Evenimentul, octombrie-decembrie 1907 - ianuarie-februarie 1908 (Anul 15, nr. 185-277)

1907-10-14 / nr. 196

tați si urisind, vagabonzi erau scoși din toate ascunz­itorile lor, dar cei care dădeau sa fuga erau Îndată prinși de inplacabili pîni și curând, curînd se aducea la post, o enorma turma In jurul cărei­a bravi animali îndeplineau In conștiința meșteșugul lor natural de gard-turme, menținlnd contactul intim și readucînd instan­taneu pe cei care s’ar încerca a se abate din drumul drept Frica ce băgase aceste admirabile animale In acești vagabonzi fu atit de mare că, opt zile încă dupe ce concursul fiind terminat și că redu­tabili că nu plecaseră. Orașul Roven dormea în fie­care noapte in plină siguranța și nu se mai intrisnea un singur vagabond nici chiar in orele cele mai avansate din noapte, fie chiar in cartierele cele mai rău re­putate sau cele mai deșarte. Această experiență pare atit de conchiziitoare că nu putem de­cit a îndemna pe edili, pe poliția noastră a Inceroa o experiență și aceasta cu atit mai mult cu cît credem că câni păstorilor noștri ar procura bune subiecte. La noi sunt destui ploi de forme foarte analoage cu acele ale lupului. Se trimite în străinătate pen­tru fel de fel de studii, de ce nu s’ar trimite și pentru acesta, de ce nu a’ar procura chiar două trei subiecte din Germania sau Franța. Siguranța celor două capitale nu ar putea de­cât a ciștiga. Cu începere de Luni „Evenimentu va publica a aceiași coloană : Asal­tul Polului Nord. VALEN-IRU». î­n PTRVUNEL Duminică 14 Oct. Cuv. Paraschiva Ră­s. soarelui 6.46 Ap. soarelu­i 13 Zile trecute 286, Zile rămase 79 l Anul 15 Oct. Mart Luchian, Râs. soarelui 6.47 Ap. soarelui 5.11 Zile trecute 287. Zile râmase 78. Marți 16 Octom. Mart. Longhin Răi. soarelui 6 49. Ap. soarelui 5.10 Zile trecute 288, Zile rămase 77. Mercuri 17 Oct. Prof. Osie, Afis. soarelui 6 49 Ap. soarelui 5­8 Zile trecute 289. Zile rămasa 76. Joi 18 Oct Ap. Luna Evang. Răi soarelui 6­ 51. Ap. soarelui 5­7. Zile trecute 290. Zile rămase 75. Vineri 19 Oct. prof. lois Afis soarelui 6 53. Ap. soarelui 5­5 .Zile trecute 291. Zile ramase 74. Blibată 20 Octom. Mart. Carp. și Papii Răs. soarelui 653. Ap. soa­relui 5­4,­ Zile trecute 292, Zile ra­mase 73. Duminică 21 Oct. Mart. g ie. rfis. soarelui 6.55. Ap. soarelui 5­3. Zile trecute 293. Zile răma­se^. STIINTA EDDCAT 10HM (după Eugen Maillet) (Urmare) Importanța ideii evoluțiunii in psihologia copilăriei Psihologia pedagogică n’are de obiect exclusiv omul sau exclusiv co­pilul ci tranziția de la copil la om cu Întreaga serie de schimbăiri ce comportă această tranziție. Copil fizia nu este o perioadă de fi­xitate. Din timpul in care omul, cu edu­cația formală, intră in activitatea vie­ții și plnă in momentul în care bă­­trînețea îi declină puterile și­­ con­damnă la repaus, el rămîne aproape neschimbat. Fără îndoială, experiența lui crește, inteligența se desfășoară, caracterul său capătă stabilitate, dar acestea sunt diferențe de grade suc­cesive și nu de esență. Nu tot ast­fel e și cu copilăria, ea nu e o perioadă din viață ci o ur­mare de perioade distincte. La anumite intervale multe lucruri, ne modifică radical in natura copilă­rească. Prin urmare, ceea ce e mai inte­resant de studiat la copilărie e legea sau totalitatea legilor care preside transformările naturii copilărești. A­ceste legi interesează pe educator căci educațiunea nu și dă roadele de cit dacă ea se face în acord cu ele. Nu vedem acum cum se concepe succesiunea perioadelor din viața co­pilăriei. Din punct de vedere teore­ tc BI MENTUL ȘTIRILE ZILEI Din străinătate Dezastrul din Calabria In ajunul­­ inaugurărei solemne a câ tor­va sate din Calabria, distruse de cutremur de la 1905, se produce o ca­tastrofă și mai înfiorătoare. Peste trei sute de morți,— în­gropați de vii.