Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184)
1907-07-22 / nr. 130
FOEMIM Instrucția fetelor cel mai complect institut cultural pentru instrucția superioară a fetelor americane e celebrul Visssr-College de lingă New-York. Acest colegiu e situat pe malurile rîului Hudson, în statul New-York, și farmecul tabloului pitoresc aduce aminte cunoscătorilor țărmurii Riuhii. Clădirea principale, Mariabalding e destinată pentru 500 de studente interne, care și urmează studiile patru ani. Fiecare din ele are odaia sa particulară, căreia îi imprimă fisionomia ce știe să i-o dea. Mai este un alt complex de clădiri pentru alte 700 de studente. Acest colegiu are toate întocmirile cele mai practice și moderne. In interiorul lui e un vast biurou telegrafo-poștal, sălile de primire, de concert, de dans, cofetării, librării, parcuri imense. Profesorii sunt in număr de 90 Instrucțiunea are ca obiecte principale științele raționale precum și științele exacte. Pentru a intra în clasele superioare sunt școale preliminare , „preliminary schools“. In fruntea corpului profesoral stă un rector, care e numit pe viață de trustul bogătanilor cari întrețin colegiul Yassar, ce este un„ fel de liceu și universitate. Instrucțiunea e foarte supravegheata. Profesorii țin eoloquii, adecă convorbiri examinatoare cu elevele, fiecare săptămînă. Inutil a spune că sălile de predat lecturi sunt luminoase, aerate, cu petonul înalt. Băncile sunt înlocuita cu niște scaune de o construcție specială, avînd în partea anterioară un disc mobil de scris. Răzbunătoarele pentru brațe sunt escavate așa ca să poată oferi elevei un punct de sprijin. Cerneala e eliminată din școală. Nu se scrie decît cu creion și pene numite rezervoare. Secțiunile sunt numite după numele binefăcătorilor lor. Așa spre pildă în Rockefeller se țin cursuri ce trebue să le urmeze elevele și să le studieze fără nici un ajutor străin, deci fără așa zisele „meditațiuni“. In interiorul Colegiului e și o biserică, dar educațiunea americancei nu e îndreptată spre sentimentalism. La dispoziția elevelor sunt niște biblioteci vaste și admirabil asortate. In ele găsesc elevele documente pentru toate studiile ce se învață în Colegiu și care îmbrățișează tot cîmpul cunoștințelor de azi ale omenirii. Fetele eșite din acest colegiu sunt foarte apreciate. Mareșalul japonez Oy*mi s’a căsătorit c’o absolventă a Vascar Colegiului, și amic, aflu că romanul e intitulat Gindea. Intr’un alt articol voi vorbi de subiectul pe care d Dragomir îl tratează in această lucrare, care, de pe cît mi se spune, va însemna opera sa de căpetenie, cu toate că romanul Gindea e prima încercare a d-sale în acest gen de literatură, mime* ALDEA, leetrice dînd de la 10 la 22 mmn. de apă. Acum în Moldova și în Dobrogea cerul posomorit, iar în Muntenia a nceput să se Însenineze. Barometrul a crescut puțin. Afară de localitățile de mai sus a plouat la : Oltenița 4 mm. Chisel 41, Găiceanu 11, Urziceanu 13, Ianca 3, Măcin 13, Văleni 14, Floașca 12, Viziru 29, Mizil 4, Crasna de sus 3 Brigazdiru, 5, Urbeasca 9, Bogdanița Drăgășani 4 mm. CALENDARUL SĂPTAMÎNEI Duminică 22 Iulie, St Maria Magdirăs. soarelui 55. Ap. soarelui 7.57, zile trecute 202, zile rămase 163. Luni 23 Iulie. Mart Trofim, răs soarelui 57. Ap. soarelui 7.36, zile trecute 203, zile rămase 162. Marți 24 Iulie. Mart Christina, răs. soarelui 58, ap. soarelui 7.34 zile trecute 204, zile roase 161. Mercuri 25 Iulie, Ad. Sf. Anei, răs. soarelui 5.8, ap. soarelui, 733, zile trecute 205, zile rămase 160 Joi 26 Iulie, St. Ermolau, răs. soarelui 510, ap. soarelui 7.32 zile trecute 206, zile rămase 159 Vineri 27 Iulie, Mart. Panteleimon răs. soarelui 5.11, ap soarelui 730 zile trecute 207, zile rămase 158 Sâmbătă 28 Iulie, Ap Prohor și Nie.răs. soarelui 5 12, ap. soarelui 728, zile trecute 208, zile rămase 157. GLUMA ZILEI — Ai primit scrisoarea mea ? —Aceia in care îmi vorbeai de cei o sută de lei pe cari mi ai