Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184)

1907-07-22 / nr. 130

FOEMIM Instrucția fetelor cel mai complect institut cultural pentru instrucția superioară a fetelor americane e celebrul Visssr-College de lingă New-York. Acest colegiu e situat pe malurile rîului Hudson, în statul New-York, și farmecul tablo­ului pitoresc aduce aminte cunoscă­torilor țărm­urii Riuhii. Clădirea prin­cipale, Maria­balding e destinată pentru 500 de studente interne, care și urmează studiile patru ani. Fie­care din ele are odaia sa particulară, căreia îi imprimă fisionomia ce știe să i-o dea. Mai este un alt complex de clădiri pentru alte 700 de stu­dente. Acest colegiu are toate întocmirile cele mai practice și moderne. In in­teriorul lui e un vast biurou telegra­­fo-poștal, sălile de primire, de con­cert, de dans, cofetării, librării, par­curi imense. Profesorii sunt in număr de 90 Instrucțiunea are ca obiecte princi­pale științele raționale precum și ști­ințele exacte. Pentru a intra în clasele superi­oare sunt școale preliminare , „preli­minary schools“. In fruntea corpului profesoral stă un rector, care e numit pe viață de trustul bogătanilor cari întrețin cole­giul Yassar, ce este un„ fel de liceu și universitate. Instrucțiunea e foarte supraveghea­ta. Profesorii țin eoloquii, adecă con­­­vorbiri examinatoare cu elevele, fie­care săptămînă. Inutil a spune că sălile de predat lecturi sunt luminoa­se, aerate, cu petonul înalt. Băncile sunt înlocuita cu niște scaune de o construcție specială, avînd în partea anterioară un disc mobil de scris. Răzbunătoarele pentru brațe sunt es­cavate așa ca să poată oferi elevei un punct de sprijin. Cerneala e eli­minată din școală. Nu se scrie de­cît cu creion și pene numite rezer­voare. Secțiunile sunt numite după nume­le binefăcătorilor lor. Așa spre pildă în Rockefeller se țin cursuri ce tre­­bue să le urmeze elevele și să le studieze fără nici un ajutor străin, deci fără așa zisele „meditațiuni“. In interiorul­ Colegiului e și o bise­rică, dar educ­ațiunea americancei nu e îndreptată spre sentimentalism. La dispoziția elevelor sunt niște biblioteci vaste și admirabil asortate. In ele găsesc elevele documente pen­tru toate studiile ce se învață în Co­legiu și care îmbrățișează tot cîm­pul cunoștințelor de azi ale omenirii. Fetele eșite din acest colegiu sunt foarte apreciate. Mareșalul japonez Oy*mi s’a căsătorit c’o absolventă a Vascar­ Colegiului, și amic, aflu că romanul e in­titulat Gindea. Intr’un alt articol voi vorbi de su­biectul pe care d Dragomir îl tra­tează in această lucrare, care, de pe cît mi se spune, va însemna opera sa de căpetenie, cu toate că roma­nul Gindea e prima încercare a d-sa­­le în acest gen de literatură, mime* ALDEA, leetrice dînd de la 10 la 22 mmn. de apă. Acum în Moldova și în Dobrogea cerul posomorit, iar în Muntenia a nceput să se Însenineze. Barometrul a crescut puțin. Afară de localitățile de mai sus a plouat la : Oltenița 4 mm.­ Chisel 4­­1, Găiceanu 11, Urziceanu 13, Ianca 3, Măcin 13, Văleni 14, Floașca 12, Viziru 29, Mizil 4, Crasna de sus 3 Brigazdiru, 5, Urbeasca 9, Bogdanița Drăgășani 4 mm. CALENDARUL SĂPTAMÎNEI Duminică 22 Iulie, St Maria Magdi­răs. soarelui 5­5. Ap. soarelui 7.57, zile trecute 202, zile rămase 163. Luni 23 Iulie. Mart Trofim, răs soarelui 5­7. Ap. soarelui 7.36, zile trecute 203, zile rămase 162. Marți 24 Iulie. Mart Christina, răs. soarelui 5­8, ap. soarelui 7.34 zile trecute 204, zile r­oase 161. Mercuri 25 Iulie, Ad. Sf. Anei, răs. soarelui 5.8, ap. soarelui, 7­33, zile trecute 205, zile rămase 160 Joi 26 Iulie, St. Ermolau, răs. soarelui 5­10, ap. soarelui 7.32 zile trecute 206, zile rămase 159 Vineri 27 Iulie, Mart. Panteleimon răs. soarelui 5.11, ap soarelui 7­30 zile trecute 207, zile rămase 158 Sâmbătă 28 Iulie, Ap Prohor și Nie.