— Ploi­ torențiale împiedică lucrările de salvare. Dezastrul de la Feruzzano. Eli urma să se inaugureze, cu mare solemnitate, câte­va sate cala­­breze, distruse de cutremurul de la 1905 Se făcuse mari pregătiri și era m­oșie generală. Iată insă că, în noaptea de 10 spre 11 Octombrie, pe la orele 9 și jumătate, în momentul cînd­­ Lu­­cano, ministrul de finanțe al Italiei, se afla la Montelone, pe coasta de vest a Calbriei, pentru a asista la inaugurarea clădirilor construite de comitetele de ajutoare pentru Mila­no, Turin și Calabria, deodată se produse un cutremur îngrozitor, pă­­mîntul se cutremură aproape zece secunde, clădirile se dărimară cu zgomote îngro­itoare, panica ce se produse este peste putință a fi des­crisă ! Efectele catastrofei sunt nemai­po­menite : La Geracosi s’a prăbușit turnul ca­tedralei . In satul Bronconov s’au dărîmat o mulțime de oase, omorînd sub dărâ­mături șase oameni. La Sinopo li s’a dărâmat o casă mare îngropind sub sine 5 persoane, care traesc încă . La Ferruzzano — unde dezastrul și-a încoronat opera — comuna în ruine, iți face impresia unui timp de luptă lăsat in părăsire. S’au dărâmat aproape toate clădirile. S'au scos de sub dărâmături 200 de cadavre și 400 de răniți. Catedrala sa dărâmat peste cre­dincioși. Suveranul a pus la dispoziția pre­fectului din Reggio Calabria suma de 100.000 lire. Ploile torențiale împiedică insă lu­crările de salvare S’au trimes la locul dezastrului trupe și ingineri, dar mocirla le în­greuiază mult operațiile. In comunele : Gallina, Conduturi, Oppido, Caraffa, San Luca, San Lo­renzo, San Ferdinando, Rosario Ca­­lßfforio, Santegata, Bova, Coseleto, Bruzzano, Bianconovo Catona,­Mamo­­la, Precacore, s’au făcut pagube co­losale. Telegramele de la locul dezastru­lui aduc din moment în moment știri și mai înfiorătoare. Adevărate tragedi­i s’au petrecut sub ruinele de la Ferrezzano ! Zeci de persoane au murit scoțind până în ultimul moment strigătul de dis­perare . Ajutor ! Vom ține pe cititorii noștri In cu­rent cu tot ce se va mai descoperi asupra acestei mari noi nenorociri, care lovește Italia. Din Țară La 2 d.­a Prințul a plecat din Tîrgoviște. La solemnitatea aceasta au luat parte d­in­ general Averescu, minis­trul de r­ăzboiu, colonel Socec, direc­torul cavaleriei la min. de războiu, colonel Văitoianu și alți ofițeri supe­riori. D-ra Ștefănescu, doctor In medi­cină, fiica d-lui Gr. Ștefănescu, pro­fesor la facultatea de științe din Bu­curești, a fost numită medic al spi­talului imperial „flamidie“, din Con­­stantinopol.♦ Eri dimineață s’a deschis în Capi­tală sesiunea ordinară de toamnă a Sf. Sinod. La oarele 10 s’a oficiat la Mitro­polie un serviciu divin, la­­ care au asistat toți înalții Prelați, d. Spiru Haret, ministrul instrucției publice și al cultelor, și d. P. Gărboviceanu ad­ministratorul Casei Bisericei. După serviciul divin, înalții pre­lați d. Haret și d. Griboviceanu s’au dus în localul de ședință al sfintului Sinod Ședința s’a deschis sub președenția I. P. S Sale Mitropolitul Primit, iar d. Spiru Haret, ministrul cultelor, a dat citire decretului regal pentru con­vocarea sesiunei Sf Sinod. După aceea s’a constituit biuroul Sf. Sinod și-a început lucrările. Cu privire la exercițiile de tir de la Dadilor se dau următoarele amă­nunte : Au luat parte la aceste exerciții cite 2 baterii de câte 6 tunuri din regimentele 2, 6 10 artilerie și 2 ba­terii de obuziere de către 4 tunuri toate puse sub comanda d-lui colonel Costescu. Trupele au luat toate formațiunile