împrumutat ? — Tocmai. — Nu, n’am primit’o. wM saMBMat « Buletin Atmosferic Joi 1 August st. n., Soarelui Luni Răsăritul 5 h. 3 m. 12 h u. m Apusul 7 h, 40 m. 2 h 17 a.m. Vîrsta lunei 23 zile: înălțimea barometrului la 0 ° 7514 Temperatura aerului 22 0 Starea cerului foarte noros Vîntul slab de la W Temperatura maximă de er 34 °. Temperatura minimă de astăzi 18 °. In cursul zilei de ori timpul liniștit și foarte călcuros, termometrul depășind 30 ° mai în toată țara. Cea mai ridicată temperatură 35 ° la Călărași și Armășești. Peste noapte și dimineața a plouat aproape în toată țara. In multe părți ploaia a fost repede și însoțită de manifestațiuni e- Fel «sc fel l]n caracter rusesc Cînd întreprinse Napoleon Bonaparte expedițiunea sa în Rusia, in anul 1812, i se aduse inanțe, în timpul unei recunoașteri, un țaran care fu întrebat prin un tîlmaciu, în privința situației ținutului despre căile de comunicație etc. împăratul ținu un consiliu de războiu, iar țăranul în timpul acesta sta sub supraveghere intre adjutanți și ordonanțe Un ofițer făcu cu dînsul o glumă, întinse pana în cerneală și ii făcu țăranului pe braț un N. Mirai și cu privire hăbăucă se uită țăranul la această procedură, apoi întrebă pe tălmaciu, ce însemnează aceasta, și primi răspunsul glumeț : „Pină acum ai fost cu trup și cu suflet al împăratului Alexandru ; de acum ești cu trup și cu suflet al împăratului Napoleon, și anume prin semnul N.“ Fură să zică un cuvînt, luă țăranul securea de după curea, își puse mina însemnată cu „N.“ pa un trunchiu de arbore și dintr’o lovitură și-o tăiă ; apoi o aruncă la picioarele ofițerului, niște vorbe, pe cari tălmaciul nu le spuse împăratului, zicînd că nu se poate traduce din cauza respectului, ce-i are către împărat și națiune Această întîmplare făcu o vie impresie asupra împăratului. Căsătorie prin telefon. Curtea de apel din Texas va trebui în curînd să se pronunțe cu privire la validitatea căsătoriei contractată prin mijlocul telefonului. Sunt acum cîțiva ani, un oarecare Tomas Wamberley crescător de vite, chemase la telefon pe judele de pace spre a contracta căsătoria cu logodnica sa. El pretindea că distanța de la locuința lui la judecător era prea mare și nu putea să vină în pesoană Magistratul deci uni prin telefon tinera pereche, făcîndule cunoscut tot EVENIMENTUL prin telefon -articolele legei cari prea dim bărbatului protacțiunea și susținerea femei, iar femeei ascultarea către bărbat. Acum insă Wembarley e mort și părinții lui au reclamat în contra validităței căsătoriei spre a putea pune mina pe moștenire, care se urcă la suma de 1.250.000 franci. 3P to. O PJ L TT £ 3 X Doamna S... Mică, mică de tot• Cu doi ochi negri arcuiți de niste sprincene negre, fine și caii felate, ochi ce contrastează așa de frumos cu tenul ei roz-alb, doamna E..., e una din cele mai distinse doamne din elita noastră. O fire aleasă, în care eleganța naturală, se armonizează așa de bine cu aerul ei de modestie și simplitatea cu un gust rafinat, cu un caracter blind și multă franchețe, calități cari toate fac ca doamna E.... să numere foarte multe prietene într'adevăr sincere și cari contrar obiceiului să n-o vorbească de cît de bine. Neținînd seamă de teoriile lui Schopenhauer—filozof atît de urît de cătră femeile timpurilor moderne,—doamna E.... și-a ales ca tovarăș al delei pe unul dintre cei mai drăguți— dar și dintre cei mai mici— ofițeri din orașul nostru , mic ca și dînsa, brun ca și dînsa, simpatic ca și o dînsa, o armonie și o asemănare în totul cum rar se intîlnește. Și ca o dezmințire mai categorică a teoriilor filozofului mai sus citat, menajul acesta este demn de invidiat din toate punctele de vedere și poate servi multora de un exemplu prețios. In curînd va părăsi orașul nostru, — nu vă speriați căci nu pentru totdeauna, — ci numai pentru luna August, pe care o va petrece în tovărășia numeroasei familii în cel mai occidental oraș al Europei Orientale, unde