­răs. soarelui 5 12, ap. soarelui 7­28, zile trecute 208, zile rămase 157. GLUMA ZILEI — Ai primit scrisoarea mea ? —Aceia in care îmi vorbeai de cei o sută de lei pe cari mi ai împru­mutat ? — Tocmai. — Nu, n’am primit’o. wM saMBMat « Buletin Atmosferic Joi 1 August st. n., Soarelui Luni Răsăritul 5 h. 3 m. 12 h u. m Apusul 7 h, 40 m. 2 h 17 a.m. Vîrsta lunei 23 zile: înălțimea barometrului la 0 ° 7514 Temperatura aerului 22 0 Starea cerului foarte noros Vîntul slab de la W Temperatura maximă de er­ 34 °. Temperatura minimă de astă­zi 18 °. In cursul zilei de ori timpul liniș­tit și foarte călcuros, termometrul depășind 30 ° mai în toată țara. Cea mai ridicată temperatură 35 ° la Că­lărași și Armășești. Peste noapte și dimineața a plouat aproape în toată țara. In multe părți ploaia a fost re­pede și însoțită de manifestațiuni e- Fel «sc fel­ l]n caracter rusesc Cînd întreprinse Napoleon Bona­parte expedițiunea sa în Rusia, in anul 1812, i se aduse ina­nțe, în tim­pul unei recunoașteri, un țaran care fu întrebat prin un tîlmaciu, în pri­vința situației ținutului despre căile de comunicație etc. împăratul ținu un consiliu de războiu, iar țăranul în timpul acesta sta sub supraveghere intre adjutanți și ordonanțe Un ofițer făcu cu dînsul o glumă, întinse pana în cerneală și ii făcu țăranului pe braț un N. Mirai și cu privire hăbăucă se uită țăranul la a­ceastă procedură, apoi întrebă pe tălmaciu, ce însemnează aceasta, și primi răspunsul glumeț : „Pină acum ai fost cu trup și cu suflet al împă­ratului Alexandru ; de acum ești cu trup și cu suflet al împăratului Napo­leon, și anume prin semnul N.“ Fu­ră să zică un cuvînt, luă țăranul se­curea de după curea, își puse mina însemnată cu „N.“ pa un trunchiu de arbore și dintr’o lovitură și-o tăiă ; apoi o aruncă la picioarele ofițerului,­­ niște vorbe, pe cari tălmaciul nu le spuse împăratului, zicînd că nu se poate traduce din cauza respectu­lui, ce-i are către împărat și națiune Această întîmplare făcu o vie im­presie asupra împăratului. Căsătorie prin telefon. Curtea de apel din Texas va tre­bui în curînd să se pronunțe cu pri­vire la validitatea căsătoriei contrac­tată prin mijlocul telefonului. Sunt acum cîțiva ani, un oare­care Tomas Wamberley crescător de vite, chemase la telefon pe judele de pace spre a contracta căsătoria cu logod­nica sa. El pretindea că distanța de la locuința lui la judecător era prea mare și nu putea să vină în pe­soană Magistratul deci uni prin telefon ti­­nera pereche, făcîndu­le cunoscut tot EVENIMENTUL prin telefon -articolele legei cari prea dim­ bărbatului protacțiunea și sus­ținerea fem­ei, iar femeei ascultarea către bărbat. Acum insă Wembarley e mort și părinții lui au reclamat în contra va­­lidităței căsătoriei spre a putea pune mina pe moștenire, care se urcă la suma de 1.250.000 franci. 