de luptă făcind t­rul după diferite teme tactice care au fost date, luînd in ultima fără poziție da atac. S’au tras cîte 50 d­e lovituri de fiecare obuzier; acțiunea obuzierilor a fost exclusiv îndreptată asupra s­­oaposturilor blindata și rezultatele ti­rului au fost dintre cele mai bune. Obuzele cu acid picnic, au avut după părerea ofițerilor competing, cele mai­­ distrugătoare efecte cari se pot do­­bândi cu gurile de foc de același ca­libru. Bucăți întregi de șine, plăci de fier săreau in sus ca niște așchii, adft­­postiturile blindate au fost repede distruse. Baterile cu tunuri de tragere re­pede au tres cite 150 lovituri de fie­care tun , tip se poate concepe sub una din ur­mătoarele trei forme. Ca o creștere continuă și propor­țională cu ființa fizică și morală. Ca o creare de aptitudini și de facultăți noi, apărând unele după altele și în fine. Ca o evoluție a facultăților care sunt în germene la copil. Aceste trei concepțiuni sunt de valori neegale și trebue, chiar de la început, să eliminăm pe cea din țau. Copilul nu este un om în minia­tură. Ar fi absurd de a nu­­ repre­zenta sub forme fizice și facultăți morale care n’ar fi decăt formele și facultățile omului diminuate in mod uniform, ca pe o placă fotogra­fică.Din contra, copilul are natura sa proprie care se distinge bine de a omului. Copilul are manierile sale, gesturile sale, atitudinele sale care nu sunt de loc, manierele, gesturile, atitudinele omului, in miniatură. El are gusturile sale, pasiunile sale, plăcerile sale, obiceiurile sale, care nu se confundă cu similarele altei vieți Cât privește concepțiunea a doua ea este în legătură cu acea concep­ție denumită cu terminul șttințific epigmeză. Ea admite un fel de alăturare (adunare) succesivă a facultăților noi a aptitudinilor superioare care vin, Intr’un moment in care ar apărea rațiunea etc. etc. Acestei teorii i s’ar putea opune legea generală după care natura nu a estecă în cursul lucrurilor o cre­­ațiune propriu zisă Ea nu poate scoate ceva din nimic. „Ex nihilo nihilo ea trage toate dintr’un ger­mene. Ceea ce noi vedem că se desvv­iește într’un moment dat existat deja sub o formă latentă. Frunzile, florile, fructele se des­­velesc rînd pe rînd în sezonul lor, dar ele nu sunt create chiar in mo­mentul in care apar. Ele erau con­ținute în semință. Acelaș lucru și cu facultățile copilului; ele există dise din timp, sub forme variate Insă ele nu au un început absolut. Rămîne așa dar, concepțiunea a treia după care trecerea de la copil la om se face pe calea evoluțiunei. Acest termen ni se pare singurul apt să exprime mișcarea unui lucru care se desvoltă (desfășură) nu­mărindu-și toate părțile paralel ci producănd in afară diversele forțele sau di­versele forme ce le conține în sine. Ceea ce se petrece într’un germe­ne se petrece și ’n intelectul și mo­ralul copilului Ar fi ciudat dacă am zice că el posedă o mică rațiune sau o voință minusculă. Dar nici nu zi­cem că este un timp în care i se în­­flige rațiunea sau voința. Adevărul pare a fi că rațiunea e­xistă imediat la copil dar sub o for­mă latentă. In sprijinul ideii evoluționiste pot fi invocate două ordine de fapte: 1) inteligența urmează un drum care o face să treacă de la inconștiență la forma conștientă ; 2) și de la spon­tanietate la reflexiune. Aceleași acte pot fi prinse sub diferite forme. Pentru fie­care facultate esențială care intră in joc la educație și în știință există o epocă de maturitate, care variază de la individ ,la indi­vid, dar nu trece peste limitele fixa­te de natură. Evoluțiunea însă se poate repre­zenta sub două forme distincte. Se poate concepe ca făcindu-se într’un mod