Evenimentul, octombrie-decembrie 1907 - ianuarie-februarie 1908 (Anul 15, nr. 185-277)
1907-10-14 / nr. 196
tați si urisind, vagabonzi erau scoși din toate ascunzitorile lor, dar cei care dădeau sa fuga erau Îndată prinși de inplacabili pîni și curând, curînd se aducea la post, o enorma turma In jurul căreia bravi animali îndeplineau In conștiința meșteșugul lor natural de gard-turme, menținlnd contactul intim și readucînd instantaneu pe cei care s’ar încerca a se abate din drumul drept Frica ce băgase aceste admirabile animale In acești vagabonzi fu atit de mare că, opt zile încă dupe ce concursul fiind terminat și că redutabili că nu plecaseră. Orașul Roven dormea în fiecare noapte in plină siguranța și nu se mai intrisnea un singur vagabond nici chiar in orele cele mai avansate din noapte, fie chiar in cartierele cele mai rău reputate sau cele mai deșarte. Această experiență pare atit de conchiziitoare că nu putem decit a îndemna pe edili, pe poliția noastră a Inceroa o experiență și aceasta cu atit mai mult cu cît credem că câni păstorilor noștri ar procura bune subiecte. La noi sunt destui ploi de forme foarte analoage cu acele ale lupului. Se trimite în străinătate pentru fel de fel de studii, de ce nu s’ar trimite și pentru acesta, de ce nu a’ar procura chiar două trei subiecte din Germania sau Franța. Siguranța celor două capitale nu ar putea decât a ciștiga. Cu începere de Luni „Evenimentu va publica a aceiași coloană : Asaltul Polului Nord. VALEN-IRU». în PTRVUNEL Duminică 14 Oct. Cuv. Paraschiva Răs. soarelui 6.46 Ap. soarelui 13 Zile trecute 286, Zile rămase 79 l Anul 15 Oct. Mart Luchian, Râs. soarelui 6.47 Ap. soarelui 5.11 Zile trecute 287. Zile râmase 78. Marți 16 Octom. Mart. Longhin Răi. soarelui 6 49. Ap. soarelui 5.10 Zile trecute 288, Zile rămase 77. Mercuri 17 Oct. Prof. Osie, Afis. soarelui 6 49 Ap. soarelui 58 Zile trecute 289. Zile rămasa 76. Joi 18 Oct Ap. Luna Evang. Răi soarelui 6 51. Ap. soarelui 57. Zile trecute 290. Zile rămase 75. Vineri 19 Oct. prof. lois Afis soarelui 6 53. Ap. soarelui 55 .Zile trecute 291. Zile ramase 74. Blibată 20 Octom. Mart. Carp. și Papii Răs. soarelui 653. Ap. soarelui 54, Zile trecute 292, Zile ramase 73. Duminică 21 Oct. Mart. g ie. rfis. soarelui 6.55. Ap. soarelui 53. Zile trecute 293. Zile rămase^. STIINTA EDDCAT 10HM (după Eugen Maillet) (Urmare) Importanța ideii evoluțiunii in psihologia copilăriei Psihologia pedagogică n’are de obiect exclusiv omul sau exclusiv copilul ci tranziția de la copil la om cu Întreaga serie de schimbăiri ce comportă această tranziție. Copil fizia nu este o perioadă de fixitate. Din timpul in care omul, cu educația formală, intră in activitatea vieții și plnă in momentul în care bătrînețea îi declină puterile și condamnă la repaus, el rămîne aproape neschimbat. Fără îndoială, experiența lui crește, inteligența se desfășoară, caracterul său capătă stabilitate, dar acestea sunt diferențe de grade succesive și nu de esență. Nu tot astfel e și cu copilăria, ea nu e o perioadă din viață ci o urmare de perioade distincte. La anumite intervale multe lucruri, ne modifică radical in natura copilărească. Prin urmare, ceea ce e mai interesant de studiat la copilărie e legea sau totalitatea legilor care preside transformările naturii copilărești. Aceste legi interesează pe educator căci educațiunea nu și dă roadele de cit dacă ea se face în acord cu ele. Nu vedem acum cum se concepe succesiunea perioadelor din viața copilăriei. Din punct de vedere teore tc BI MENTUL ȘTIRILE ZILEI Din străinătate Dezastrul din Calabria In ajunul inaugurărei solemne a câ torva sate din Calabria, distruse de cutremur de la 1905, se produce o catastrofă și mai înfiorătoare. Peste trei sute de morți,— îngropați de vii.