3P­­ to. O PJ L TT £ 3 X Doamna S... Mică, mică de tot• Cu doi­ ochi negri ar­­cuiți de niste sprincene negre, fine și caii felate, ochi ce contrastează așa de frumos cu tenul ei roz-alb, doamna E..., e una din cele mai distinse doamne din eli­ta noastră. O fire aleasă, în care eleganța naturală, se armonizează așa de bine cu aerul ei de modestie și simplitatea cu un gust ra­finat, cu un caracter blind și m­ultă fran­chețe, calități cari toate fac ca doamna E.... să numere foarte multe prietene în­­tr'adevăr sincere și cari contrar obiceiului să n-o vorbească de cît de bine. Nețin­înd seamă de teoriile lui Schopen­hauer—filozof a­tît de urît de cătră femeile timpurilor moderne,—doamna E.... și-a ales ca tovarăș al delei pe unul dintre cei mai drăguți— dar și dintre cei mai mici— ofițeri din orașul nostru , mic ca și dînsa, brun ca și dînsa, simpatic ca și o dînsa, o armonie și o asemănare în totul cum rar se intîlnește. Și ca o dezmințire mai categorică a teo­riilor filozofului mai sus citat, menajul acesta este demn de invidiat din toate punctele de vedere și poate servi multora de un exemplu prețios. In curînd va părăsi orașul nostru, — nu vă speriați căci nu pentru tot­deauna, — ci numai pentru luna August, pe care o va petrece în tovărășia numeroasei familii în cel mai occidental oraș al Europei Orien­tale, unde î­și ca adinei privirea în infinitul m­ărei ce se îmbină așa de fru­mos la orizont ca imensa pagină al­bastră a cerului sau î­și va dezmierda auzul în accentele Wagneriane a valuri­lor spumegînde, izbite cu furie de stînci. E o amatoare pasionată a teatrului a cărui reprezentații nu-i scapă nici­odată. Clar de lună.­ ­ Conservatorul discută, în primul său articol, comunicatul publicat de d­iaret prin „Monitorul Oficial"­ în chestia anulărilor și­­ revocărilor învățămînt, zicînd că comunicatul acesta este o atențiune delicată pe care ministrul a acordat’o opiniei pu­blice. Epoca zice că liberalii eroi tind da abia acum, dupe alegeri, idaia ex­proprierei proprietarilor, ideie pe care au ascuns-o în timpul campaniei e­­lectorale, nu au făcut alt­ceva de­cît să mistifice alegătorii. La Roumanie ocupîndu se de des­inarea care freimîntă partidul li­beral, spune că liberalii ar face mai bine să lichideze mai întâi ideet­a­nea propriei lor omogenități și apoi să facă morală partidului conser­vator. Acțiunea Conservatoare con­sacră un întreg articol al lui Spiru Haret, articol căruia îi va urma o întreagă serie, în care se discută pă­timașa sa activitate de om politic și de ministru al școalelor. L’Indépendance polemizează cu „Conservatorul" în chestia numirilor anulate în învațămînt. Secolul într’un articol intitulat „O teză simplista", discută seria de articole ele d-lui Ion Lahovary in chestia contractelor agricole. Tara se ocupă de chestia distru­­gerei trusturilor, care ar fi o obliga­țiune socială primordială pentru un stat. CURIERUL PROVINCIEI Jipin N­msi Se zice că alegerile comunale din Huși ar avea loc în zilele de 20 și 22 August, dacă această informațiune e justă n’am controlat’o, întru­cît data alegerei puțin interesează pe membrii devotați ai partidului con­servator din Județul Fălciu. Interesul este că lupta se va da cu toată energia pentru ca lista con­servatoare să aibă reușita. Dacă această atitudine va displace unora, iarăși puțin interesează pe membrii partidului, oameni hotărîți care n’au nimic de menajat, nimic in plin și în mînecă cu cei de la Pro­factură. Reușita listei conservatoare se poate considera ca sigură, căci pe lingă situațiunea puternică a partidului con­servator, partid ce numără ca mem­bri aproape jumătate din