discontinu sau din contra facîn­­du­se intr’un mod continu. In primul caz educația trebue să fie Împărțită într’un număr de pe­rioade variabile de la individ la in­divid, și această idee, In sine, nu sa pare rezonabilă; ea este la baza tu­turor sistemelor pedagogice. In al doilea caz suntem conduși să concepem educația tăcindu-se, de la un capăt la celalt, după acelaș tip; nu se admite, de la o virată la alta de­cît simple diferențe de grade și de complicațiuni crescind In ceea ce privește cunoștințele noi. Djsc. Pentru „Crucea Roșie» •Duminică 14 Octombrie va avea loc la Teatrul National un frumos matineu organizat de către doamnele din elita ieșană cari formează comi­tetul „Crucei Roșie“, cu concursul excelentei trupe lirice de sub con­ducerea d-lui Grigoriu. Nu ne îndoim de concursul pe care lumea ieșană se va grăbi să-l dea acestei reprezentații a a cărei produs 0 destinat unui scop atît de frumos Biletele pentru această reprezen­tație se găsesc la cassa Circului Si­­doli. D. Neculai Georgescu a fost numit învățător la școala primară din co­muna Spinoasa. Individul Theodor Tuluc din co­muna Mogoșești a fost arestat de jandarmi pentru mai multe furturi comise in acea comună. Astă noapte locuitorul Costache­leșanu pe cind venea de la o pe­trecere, pe drum i a venit rău că­­zînd mort. Fiind găsit de niște trecători au înștiințat autoritățile care au dispus transportarea la locuința părinților săii din acea comună. Se anchetează cazul pentru a se stabili cauza de­oarece sunt bfi­­nieli. Se face cunoscut, că societatea „Rmașterea“ este definitiv constitu­ită. S’a subscris pînă’n prezent 15000 lei și sumele vărsate sunt depuse la casa da scont din Iași. Doritorii a subscrie, sunt rugați a depune 10 la sută, în numele Casie­rului societăței, Dl. Teodosie Moță?, șeful compatibilității Creditului funci­ar urban Iași. Acțiunele sunt de 25 lei (Total 1200 acțiuni). Societatea va deschide în curînd un atelier de croitorie bărbătească unde societarii și persoanele străine î și vor putea comanda haine, după plac și cu prețuri potrivite. Părinții care doresc a-și da copiii, să învețe croitoria, să se adreseze Președintelui Societăței, profesoru d-rul Cosmovici, Strada Codrescu No. 11- Din localiate Societatea literară și științifică din Iași „Arhiva” va ținea in cursul a­­nului 1907 908 o serie de conferințe populare însoțite de proecțiuni, prin diferite mahalale ale orașului. Conferințele vor avea loc in fie­care Marți de la 8- 9 p. m. cu su­­­ubiecte din domeniul literilor și ar­telor. Din fondul ce se va stringe cu o­­cazia acestor conferințe se vor ajuta elevi săraci. Sa îmbrăcat 19 elevi sărăci fondul dat de primăria locală. Duelul Oficiu!*Pompiliu Eliede In urma unui incident regretabil, o eșire pe teren a avut loc pe cîmpul Hipodromului de la Băneasa între d-nii Cnciul și Pam­piliu El ade pro­fesori universitari. Martorii d-lui Onciul au fost d-nii M Cantacuzino și Pangratti. Martorii d-lui Eliade d nii colonel Istratti și Ilaria Rossetti. S’au schimbat două focuri de re­volver, cari din fericire nu au ne­merit ținta.­ A. S. R. Prințul Ferdinand a a­ju­tat astăzi la ceremonia punerii pie­trei fundamentale a nouei școli de cavalerie din Târgoviște. A. S. R a sosit cu automobilul fiind însoțit de d. Lt-Colonel Gre­cianu. După ceremonie Prințul a luat parte la banchetul ce s’a dat la clu­bul militar. . din Cu părere de rău aflăm că d-na Maria Ghițescu Sofia d lui Vladimir Ghițescu a încetat din viață asără noapte. Condolianțele noastre întristatei fa­milii. Aflăm cu plăcere că aseară a avut loc logodna drăgălașei domnișoare Ruxandra-Camelia Faur, fiica conce­tățeanului nostru Faur, cu