— Ploi torențiale împiedică lucrările de salvare. Dezastrul de la Feruzzano. Eli urma să se inaugureze, cu mare solemnitate, câteva sate calabreze, distruse de cutremurul de la 1905 Se făcuse mari pregătiri și era moșie generală. Iată insă că, în noaptea de 10 spre 11 Octombrie, pe la orele 9 și jumătate, în momentul cînd Lucano, ministrul de finanțe al Italiei, se afla la Montelone, pe coasta de vest a Calbriei, pentru a asista la inaugurarea clădirilor construite de comitetele de ajutoare pentru Milano, Turin și Calabria, deodată se produse un cutremur îngrozitor, pămîntul se cutremură aproape zece secunde, clădirile se dărimară cu zgomote îngroitoare, panica ce se produse este peste putință a fi descrisă ! Efectele catastrofei sunt nemaipomenite : La Geracosi s’a prăbușit turnul catedralei . In satul Bronconov s’au dărîmat o mulțime de oase, omorînd sub dărâmături șase oameni. La Sinopo li s’a dărâmat o casă mare îngropind sub sine 5 persoane, care traesc încă . La Ferruzzano — unde dezastrul și-a încoronat opera — comuna în ruine, iți face impresia unui timp de luptă lăsat in părăsire. S’au dărâmat aproape toate clădirile. S'au scos de sub dărâmături 200 de cadavre și 400 de răniți. Catedrala sa dărâmat peste credincioși. Suveranul a pus la dispoziția prefectului din Reggio Calabria suma de 100.000 lire. Ploile torențiale împiedică insă lucrările de salvare S’au trimes la locul dezastrului trupe și ingineri, dar mocirla le îngreuiază mult operațiile. In comunele : Gallina, Conduturi, Oppido, Caraffa, San Luca, San Lorenzo, San Ferdinando, Rosario Calßfforio, Santegata, Bova, Coseleto, Bruzzano, Bianconovo Catona,Mamola, Precacore, s’au făcut pagube colosale. Telegramele de la locul dezastrului aduc din moment în moment știri și mai înfiorătoare. Adevărate tragedii s’au petrecut sub ruinele de la Ferrezzano ! Zeci de persoane au murit scoțind până în ultimul moment strigătul de disperare . Ajutor ! Vom ține pe cititorii noștri In curent cu tot ce se va mai descoperi asupra acestei mari noi nenorociri, care lovește Italia. Din Țară La 2 d.a Prințul a plecat din Tîrgoviște. La solemnitatea aceasta au luat parte din general Averescu, ministrul de războiu, colonel Socec, directorul cavaleriei la min. de războiu, colonel Văitoianu și alți ofițeri superiori. D-ra Ștefănescu, doctor In medicină, fiica d-lui Gr. Ștefănescu, profesor la facultatea de științe din București, a fost numită medic al spitalului imperial „flamidie“, din Constantinopol.♦ Eri dimineață s’a deschis în Capitală sesiunea ordinară de toamnă a Sf. Sinod. La oarele 10 s’a oficiat la Mitropolie un serviciu divin, la care au asistat toți înalții Prelați, d. Spiru Haret, ministrul instrucției publice și al cultelor, și d. P. Gărboviceanu administratorul Casei Bisericei. După serviciul divin, înalții prelați d. Haret și d. Griboviceanu s’au dus în localul de ședință al sfintului Sinod Ședința s’a deschis sub președenția I. P. S Sale Mitropolitul Primit, iar d. Spiru Haret, ministrul cultelor, a dat citire decretului regal pentru convocarea sesiunei Sf Sinod. După aceea s’a constituit biuroul Sf. Sinod și-a început lucrările. Cu privire la exercițiile de tir de la