își ca adinei privirea în infinitul mărei ce se îmbină așa de frumos la orizont ca imensa pagină albastră a cerului sau își va dezmierda auzul în accentele Wagneriane a valurilor spumegînde, izbite cu furie de stînci. E o amatoare pasionată a teatrului a cărui reprezentații nu-i scapă niciodată. Clar de lună. Conservatorul discută, în primul său articol, comunicatul publicat de diaret prin „Monitorul Oficial" în chestia anulărilor și revocărilor învățămînt, zicînd că comunicatul acesta este o atențiune delicată pe care ministrul a acordat’o opiniei publice. Epoca zice că liberalii eroi tind da abia acum, dupe alegeri, idaia exproprierei proprietarilor, ideie pe care au ascuns-o în timpul campaniei electorale, nu au făcut altceva decît să mistifice alegătorii. La Roumanie ocupîndu se de desinarea care freimîntă partidul liberal, spune că liberalii ar face mai bine să lichideze mai întâi ideetanea propriei lor omogenități și apoi să facă morală partidului conservator. Acțiunea Conservatoare consacră un întreg articol al lui Spiru Haret, articol căruia îi va urma o întreagă serie, în care se discută pătimașa sa activitate de om politic și de ministru al școalelor. L’Indépendance polemizează cu „Conservatorul" în chestia numirilor anulate în învațămînt. Secolul într’un articol intitulat „O teză simplista", discută seria de articole ele d-lui Ion Lahovary in chestia contractelor agricole. Tara se ocupă de chestia distrugerei trusturilor, care ar fi o obligațiune socială primordială pentru un stat. CURIERUL PROVINCIEI Jipin Nmsi Se zice că alegerile comunale din Huși ar avea loc în zilele de 20 și 22 August, dacă această informațiune e justă n’am controlat’o, întrucît data alegerei puțin interesează pe membrii devotați ai partidului conservator din Județul Fălciu. Interesul este că lupta se va da cu toată energia pentru ca lista conservatoare să aibă reușita. Dacă această atitudine va displace unora, iarăși puțin interesează pe membrii partidului, oameni hotărîți care n’au nimic de menajat, nimic in plin și în mînecă cu cei de la Profactură. Reușita listei conservatoare se poate considera ca sigură, căci pe lingă situațiunea puternică a partidului conservator, partid ce numără ca membri aproape jumătate din lista alegătorilor colegiului comunal ; apoi nu trebue să uităm că în fruntea listei liberale este d. doctor Ioan Munteanu ca viitor primar a Hușului, și cum acest doctor nu se bucură decît de simpatia Prefectului, simpatie determinată de branșa profesională, și de care simpatie se bucura și înainte de alegerile generale, atunci se știe că alegătorii au pășit peste această legătură de dragoste reciprocă, și au dat dlui doctor loan Munteanu trîntarul cuvenit. Dar pe lingă nepopularitatea dlui Munteanu trebue să adiugăm că partidul liberal din Fălciu, se găsește astăzi divizat în trei grupări și anume: 1) Prefectul cu doctorul Munteanu și Alex. Rișeanu plus o clică străină de localitate ce duc o luptă de exterminare grupului fraților Dobreni și N. Cișman. A treia grupă e a d-lor Leonida Constantin și Irimia Gheorghiu, aceștia dezgustați de cele ce văd că se petrec, fac pe neutrui, pe dezinteresații, mai ales d. Gheorghe care mai acum cîteva zile în urmă căuta cu orice preț să fie primar, acum s’a liniștit omul luînd ocupațiune mai propice cu puterile sale, direcția casei de împrumut a d-lui Gh. Buda. Aceasta fiind situațiunea partidului liberal - natural că lupta ce se va da de partidul conservator are terenul de isbridă și mai asigurat, căci alegătorul dezgustat zilnic de intrigile și incriminările cu care cele trei grupări se tratează, incriminări care au ca variantă calificativele de la: hoț, bandit, pină la excroc, pungaș. In mediul acestui vocabular subiniază clica străină de localitate ce se crede a poseda mai multă doză de imoralitate, iar alegătorul torturat și desgustat va ști acum mai mult ca oricînd, să trimiată încă o dată la plina bare pe farsorii ce dețin puterea pentru a se căpătui, mincindu-se între ei mai rău ca cîini prin gard de la cașcaval. iliburnia» ----- —--—era «ris- ----------— ȘTIRILE ZILEI Din Sirdinătate Tanger.