lista alegă­torilor colegiului comunal ; apoi nu trebue să uităm că în fruntea listei liberale este d. doctor Ioan Munteanu ca viitor primar a Hușului, și cum acest doctor nu se bucură de­cît de simpatia Prefectului, simpatie deter­minată de branșa profesională, și de care simpatie se bucura și înainte de alegerile generale, atunci se știe că alegătorii au pășit peste această legătură de dragoste reciprocă, și au dat d­lui doctor loan Munteanu trîn­tarul cuvenit. Dar pe lingă nepopula­ritatea d­lui Munteanu trebue să a­diugăm că partidul liberal din Făl­­ciu, se găsește astăzi divizat în trei grupări și anume: 1) Prefectul cu doctorul Munteanu și Alex. Rișeanu plus o clică străină de localitate ce duc o luptă de exterminare grupului fraților Dobreni și N. Cișman. A treia grupă e a d-lor Leonida Constantin și Irimia Gheorghiu, aceștia dezgus­tați de cele ce văd că se petrec, fac pe neutrui, pe dezinteresații, mai ales d. Gheorghe care mai acum cîte­va zile în urmă căuta cu ori­ce preț să fie primar, acum s’a liniștit omul luînd ocupațiune mai propice cu pu­terile sale, direcția casei de împru­mut a d-lui Gh. Buda. Aceasta fiind situațiunea partidului liberal - natural că lupta ce se va da de partidul conservator are tere­nul de isbridă și mai asigurat, căci alegătorul dezgustat zilnic de intrigile și incriminările cu care cele trei gru­pări se tratează, incriminări care au ca variantă calificativele de la: hoț, bandit, pină la excroc, pungaș. In mediul acestui vocabular su­biniază clica străină de localitate ce se crede a poseda mai multă doză de imora­litate, iar alegătorul torturat și des­­gustat va ști acum mai mult ca ori­­cînd, să trimiată încă o dată la plina bare pe farsorii ce dețin puterea pentru a se căpătui, mincindu-se în­tre ei mai rău ca cîini prin gard de la cașcaval. ilibu­rnia» ----- —--—era «ris- ----------— ȘTIRILE ZILEI Din Sirdinătate Tanger.— Agenția Havas primeșt Știri pesimiste din Casablanca. Un vapor german a adus din acest oraș numeroși israeliți cari spun că trei triburi au pătruns în oraș ne­mulțumiți fiind de lucrările din port și ale drumurilor de fer, amenințînd masacra pe streini. Un martor ocular pretinde că tri­burile au năvălit ori de dimineață în Casablanca și au proclamat răs­­boiul sfint. Se adaugă că cinci fran­cezi, doi italieni și un spaniol au fost uciși. Indigenii jefuesc prăvăliile. Euro­penii au putut să fugă.­­ Eri la prînz a avut loc un măcel al europenilor la Casablanca. Indigenii declaraseră că In cinci zile triburile din imprejurimi vor in­vada orașul și vor măcelări pe fran­cezii constructori ai portului. După trecerea celor cinci zile ei au atacat intim­ pe compatrioții lor și apoi pe europeni. Pe seară mai mulți europeni au putut ser­pa cu fuga. Din Țară Constanța.­­ Generalul Avarescu a telegrafist de aci­d lui Papiniu fu­­gindu-i să trans­mită respectuos M S. Sultanului Ottomanilor recunoș­tința sa pentru primirea ce i s’a fă­cut. Depeșa adaogă : ,Sunt fericit de a fi purtătorul sentimentelor de ami eie ale M. S. Sultanului către Rege și a simpatiei sale către Româ­nia*. Din localitate Doui ofițeri din misiunea japoneză colonelul Matinsh, și lt.