Dadilor se dau următoarele amănunte : Au luat parte la aceste exerciții cite 2 baterii de câte 6 tunuri din regimentele 2, 6 10 artilerie și 2 baterii de obuziere de către 4 tunuri toate puse sub comanda d-lui colonel Costescu. Trupele au luat toate formațiunile de luptă făcind trul după diferite teme tactice care au fost date, luînd in ultima fără poziție da atac. S’au tras cîte 50 de lovituri de fiecare obuzier; acțiunea obuzierilor a fost exclusiv îndreptată asupra soaposturilor blindata și rezultatele tirului au fost dintre cele mai bune. Obuzele cu acid picnic, au avut după părerea ofițerilor competing, cele mai distrugătoare efecte cari se pot dobândi cu gurile de foc de același calibru. Bucăți întregi de șine, plăci de fier săreau in sus ca niște așchii, adftpostiturile blindate au fost repede distruse. Baterile cu tunuri de tragere repede au tres cite 150 lovituri de fiecare tun , tip se poate concepe sub una din următoarele trei forme. Ca o creștere continuă și proporțională cu ființa fizică și morală. Ca o creare de aptitudini și de facultăți noi, apărând unele după altele și în fine. Ca o evoluție a facultăților care sunt în germene la copil. Aceste trei concepțiuni sunt de valori neegale și trebue, chiar de la început, să eliminăm pe cea din țau. Copilul nu este un om în miniatură. Ar fi absurd de a nu reprezenta sub forme fizice și facultăți morale care n’ar fi decăt formele și facultățile omului diminuate in mod uniform, ca pe o placă fotografică.Din contra, copilul are natura sa proprie care se distinge bine de a omului. Copilul are manierile sale, gesturile sale, atitudinele sale care nu sunt de loc, manierele, gesturile, atitudinele omului, in miniatură. El are gusturile sale, pasiunile sale, plăcerile sale, obiceiurile sale, care nu se confundă cu similarele altei vieți Cât privește concepțiunea a doua ea este în legătură cu acea concepție denumită cu terminul șttințific epigmeză. Ea admite un fel de alăturare (adunare) succesivă a facultăților noi a aptitudinilor superioare care vin, Intr’un moment in care ar apărea rațiunea etc. etc. Acestei teorii i s’ar putea opune legea generală după care natura nu a estecă în cursul lucrurilor o creațiune propriu zisă Ea nu poate scoate ceva din nimic. „Ex nihilo nihilo ea trage toate dintr’un germene. Ceea ce noi vedem că se desvviește într’un moment dat existat deja sub o formă latentă. Frunzile, florile, fructele se desvelesc rînd pe rînd în sezonul lor, dar ele nu sunt create chiar in momentul in care apar. Ele erau conținute în semință. Acelaș lucru și cu facultățile copilului; ele există dise din timp, sub forme variate Insă ele nu au un început absolut. Rămîne așa dar, concepțiunea a treia după care trecerea de la copil la om se face pe calea evoluțiunei. Acest termen ni se pare singurul apt să exprime mișcarea unui lucru care se desvoltă (desfășură) numărindu-și toate părțile paralel ci producănd in afară diversele forțele sau diversele forme ce le conține în sine. Ceea ce se petrece într’un germene se petrece și ’n intelectul și moralul copilului Ar fi ciudat dacă am zice că el posedă o mică rațiune sau o voință minusculă. Dar nici nu zicem că este un timp în care i se înflige rațiunea sau voința. Adevărul pare a fi că rațiunea există imediat la copil dar sub o formă latentă. In sprijinul ideii evoluționiste pot fi invocate două ordine de fapte: 1) inteligența urmează un drum care o face să treacă de la inconștiență la forma conștientă ; 2) și de la spontanietate la reflexiune. Aceleași acte pot fi prinse sub diferite forme. Pentru fiecare facultate esențială care intră in joc la educație și în știință există o epocă de maturitate, care variază de la individ ,la individ, dar nu trece peste limitele fixate de natură. Evoluțiunea însă se poate reprezenta sub două forme distincte. Se poate concepe ca făcindu-se într’un mod discontinu sau din contra facînduse intr’un mod continu. In primul caz educația trebue să fie Împărțită într’un număr de perioade variabile de la individ la individ, și această idee, In sine, nu sa pare rezonabilă; ea este la baza tuturor sistemelor pedagogice. In al doilea caz suntem conduși să concepem educația tăcindu-se, de la un capăt la celalt, după acelaș tip; nu se admite, de la o virată la alta decît simple diferențe de grade și de complicațiuni crescind In ceea ce privește cunoștințele noi. Djsc. Pentru „Crucea Roșie» •Duminică 14 Octombrie va avea loc la Teatrul National un frumos matineu organizat de către doamnele din elita ieșană cari formează comitetul „Crucei Roșie“, cu concursul excelentei trupe lirice de sub conducerea d-lui Grigoriu. Nu ne îndoim de concursul pe care lumea ieșană se va grăbi să-l dea acestei reprezentații a a cărei produs 0 destinat unui scop atît de frumos Biletele pentru această reprezentație se găsesc la cassa Circului Sidoli. D. Neculai Georgescu a fost numit învățător la școala primară din comuna Spinoasa. Individul Theodor Tuluc din comuna Mogoșești a fost arestat de jandarmi pentru mai multe furturi comise in acea comună. Astă noapte locuitorul Costacheleșanu pe cind venea de la o petrecere, pe drum i a venit rău căzînd mort. Fiind găsit de niște trecători au înștiințat autoritățile care au dispus transportarea la locuința părinților săii din acea comună. Se anchetează cazul pentru a se stabili cauza deoarece sunt bfinieli. Se face cunoscut, că societatea „Rmașterea“ este definitiv constituită. S’a subscris pînă’n prezent 15000 lei și sumele vărsate sunt depuse la casa da scont din Iași. Doritorii a subscrie, sunt rugați a depune 10 la sută, în numele Casierului societăței, Dl. Teodosie Moță?, șeful compatibilității Creditului funciar urban Iași. Acțiunele sunt de 25 lei (Total 1200 acțiuni). Societatea va deschide în curînd un atelier de croitorie bărbătească unde societarii și persoanele străine î și vor putea comanda haine, după plac și cu prețuri potrivite. Părinții care doresc a-și da copiii, să învețe croitoria, să se adreseze Președintelui Societăței, profesoru d-rul Cosmovici, Strada Codrescu No. 11- Din localiate Societatea literară și științifică din Iași „Arhiva” va ținea in cursul anului 1907 908 o serie de conferințe populare însoțite de proecțiuni, prin diferite mahalale ale orașului. Conferințele vor avea loc in fiecare Marți de la 8- 9 p. m. cu suubiecte din domeniul literilor și artelor. Din fondul ce se va stringe cu ocazia acestor conferințe se vor ajuta elevi săraci. Sa îmbrăcat 19 elevi sărăci fondul dat de primăria locală. Duelul Oficiu!