— Agenția Havas primeșt Știri pesimiste din Casablanca. Un vapor german a adus din acest oraș numeroși israeliți cari spun că trei triburi au pătruns în oraș nemulțumiți fiind de lucrările din port și ale drumurilor de fer, amenințînd masacra pe streini. Un martor ocular pretinde că triburile au năvălit ori de dimineață în Casablanca și au proclamat răsboiul sfint. Se adaugă că cinci francezi, doi italieni și un spaniol au fost uciși. Indigenii jefuesc prăvăliile. Europenii au putut să fugă. Eri la prînz a avut loc un măcel al europenilor la Casablanca. Indigenii declaraseră că In cinci zile triburile din imprejurimi vor invada orașul și vor măcelări pe francezii constructori ai portului. După trecerea celor cinci zile ei au atacat intim pe compatrioții lor și apoi pe europeni. Pe seară mai mulți europeni au putut serpa cu fuga. Din Țară Constanța. Generalul Avarescu a telegrafist de acid lui Papiniu fugindu-i să transmită respectuos M S. Sultanului Ottomanilor recunoștința sa pentru primirea ce i s’a făcut. Depeșa adaogă : ,Sunt fericit de a fi purtătorul sentimentelor de ami eie ale M. S. Sultanului către Rege și a simpatiei sale către România*. Din localitate Doui ofițeri din misiunea japoneză colonelul Matinsh, și lt.-colonelu Iskisaka, însoțiți de d. căp. Trantomir, au sosit ori dimineață in localitate. Ofițerii japonezi au vizitat în treacăt cazarmele de la Copou și Universitatea, după care s'au întors la hotelul Trăim, unde au descins, iar la orele 12, cu trenul de Ungheni au plecat în Rusia. Colonelul Matinsh se duse ca atașat la St. Petersburg pe 2 ani, iar lt-colonel Ishisaka se va reîntoarce prin Rominia, spre a se duce la Tokio. In corpul telegrafo-poștal se va face o mișcare pe ziua de 1 August a. c. Poliția a arestat pe individul Alexandru Trotuș, dovedit ca autor a mai multor furturi comise în oraș. înscrierile pentru examenele particulare din Septembrie se mai fac numai pină la 10 August a. o. Conductorul M. Cabău, a fost trecut la serviciul tehnic al județului Dorohoiu. Un incendiu a isbucnit ori la locuitorul Neculai Crecu din Totoești, distrugîndu-i două coșare cu porumb. Focul a fost pus de rău-facători, Niște copii jucînduse pe un loc viran de pe teritoriul comunei Negrești, au găsit într’un tufiș, un cadavru în putrefacție. Autoritățile au fost avizate. D. căpitan Trantomir, care a întovărășit misiunea japoneză pină în Iași, aseară cu trenul de 9 și 5 s’a reîntors în Capitală. — Se comunică din Ionășeni că lo ]cuitorul Petre Ciobanu, căzind de pe o casă, s’a rănit mortal. Nenorocitul locuitor după o oră a încetat din viață. In locul vacant decomandat al sergenților de oraș, a fost numit Vasile Dan, actualul ajutor de comandant, iar ca ajutor a fost avansat ofițerul Ștefăniu. Astă noapte a încetat subit din viață în strada Pojărniciei No. 2, femeea Smaranda Leu, în etate de 98 ani. Și In luna August a. c., se va ține la Louvain, în Belgia un congres al maiștrilor de gimnastică din toată lumea. Se vor discuta, între altele la acest congres, chestiunile foloaselor ce le poate aduce gimnastica serviciului militar și tregeri la țintă. Ministerul cultelor, a delegat la acest congres pe maistrii din Iași, d-nii T. Berescu, Vasilescu din C.Luca și Gr. Ionescu, inspectorul învățămintului gimnasticei. Domnul Dimitrie M. Popovici cunoscutul nostru apicultor și Conferențiar Apicol al Casei Școalelor va da la lumină zilele aceste un stup sistematic economic al domniei sale, pe care îl va presenta onor. Casei școalelor spre al aproba pentru cultura albinelor la sate. Stopul sistem Popovici este cît se poate da economic și corespunde perfect culturii albinelor așa că in scurt timp se speră de a avea o înfloritoare stare apicolă. El i s’a oficiat hramul