-colonel­u Iskisaka, însoțiți de d. căp. Tranto­­mir, au sosit ori dimineață in loca­litate. Ofițerii japonezi au vizitat în treacăt cazarmele de la Copou și Universitatea, după care s'au întors la hotelul Tră­im, unde au descins, iar la orele 12, cu trenul de Ungheni au plecat în Rusia. Colonelul Matinsh se duse ca atașat la St. Petersburg pe 2 ani, iar lt-co­lonel Ishisaka se va reîntoarce prin Rominia, spre a se duce la Tokio. In corpul telegrafo-poștal se va face o mișcare pe ziua de 1 August a. c. Poliția a arestat pe individul Ale­xandru Trotuș, dovedit ca autor a mai multor furturi comise în oraș. înscrierile pentru examenele par­ticulare din Septembrie se mai fac numai pină la 10 August a. o. Conductorul M. Cabău, a fost tre­cut la serviciul teh­nic al județului Dorohoiu. Un incendiu a isbucnit ori la lo­cuitorul Neculai Crecu din Totoești, distrugîndu-i două coșare cu po­rumb. Focul a fost pus de rău-facători, Niște copii jucîndu­se pe un loc viran de pe teritoriul comunei Ne­grești, au găsit într’un tufiș, un ca­davru în putrefacție. Autoritățile au fost avizate. D. căpitan Trantomir, care a în­tovărășit misiunea japoneză pină în Iași, aseară cu trenul de 9 și 5 s’a­ reîntors în Capitală. — S­e comunică din Ionășeni că lo ]­cuitorul Petre Ciobanu, căzind de pe­ o casă, s’a rănit mortal. Nenorocitul locuitor după o oră a încetat din viață. In locul vacant de­comandat al sergenților de oraș, a fost numit­­ Vasile Dan, actualul ajutor de co­mandant, iar ca ajutor a fost avan­sat ofițerul Ștefăniu. Astă noapte a încetat subit din viață în strada Pojărniciei No. 2, fe­­meea Smaranda Leu, în etate de 98 ani. Ș­­­i In luna August a. c., se va ține l­a Louvain, în Belgia un congres al maiștrilor de gimnastică din toată lumea. Se vor discuta, între altele la a­­cest congres, chestiunile foloaselor ce le poate aduce gimnastica servi­ciului militar și tregeri la țintă. Ministerul cultelor, a delegat la a­­cest congres pe maistrii din Iași, d-nii T. Berescu, Vasilescu din C.­­Luca și Gr. Ionescu, inspectorul în­­vățămintului gimnasticei. Domnul Dimitrie M. Popovici cu­noscutul nostru apicultor și Confe­rențiar Apicol al Casei Școalelor va da la lumină zilele aceste un stup sistematic economic al domniei sale, pe care îl va presenta onor. Casei școalelor spre al aproba pentru cul­tura albinelor la sate. Stopul sistem Popovici este cît se poate da economic și corespunde perfect culturii albinelor așa că in scurt timp se speră de a avea o în­floritoare stare apicolă. El i s’a oficiat hramul bisericei din Slănic. Serviciul Divin a fost oficiat de preoții locali. Epitropii au luat parte la serviciul Divin. E­e au fost transportați la pela­­groseria din Ungheni, un mare nu­măr de țarani pelagroși de prin di­ferite comune rurale din județul nostru. O ploaie torențială a căzut aseară pe la orele 10,asupra orașului nostru. Mai multe case de prin m&fiăcăli au fost inundate. Distinsul nostru prieten d. Dimitrie Sturdza, mare proprietar, a sosit in localitate, venind din Paris. La școala normală, ,V. Lupu* vor fi vacante 40 burse pentru clasa I a și 8 pentru clasa IV-a. Misiunea Japoneză în Iași Convorbire cu d Căpitan Trantomir.— Vizitele misionari­lor în orașul nostru.— Impresiile misionarilor des­pre țara noastră.— Plecarea în Rusia. Eri, Vineri cu acceleratul de Bu­­curești, misiunea japoneză însoțită de d. căpitan Ernest Trantomir șeful de cabinet al ministerului de războiu, a sosit în orașul nostru. Descinși la Otelul Traian misiona­rii Japoniei, d. colonel de stat ma­­or Matekushi și d. lt.