domnul Gh Altai. Felicitările noastre viitoarei perechi ---—O­O O <>-—— ----— Știri Artistice Duminică seara d-na Constance de Linden a început ciclul de reprezen­tații pe scena Teatrul Național din Capitală cu piesa „Education de Prince” datorită penei lui Maurice Donnay membru al Academiei Fran­ceze. Un public foarte numeros a asistat la această primă reprezentație fâcînd cele mai calde și mai entuziaste oa vații d-nei Constance da Linden cara este o glorie a românilor peste ho­tare, căci d-na Lindey e romîncă, originală din Galați, născută Rizu. Iacă din copilăria părăsind țara, făcîndu-și studiile la Paris, dotată cu un frumos temperament artistic, d sa n’a întîrziat să dea dovadă de pu­ternicul său talent dramatic și într’unj_ timp relativ scurt și-a cucerit un nume de glorie pe scenele Teatrelor [din Viena, Berlin și Bruxelles unde interpretă pentru prima oară rolul reginei Silistriei din „Education du Prince“, rol în care publicul Bucu­­reștean a avut ocazia să o admire Duminică seara. Piesa a plăcut mult, ansam­blul trupei nu lasă nimic da dorit, iar d-na Lindey datorită unui joc de scenă admirab­ă, cu o splen­didă și sugestivă interpretare a fost obiectul­ unor adevărate ovațiuni. Serviciul sanitar al județului Lș a luat riguroase măsuri in privința consumațiunei cărnei, supraveghindu­­se de aproape ca aceasta să nu cumva să provină de la vite bolnave. In acest scop au fost date severe ordine tuturor a­genților sanitari din județ. Mitne Duminică la ora 8 seara d. dr. G. Jocu va desvoltă în Aula U­­niversităței o interesantă conferință intitulată :,“ Lescursie In Olanda și lăptăriile cooperative“. Această conferință va fi însoțită de numeroase proecțiuni electrice a di­feritelor vederi intuitive luate de d Jocu în escursia sa. Dl. Gheorghe Horhotă a fost nu­mit învățător la școala primară ru­rală din comuna Vultur. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie va vizita pe zilele de 29 și 30 octom­brie bisericele din următoarele lo­calități : N­eam, Podul-Iloaiei, Popești Doroșcani, Hirpășești, Păunești, Lun­gani, Brăești, Gristești, Prigoreni și Tg. Frumos. In noaptea de 8 c. niște necu­noscuți răi­făcători prin spargere sau introdus în locuința comer­­santului Lupu Sirou din comuna Sinești, furănd mai multe luc­­ruri. Individul Gheorghe Condurachi de fel din comuna Oltenești județul Fâlciu, dezertor din armata noastră care se află în present in Rusia va fi expulzat de acolo și predat au­torităților noastre la punctul Un­gheni. TEATRUL NAȚIONAL­­-Vineri 19 și Sîmbătă 20 Octombrie 1907 2 Mari Reprezentații Extraordinare cu concursul Doamnei Constance de Linden celebra artistă de la Theâtre Royal du Par din Bruxelles acompaniat de trupa sa Pariziană VA­RJUCA Vineri 19 Octombrie orele 9 seara pe EDUCAT 10B de FSIHCE ° o Piesă în 4 acte de Maurice Donnars de la­­ Academia Franceză SAmbăta 20 Octombrie PARIS-N­EW.YORK Piesă în­­ 1 î acte de F de Croisset și Emanuel Arene Prețul locurilor: Fotoliu de orchestră (primele 4 rlnduri) 12 lei, Stal I (de la rîndul 5 8) 10 lei, Stal II (de la rîndul 9 — 14) 6 lei, Stal III (de la nodul 15—18) 4 lei, cele­lalte rinduri 3 lei, Balcon 1­4 lei, cele­lalte rin­duri 3 lei, Galeria 2 lei, Loje 4 pers. 50 lei, Loge 5 și 6 persoane 60 lei, Loge balcon 16 lei. Biletele sunt depuse la Agenția Tea­trală „Thalia” (Maximovici) întrunirea conser­vatoare din Focșani Amicul nostru, d. Teodor Senibace, șeful partidului conservator din jude­țul Putna, a întrunit Miercuri 10 Oc­tombrie seara în casele­­ sale pe toți membrii partidului conservator, cari s’au grǎbit sa ia parte în număr foarte mare la această importantă consfătuire, unde s’au luat hotărîri cu privire la viitoarea activitate a par­tidului.