bisericei din Slănic. Serviciul Divin a fost oficiat de preoții locali. Epitropii au luat parte la serviciul Divin. Ee au fost transportați la pelagroseria din Ungheni, un mare număr de țarani pelagroși de prin diferite comune rurale din județul nostru. O ploaie torențială a căzut aseară pe la orele 10,asupra orașului nostru. Mai multe case de prin m&fiăcăli au fost inundate. Distinsul nostru prieten d. Dimitrie Sturdza, mare proprietar, a sosit in localitate, venind din Paris. La școala normală, ,V. Lupu* vor fi vacante 40 burse pentru clasa I a și 8 pentru clasa IV-a. Misiunea Japoneză în Iași Convorbire cu d Căpitan Trantomir.— Vizitele misionarilor în orașul nostru.— Impresiile misionarilor despre țara noastră.— Plecarea în Rusia. Eri, Vineri cu acceleratul de București, misiunea japoneză însoțită de d. căpitan Ernest Trantomir șeful de cabinet al ministerului de războiu, a sosit în orașul nostru. Descinși la Otelul Traian misionarii Japoniei, d. colonel de stat maor Matekushi și d. lt.-colonel Ishisaka, voind a profita de cele două orelujare ce le aveau pănă la plecarea trenului de Ungheni, acompaniați de căpitan Tratomir au făcut o preumlare prin principalele strade ale orașului, au fost la grădina Gopou unde evita muzica militară , au vizitat Universitatea și cazarmareg 13 Infanterie. La orele 11 jum. s’au îndreptat înspre gară, luînd trenul spre Rusii unde d. lt colonel Ishisaka are la Petersburg o misiune de doi ani. La momentul plecărei trenului din gară figurile ambilor misionari trădau o vădită emoție și nu găseau cuvinte cu cari să-și exprime față de d. căpitan Trantomir, frumoasele impresii ce duc cu ei din Romînia și căldura și entusiasmul cu care au fost primiți. Trenul se puse în mișcare și din vagonul lor dinșii fluturară batistele pînâ ce trenul nu se mai zări. * Intr’o convorbire ce am avut-o cu d. căpitan Trantomir care din momentul sosirei misiunei în țară i-a însoțit pretutindeni nedespărțindu-se de ei nici un moment, d-sa mi-a declarat că impresia ce a făcut țara noastră misionarilor din regatul Extremului Orient, e din cele mai frumoase. In special vizita la Sinaia și audienta solemnă ce le-a acordat o M. S. Regele au last asupra lor o impresie de nedescris. Căldura cu care au fost primiți la curte, gentileța fără margini a M. S. Reginei, chipurile frumoase și blonde a principelui Carol și principeselor Elisabeta și Maria de la cari dînșii nu-și mai luau ochii, sunt lucruri de cari vorbesc in fiecare clipă cu un mare entuziasm. De asemeni au admirat modul excelent sub care se prezintă armata noastră, aprecieri făcute cu ocazia exercițiilor ce au avut loc la Sinaia și la Cotroceni, făcute de către batalioanele 5 și 9 de vînători, precum și exercițiile de luptă și desfășurările trupelor de cavalerie și artilerie. * Au spus că cu trenul de 12,15 p. m. misionarii părăsiră orașul nostru pentru a trece în Rusia. La Unghenii Ruși însă nu fură lăsați să- și continue călătoria din cauză că pașapoartele lor nu aveau viza consulatului din Iași. Din această cauză d. Colonel Matshushi a rămas în Unghenî iar d. Lt. colonel Ishisaka s’a reîntors aseară in Iași cu trenul de 5 p. m. pentru a viza pașapoartele, urmind ca astăzi cu trenul de 12:15 p. m. să plece iarăși. Fiind întrebat de cineva asupra acestui mic deranja călătoriei lor colonelul Ishisaka zimbind a răspuns că aceasta s’a intîmplat spre fericirea lor ca să mai poată intîrzia cîteva ore pe pămintul țărei Rominești a cărei frumoasă amintire va răminea neștearsă din inima sa. PONSON DU TERRAIL No. 5 Oîopile casei aurite (Urmare) II.