*Pompiliu Eliede In urma unui incident regretabil, o eșire pe teren a avut loc pe cîmpul Hipodromului de la Băneasa între d-nii Cnciul și Pampiliu El ade profesori universitari. Martorii d-lui Onciul au fost d-nii M Cantacuzino și Pangratti. Martorii d-lui Eliade d nii colonel Istratti și Ilaria Rossetti. S’au schimbat două focuri de revolver, cari din fericire nu au nemerit ținta. A. S. R. Prințul Ferdinand a ajutat astăzi la ceremonia punerii pietrei fundamentale a nouei școli de cavalerie din Târgoviște. A. S. R a sosit cu automobilul fiind însoțit de d. Lt-Colonel Grecianu. După ceremonie Prințul a luat parte la banchetul ce s’a dat la clubul militar. . din Cu părere de rău aflăm că d-na Maria Ghițescu Sofia d lui Vladimir Ghițescu a încetat din viață asără noapte. Condolianțele noastre întristatei familii. Aflăm cu plăcere că aseară a avut loc logodna drăgălașei domnișoare Ruxandra-Camelia Faur, fiica concetățeanului nostru Faur, cu domnul Gh Altai. Felicitările noastre viitoarei perechi ---—OO O <>-—— ----— Știri Artistice Duminică seara d-na Constance de Linden a început ciclul de reprezentații pe scena Teatrul Național din Capitală cu piesa „Education de Prince” datorită penei lui Maurice Donnay membru al Academiei Franceze. Un public foarte numeros a asistat la această primă reprezentație fâcînd cele mai calde și mai entuziaste oa vații d-nei Constance da Linden cara este o glorie a românilor peste hotare, căci d-na Lindey e romîncă, originală din Galați, născută Rizu. Iacă din copilăria părăsind țara, făcîndu-și studiile la Paris, dotată cu un frumos temperament artistic, d sa n’a întîrziat să dea dovadă de puternicul său talent dramatic și într’unj_ timp relativ scurt și-a cucerit un nume de glorie pe scenele Teatrelor [din Viena, Berlin și Bruxelles unde interpretă pentru prima oară rolul reginei Silistriei din „Education du Prince“, rol în care publicul Bucureștean a avut ocazia să o admire Duminică seara. Piesa a plăcut mult, ansamblul trupei nu lasă nimic da dorit, iar d-na Lindey datorită unui joc de scenă admirabă, cu o splendidă și sugestivă interpretare a fost obiectul unor adevărate ovațiuni. Serviciul sanitar al județului Lș a luat riguroase măsuri in privința consumațiunei cărnei, supraveghinduse de aproape ca aceasta să nu cumva să provină de la vite bolnave. In acest scop au fost date severe ordine tuturor agenților sanitari din județ. Mitne Duminică la ora 8 seara d. dr. G. Jocu va desvoltă în Aula Universităței o interesantă conferință intitulată :,“ Lescursie In Olanda și lăptăriile cooperative“. Această conferință va fi însoțită de numeroase proecțiuni electrice a diferitelor vederi intuitive luate de d Jocu în escursia sa. Dl. Gheorghe Horhotă a fost numit învățător la școala primară rurală din comuna Vultur. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie va vizita pe zilele de 29 și 30 octombrie bisericele din următoarele localități : Neam, Podul-Iloaiei, Popești Doroșcani, Hirpășești, Păunești, Lungani, Brăești, Gristești, Prigoreni și Tg. Frumos. In noaptea de 8 c. niște necunoscuți răifăcători prin spargere sau introdus în locuința comersantului Lupu Sirou din comuna Sinești, furănd mai multe lucruri. Individul Gheorghe Condurachi de fel din comuna Oltenești județul Fâlciu, dezertor din armata noastră care se află în present in Rusia va fi expulzat de acolo și predat autorităților noastre la punctul Ungheni. TEATRUL NAȚIONAL-Vineri 19 și Sîmbătă 20 Octombrie 1907 2 Mari Reprezentații Extraordinare cu concursul Doamnei Constance de Linden celebra artistă de la Theâtre Royal du Par din Bruxelles acompaniat de trupa sa Pariziană VARJUCA Vineri 19 Octombrie orele 9 seara pe EDUCAT 10B de FSIHCE ° o Piesă în 4 acte de Maurice Donnars de la Academia Franceză SAmbăta 20 Octombrie PARIS-NEW.YORK Piesă în 1 î acte de F de Croisset și Emanuel Arene Prețul locurilor: Fotoliu de orchestră (primele 4 rlnduri) 12 lei, Stal I (de la rîndul 5 8) 10 lei, Stal II (de la rîndul 9 — 14) 6 lei, Stal III (de la nodul 15—18) 4 lei, celelalte rinduri 3 lei, Balcon 14 lei, celelalte rinduri 3 lei, Galeria 2 lei, Loje 4 pers. 50 lei, Loge 5 și 6 persoane 60 lei, Loge balcon 16 lei. Biletele sunt depuse la Agenția Teatrală „Thalia” (Maximovici) întrunirea conservatoare din Focșani Amicul nostru, d. Teodor Senibace, șeful partidului conservator din județul Putna, a întrunit Miercuri 10 Octombrie seara în casele sale pe toți membrii partidului conservator, cari s’au grǎbit sa ia parte în număr foarte mare la această importantă consfătuire, unde s’au luat hotărîri cu privire la viitoarea activitate a partidului.* Întrunirea a început printr’un foarte frumos discurs ținut de demolare, discurs prin care d sa salută mai întiiu ta căldură înscrierea cu partidul conservator de la Putna a trei bărbați de onloare, a d-lui Iorgu Pamfil, profesor la liceu, a d lui N. Teodorescu Odobeșteanu, mare proprietar, și a d-lui C. Zamfirescu, profesor la liceu. D. Enibace erata, că in curînd partidul conservator va fi chemat să mîntuiascâ țara de anarhia în care se sbuciumă astăzi, asigurind definitiv ordinea prin reformele temeinice, pe cari le va face șeful partidului d. P. P. Carp. Singurul om care se ridică d’asupra tuturor bărbaților noștri politici prin autoritatea morală netăgăduită a marei sale personalități este șeful nostru d. Cap. Numai d. Carp va fi în stare să restabilească ordinea prin reforme energice și bine cumpănite. Va trebui dar zice d. Sem face ca toți adevărații conservelor, toți alții conservatori, cari consideră misiunea lor politică ca un apostol, să se grupeze strînși uniți împrejurul marelui șef, pe care să-l ajute din toate puterile să mântuiască țara In ce mă privește personal am urmat pe d. Carp 12 ani ca un apostol purttnd crucea pa spate cum ne spunea d-sa și credința mea n’a sovoit un moment. D Enibacea face apoi propunerea ca in fața intereselor necesitate atât de județul Putna cit și de orașul Focșani să se aleagă din sinul clubului conservator două comisiuni care să studieze una nevoile județului și ți mai ascuțită, și ar fi mai nemiloși în meșteșugul exploatărei, decât cei huliți astăzi de socialiști. Mai este o considerațiune. Populația României este astăzi de 6,500000 suflete și sporul anual al nașterilor asupra morților este de 85000 suflete. Intr’un sfert de veac vom avea cel puțin 8,700,000 de romîni, din care seftzind un milion și jumătate burghezi rămîn 7200,000 suflate populație rurală—sau 1,440,000 capi de familie Să admitem un moment că tot pămîntul cultivabil, adică toate cele 7 milioane hectare, s'ar fi Împărțit țăranilor in loturi mici, situația lor ar fi cea următoare. Fiecare cap de familie ar avea patru hectare și patru cincimi de hectar, pe cinci capii de familie au astă-zi In stăpînirea lor numai cite patru hectare. Trei pătrimi de hectar iată tot! Așadar după Violențele, incendiile și slogele vărsat acum—după toată nerlnduiala care a sguduit societatea românească și suprema inichitate ce fi «oferit clasa Întreagă a marilor Agricultori—țărănimea romînă s’a' alege cu un spor de 45 de hectardupă 25 de ani. Ce mare progres ! Pentru obținerea acestui neînsemnat resultat, Împinși de socialiști, am desființa noi înfloritoarea noastră mare agricultură și am pune în chestiune însuși existența statului ?... Și dacă atunci am constata că țăranii noștri nu s fericiți; și dacă