare și "problemelor economice. * In procesele verbale ale ședințelor Camerei,publi­cate in „Jurnalul Oficial“, găsim cite­va detalii rela­tive la acest subiect , răspunzînd unui membru al stîngei, dl. ȘișmanoiT a vorbit de progresul instrucției în Bulgaria și a citat cîte­va date, drept dovadă. Ast­fel după recensămîntul din 1900, populația cu știință de carte, formează o proporție de 30 la su­tă. Dacă cumpărăm acest rezultat cu statisticele ță­rilor vecine, vedem că în Serbia populația cu știință de carte este numai de 10—12 la sută, iar în Romi­­nia și mai mică. Acest rezultat este foarte satisfăcă­­t­tor intru­cît mijloacele întrebuințate sunt foarte mo­deste. Un alt tablou important este acel al elevilor. Pentru 100 locuitori sunt 9­2 elevi, adică o proporție aproape egală cu acea a Italiei; în Serbia nu sunt de­cît 4-2 elevi la 100 locuitori; în Grecia 3; în Romînia 6. In Bulgaria se află o școală la 881 locuitori; în Serbia, o școală la 2252 locuitori; în Romînia o școa­lă la 1615 locuitori ; în Rusia o școală la 1214 locuitori. Dăm mai la vale un rezumat al Publicației ofi­ciale a Ministerului Comerțului și Agriculturei din Bulgaria. Școli pentru copii (azile) In anul școlar 1903—904, în Principat, erau 40 de școli pentru copii cu 2707 elevi : 1289 băeți și 1418 fetițe. Din punctul de vedere al naționalităței, școalele se repartizează după cum se vede în tabloul de mai jos: Naționalități Numărul Institutori Institutoare Băieți Fete Total s­coalelor Elevii au fost ocupați cu jocurile, cîntecele, lu­cru manual, broderii, desemn și aritmetică. Vr­sta elevilor a variat între 4 și 6 ani, conform art. 15 din legea asupra instrucției publice. Școli primare Numărul școalelor.­In anul școlar 4344 școli primare au fost deschise pentru 1903-904, elevii de ambe sexe, adică 118 pentru băeți, 35 pentru fete și 4191 mixte. Tabloul de mai jos reprezintă repartiția școlilor primare după diferitele naționalități ale Principatului. Naționalități Școli Școli Școli . Numărul total de băeți d­e­ fete mixte : Raport între numărul școalelor și cifra populației. După recensămîntul de la 1 ianuarie 1901, Principa­tul bulgar numără 3,744283 locuitori, din care 1,909,567 bărbați și 1,834,716 femei. Pentru această populație era, în anul școlar 1903—904, 4344 școale, adică o școală la 862 lo­cuitori. Acest raport, de alt­fel, nu e acelaș pentru toa­te naționalitățile Principatului. Ast­fel, pentru națio­nalitatea bulgară (2.887,860,) era o școală pentru 943 locuitori. „ p. nat. musulm. (539456) era o școală p. 536 locurt. „ greacă (70,800) „ „ „ 1337 „ „ „ israelită (32,573) „ „ „ 1018 „ Elevii Numărul elevilor din toate școalele a fost de 340,668, din care 220,620 băeți și 120 048 fete. (Va urma) Bulgară 25 — 25 689 645 1334 Greacă 5 — 11 362 604 966 Israelită 5 2­4 159 100 259 Franceză 1 — 1 12 16 28 Germană 1 — 1 20 13 33 Americană 3 — 4 47 40 87 Total general 40 2 46 12 89 14 18 2707 Bulgară Națională 67 4 29 89 30 60 , privată 4—71 75 „ catolică —­­ 3 3 „ protestantă — — 10 10 „ musulmană — — 22 22 , Turcă 27 15 915 957 » Greacă 11 7 35 53 „ Israelită 5 4 23 32 „ Armeană — — 9 9 » Franceză 2­5 2­9 „ Tatară — — 8 8 „ Germană ”—2 3 „ Romînă — — 2 2 „ Lipovană — — 1 1 1

Next