—Maiorul Samuel In prejurul acelei mese șase persoane așteptau sosirea maiorului. Acești șase oameni după veșmîntul lor păreau că fac parte din clasa înaltă și reunirea lor în acea casă ar părea cu totul bizară dacă scena ce urmează n’ar explica-o. — Iată președintele, ziseră cu toți de o dată; și în acelaș timp se sculară și salutară cu respect. Maiorul se întoarse salutul. — Mii de spuse domnilor, le zise 1, pentru că v’am făcut să așteptați, trebuiam să fim întruniți la miezul nopții și iată că acum sunt deja trei ore de dimineață. — Din fericire, zise un tînăr, care se așezase la dreapta maiorului, nopțile sunt lungi in Decembrie. — E adevărat, răspunse ma’orul și afară de aceasta ședința va fi închisă. Aceste cuvinte produseră o surprisa generală. Apoi maiorul sa așeză într’un fotoliu in fața mesei, ceia ce era un semn al președinției sale. — Ședința e deschisă, zisa el. Cele șase persoane se puseră pe scaune și una din ele, anume junele, care făcuse observațiunea că nopțile sunt lungi în Decembrie, întinse președintelui hîrtiele ce acopereau masa .. Președintele respinse cu degetul toate acele hrisoave, zicînd : - Sunt nefolositoare. - Nefolositoare ? murmurară cîțiva plini de cunositate și mirare. Președintele sună clopoțelul pentru a impune tăcere. — Ascultați domnilor, zise el — Asociațiunea noastră, pe care am numit’o Asiguranța moștenirilor, a funcționat timp de doi ani. Suntem oameni din lumea aleasă, și soarta care ne a minat individualmente, e singură culpabilă. Timp de doi ani am funcționat regulat, am avut timpuri bune și rele, am trecut prin ore critice și am suferit multe pericole . Eu personalmente ’mi am pus capul în joc, tu comie ai scapat de închisoare, și acum ne am atras o parte din poliția corecțională. Ne am inbogățit? nu. Ei bine ! domnilor, astăzi situația mea a devenit mai grea dacit totdeauna. Unul din noi a comis poate o imprudență sau o simplă indiscrețiune, poliția e pe urmele noastre. Cele șase persoane fură cuprinse de o spaimă mare. Președintele urmă: — Căci trebue a vă mărturisi domnilor, am avut oarecare afaceri de spiris, mai cu samă cea din urmă care a produs mult scompt. — E adevarat, murmură cîteva voci. — Chiar acum cînd vă vorbesc, nu sunt de loc sigur dacă în strada nu ns spionează cumva un agent oarecare. — Se făcu o mișcare de surprisă intre persoanele asociați unei. — Deci, cred domnilor, că ar fi bine ca să începeți a vă împrăștia. — Dar zise o voce, asociațiunea e nimicită ? — Provisoriu. — Ah! — Peste doua luni poate și mai înainte, vom găsi mijlocul de a ne reconstitui. Acum domnilor ședința e ridicată. Numele de Poliție produse printre misterioșii asociați a maiorului Samuel o astfel de perturbațiune, încît nici unul din ei nu reclama în contra închiderei. Fiecare se privea cu neîncredere și ar fi dorit a se găsi departe de locul unde se aflau. — Aiie domnilor, reluă maiorul cu singe rnce, dacă vreiți vom eși de aici unul după altul. Și fiindcă doi din asociați se îndreptau cătră ușă, deodată adăogă . — Să procedăm cu ordine și ințelepțește, căci altfel suntem perduți. — Suntem șapte, cel mai tînăr din noi va eși întăi, și eu în calitate de președinte voi închide locul adunare!. Sunt întocmai ca căpitanul unui vas naufragiat, părăsesc cel din urmă vasul. Rîndul d-voastre barone , și președintele privi pe tinărul ce se așezase la stingă sa, pe cînd §îdea în fotoliu. — Baroane, îi zise el, vei eși cel dintliu, te vei duce acasă prin piața Laborii. Peste cinci minute un altul te va urma indreptîndu-se către locuință’i, apoi ceilalți, unul este unul, căci un om singur care esă din o casă nu atrage atențiunea nimănui. Vorbind astfel, maiorul cu un condeiu ce avea în mină, se amula făcînd heroglife pe masă. Unul din asociați pe care-l numise micul baron, urma cu ochiul condeiu, și fiecare din trăsăturile de masă, avea pentru el o semnificare, a căror reunire însemna: „Voiu fi la tine acasă peste o oră.* Tinărul om eși salutind. Cinci minute după aceia un altul il urma, apoi din cinci în cinci minute fiecare din asociați părăsiră locul întilnirei. Maiorul rămănînd singur începua unde. —■ Imbecilii murmură el... IV.—Micul baron Puțin în urmă, tinărul pe care majorul îl numise micul baron, străbătea strada Taitbout și ajungînd la No. 71 se opri și sună. (Va urma)