atunci iar i-am vedea că pun mina pe topor și vor se năvălească in orașe strigind, noi vrem paiului L.De unde le vom mai da ?... Nu e de o mie de orinți, nu aici stă chestia imbunătățirei soartei țăranului român, pentru a’l face om modern vrednic. Da, suntem cu toții datori să căutăm cu buna-credință și cu omenie soluția acestei mari și complexe probleme, a imbunătățirei soartei populației noastre rurale. Suntem datori pentru că avem aceiași iubire creștină de aproapele nostru, de neamul nostru de acelaș sine; suntem datori pentru ca chiar interesul nostru de comandă sa avem o populație ruralâ cuminte și prosperă. Căci buna stare a țăranilor se restringe asupra intregii țări prin un folositor spirit de ordine, prin o producere mai mare și o consumație mai însemnată, aceasta se chiamă progres economic. Căutînd, oamenii serioși se vor convinge că realizarea acestui bine nu se poate face decit pe căi variate și multiple și cu ajutorul unui timp îndelungat , pentru ca măsurile bune, produc binele treptat și foarte incet. Numai ce șarlatanii au, in posesiunea lor, panaceele care produc instanțe minuni. Este însă un lucru al cărui efecte se produc îndată: răul. Intr’un minut țăranii în turbare au incendiat și distrus frumoasele noastre ferme; dar ca să le refaci, trebuie timp mult, multă osteneală și mult capitali. Partea grea a problemei stă Intr’acea că țăranul la noi este fatalmente osîndit să-și Îndestuleze nevoile lui și ale familiei lui, pentru tot anul, numai cu munca a cinci luni de vară—iar șapte luni să stea degeaba !... Și omul care nu are de lucru este, vrînd nevrînd, împins la circiumă de unde capătă beția,—această născătoare a tuturor decăderilor omenești. Școalele, mai muci de toate, ar trebui reformate din fundament pentru ca să procure o instrucție specială și imediat utilă țăranului. Nu mai vorbesc de banalitatea care, la soroace, se repetă mereu: o justiție echitabilă și prompta și o bună și o netă administrație... Trebuie neapărat să găsim mijlocul pentru ca țăranul să producă și iu sunete de iarnă, fiind-că atunci el numai consumă și este silit, pentru a trăi, să contracteze datorii oneroase, care impovorează situația în timpul verei. Să ne închipuim o familie țărănească care ar avea facultatea să cîștige iarna—bărbatul și femeia măcar cite zece lei pe lună, ar aduna pentru milionul de familii rurale, de astăzi, un capital de 140 milioane lei in șapte luni... Aici adevăratul nod al chestiunei. In vremile de demult, se vede că societatea românească era mai bine organizată de vreme ce în satele noastre și astăzi găsim nume ca aceste : George rotariu, Ion forariu, Vasile Olariu, Tănase croitoriu Alecu pietrariu, Toader căldărariu, Petraki butnariu, Grigore cojocariu etc., etc. Mai nu era țăran fără meserie, de care ni s’au transmis prin porecle. Femeile, vara lucrau la cimp, iarna lucrau la fabricarea îmbrăcămintelor pentru bărbați și copii lor. Astăzi tot se cumpără din tîrg și ele sunt neocupate iarna și merg la circiumă ca și bărbații. Industria casnică ș micile industrii rurale trebuesc studiate și reintroduse. Trebuie incă, prin o educație specială, să facem pe țăranii noștri să scoată din ogorul lor măcar jumătate din folosul ce „trage țăranul belgian și german din bucuț’ca lui de pămînt. Aceste sunt chestiile mai bătătoare la ochi—dar cițe alte s’ar mai putea găsi ? închei aici și zic : orice s’ar face In folosul țăranilor să nu fie iar într’an ceas rău !... (Va urma) A. D. HOLBAI