-colonel Ishisaka, voind a profita de cele două ore­lu­­jare ce le aveau pănă la plecarea trenului de Ungheni, acompaniați de căpitan Tratomir au făcut o preum­­lare prin principalele strade ale o­rașului, au fost la grădina Gopou unde evita muzica militară , au vi­zitat Universitatea și cazarma­reg 13 Infanterie. La orele 11 jum. s’au îndreptat în­spre gară, luînd trenul spre Rusii unde d. lt colonel Ishisaka are la Pe­tersburg o misiune de doi ani. La momentul plecărei trenului din gară figurile ambilor misionari tră­dau o vădită emoție și nu găseau cuvinte cu cari să-și exprime față de d. căpitan Trantomir, frumoasele impresii ce duc cu ei din Romînia și căldura și entusiasmul cu care au fost primiți. Trenul se puse în mișcare și din vagonul lor dinșii fluturară batistele pînâ ce trenul nu se mai zări. * Intr’o convorbire ce am avut-o cu d. căpitan Trantomir care din mo­mentul sosirei misiunei în țară i-a însoțit pretutindeni nedespărțindu-se de ei nici un moment, d-sa mi-a de­clarat că impresia ce a făcut țara noastră misionarilor din regatul Ex­tremului Orient, e din cele mai fru­moase. In special vizita la Sinaia și au­dienta solemnă ce le-a acordat o M. S. Regele au las­t asupra lor o im­presie de nedescris. Căldura cu care au fost primiți la curte, gentileța fără margini a M. S. Reginei, chipurile frumoase și blonde a principelui Carol și principeselor Elisabeta și Maria de la cari dînșii nu-și mai luau ochii, sunt lucruri de cari vorbesc in fie­care clipă cu un mare entuziasm. De asemeni au admirat modul ex­celent sub care se prezintă armata noastră, aprecieri făcute cu ocazia e­­xercițiilor ce au avut loc la Sinaia și la Cotroceni, făcute de către ba­talioanele 5 și 9 de vînători, precum și exercițiile de luptă și desfășurările trupelor de cavalerie și artilerie. * Au spus că cu trenul de 12,15 p. m. misionarii părăsiră orașul nostru pentru a trece în Rusia. La Unghenii Ruși însă nu fură lă­sați să- și continue călătoria di­n ca­uză că pașapoartele lor nu aveau viza consulatului din Iași. Din a­­ceastă cauză d. Colonel Matshushi a rămas în Unghenî iar d. Lt. colonel Ishisaka s’a reîntors aseară in Iași cu trenul de 5 p. m. pentru a viza pașapoartele, urmind ca astăzi cu trenul de 12:15 p. m. să plece ia­răși. Fiind întrebat de cineva asupra acestui mic deranj­a călătoriei lor colonelul Ishisaka zimbind a răspuns că aceasta s’a intîmplat spre ferici­rea lor ca să mai poată intîrzia cî­te­va ore pe pămintul țărei Romi­­nești a cărei frumoasă amintire va răminea neștearsă din inima sa. PONSON DU TERRAIL No. 5 Oîopile casei aurite (Urmare) II.—Maiorul Samuel In prejurul acelei mese șase per­soane așteptau sosirea maiorului. Acești șase oameni după veșmîn­­tul lor păreau că fac parte din clasa înaltă și reunirea lor în acea casă ar părea cu totul bizară dacă scena ce urmează n’ar explica-o. — Iată președintele, ziseră cu toți de o dată; și în acelaș timp se scu­lară și salutară cu respect. Maiorul se întoarse salutul. — Mii de spuse domnilor, le zise 1, pentru că v’am făcut să așteptați, trebuiam să fim întruniți la miezul nopții și iată că acum sunt deja trei ore de dimineață. — Din fericire, zise un tînăr, care se așezase la dreapta maiorului, nop­țile sunt lungi in Decembrie. — E adevărat, răspunse ma’orul și afară de aceasta ședința va fi în­chisă. Aceste cuvinte produseră o surpri­­sa generală. Apoi maiorul sa așeză într’un fo­toliu in fața mesei, ceia ce era un semn al președinției sale. — Ședința e deschisă, zisa el. Cele șase persoane se puseră pe scaune și una din ele, anume june­le, care făcuse observațiunea că nop­țile sunt lungi în Decembrie, întinse președintelui hîrtiele ce acopereau masa .. Președintele respinse cu degetul toate acele hrisoave, zicînd : - Sunt nefolositoare. - Nefolositoare ? murmurară cîți­va plini de cunositate și mirare. Președintele sună clopoțelul pen­­tru a impune tăcere. — Ascultați domnilor, zise el — Asociațiunea noastră, pe care am numit’o Asiguranța moștenirilor, a funcționat timp de doi ani. Sun­tem oameni din lumea aleasă, și soarta care ne a minat individual­mente, e singură culpabilă. Timp de doi ani am funcționat regulat, am avut timpuri bune și rele, am trecut prin ore critice și am suferit multe pericole . Eu per­­sonalmente ’mi am pus capul în joc, tu comie ai scapat de închisoare, și acum ne am atras o parte din po­liția corecțională. Ne am inbogățit? nu. Ei bine ! domnilor, astăzi situați­­a mea a devenit mai grea da­cit tot­­dea­una. Unul din noi a comis poate o imprudență sau o simplă indis­crețiune, poliția e pe urmele noa­stre. Cele șase persoane fură cuprinse de o spaimă mare. Președintele urmă: — Căci trebue a vă mărturisi dom­nilor, am avut oare­care afaceri de spiris, mai cu samă cea din urmă care a produs mult scompt. — E adevarat, murmură cîte­va voci. — Chiar acum cînd vă vorbesc, nu sunt de loc sigur dacă în strada nu ns spionează cumva un agent oare­care. — Se făcu o mișcare de surprisă intre persoanele asociați unei. — Deci, cred domnilor, că ar fi bine ca să începeți a vă împrăștia. — Dar zise o voce, asociațiunea e nimicită ? — Provisoriu. — Ah! — Peste doua luni poate și mai înainte, vom găsi mijlocul de a ne reconstitui. Acum domnilor ședința e ridicată. Numele de Poliție produse printre misterioșii asociați a maiorului Sa­muel o astfel de perturbațiune, în­cît nici unul din ei nu reclama în contra închiderei. Fie­care se privea cu neîncredere și ar fi dorit a se găsi departe de locul unde se aflau. — Aiie domnilor, reluă maiorul cu singe r­nce, dacă vreiți vom eși de aici unul după altul. Și fiind­că doi din asociați se în­dreptau cătră ușă, de­odată adăogă . — Să procedăm cu ordine și ințe­­lepțește, căci alt­fel suntem per­­duți. — Suntem șapte, cel mai tînăr din noi va eși întăi, și eu în calitate de președinte voi închide locul adu­nare!. Sunt întocmai ca căpitanul unui vas naufragiat, părăsesc cel din ur­mă vasul. Rîndul d-voastre barone , și pre­ședintele privi pe tinărul ce se așe­zase la stingă sa, pe cînd §îdea în fotoliu. — Baroane, îi zise el, vei eși cel dintliu, te vei duce acasă prin piața Laborii. Peste cinci minute un altul te va urma indreptîndu-se către lo­cuință’i, apoi ceilalți, unul este unul, căci un om singur care esă din o casă nu atrage atențiunea nimănui. Vorbind astfel, maiorul cu un con­­deiu ce avea în mină, se amula fă­­cînd heroglife pe masă. Unul din asociați pe care-l numise micul baron, urma cu ochiul condeiu, și fie­care din trăsăturile de masă, avea pentru el o semnificare, a căror reunire însemna: „Voiu fi la tine acasă peste o oră.* Tinărul om eși salutind. Cinci mi­nute după aceia un altul il urma, a­poi din cinci în cinci minute fie­care din asociați părăsiră locul întilnirei. Maiorul rămănînd singur începu­­a unde. —■ Imbecilii­­ murmură el... IV.—Micul baron Puțin în urmă, tinărul pe care majorul îl numise micul baron, stră­­bătea strada Taitbout și ajungînd la No. 71 se opri și sună. (Va urma)

Next