* Întrunirea a început printr’un foarte frumos discurs ținut de d­­em­olare, discurs prin care d sa salută mai în­­tiiu ta căldură înscrierea cu partidul conservator de la Putna a trei băr­bați de onloare, a d-lui Iorgu Pamfil, profesor la liceu, a d lui N. Teodo­­rescu Odobeșteanu, mare proprietar, și a d-lui C. Zamfirescu, profesor la liceu. D. Enibace erata, că in curînd par­tidul conservator va fi chemat să mîntuiascâ țara de anarhia în care se sbuciumă astăzi, asigurind defini­tiv ordinea prin reformele temeinice, pe cari le va face șeful partidului d. P. P. Carp. Singurul om care se ridică d’asu­­pra tuturor bărbaților noștri politici prin autoritatea morală netăgăduită a marei sale personalități este șeful nostru d. Ca­p. Numai d. Carp va fi în stare să restabilească ordinea prin reforme e­­nergice și bine cumpănite. Va trebui dar zice d. Sem­ face ca toți adevărații conservelor­, toți a­­l­ții conservatori, cari consideră mi­siunea lor politică ca un apostol, să se grupeze strînși uniți împrejurul marelui șef, pe care să-l ajute din toate puterile să­ mântuiască țara In ce mă privește personal am ur­mat pe d. Carp 12 ani ca un apos­tol purttnd crucea pa spate cum ne spunea d-sa și credința mea n’a so­­voit un moment. D Enibacea face apoi propunerea ca in fața intereselor necesitate atât de județul Putna cit și de orașul Focșani să se aleagă din sinul clu­bului conservator două comisiuni care să studieze una nevoile județului și ți mai ascuțită, și ar fi mai nemi­loși în meșteșugul exploatărei, de­cât cei huliți astă­zi de socialiști. Mai este o considerațiune. Popu­lația României este astă­zi de 6,500000 suflete și sporul anual al nașterilor asupra morților este de 85000 suflete. Intr’un sfert de veac vom avea cel puțin 8,700,000 de romîni, din care seftzind un milion și jumătate burghezi rămîn 7200,000 suflate populație ru­rală—sau 1,440,000 capi de familie Să admitem un moment că tot pămîntul cultivabil, adică toate cele 7 milioane hectare, s'ar fi Împărțit țăranilor in loturi mici, situația lor ar fi cea următoare. Fie­care cap de familie ar avea patru­ hectare și patru cincimi de hectar, pe cinci capii de familie au astă-zi In stăpînirea lor numai cite patru hectare. Trei pătrimi de hectar iată tot! Așa­dar după Violențele, incendiile și slogele vărsat acum—după toată nerlnduiala care a sguduit societatea românească și suprema inichitate ce­­ fi «oferit clasa Întreagă a marilor Agricultori—țărănimea romînă s’a' alege cu un spor de 4­5 de hectar­­după 25 de ani. Ce mare progres ! Pentru obținerea acestui neînsem­nat resultat, Împinși de socialiști, am desființa noi înfloritoarea noastră mare agricultură și am pune în ches­tiune însuși existența statului ?... Și dacă atunci am constata că țăranii noștri nu s fericiți; și dacă atunci iar i-am vedea că pun mina pe topor și vor se năvălească in orașe strigind, noi vrem paiului L.De unde le vom mai da ?... Nu e de o mie de orinți, nu aici stă chestia imbunătățirei soartei țăranu­lui român, pentru a’l face om modern vrednic. Da, suntem cu toții datori să cău­tăm cu buna-credință și cu omenie soluția acestei mari și complexe pro­bleme, a imbunătățirei soartei popu­lației noastre rurale. Suntem datori pentru că avem aceiași iubire creș­tină de aproapele nostru, de neamul nostru de acelaș sin­e; suntem da­tori pentru ca chiar interesul nostru de comandă sa avem o populație ruralâ cuminte și prosperă. Căci buna stare a țăranilor se restringe asupra intregii țări prin un folositor spirit de ordine, prin o producere mai mare și o consumație mai însemnată, aceasta se chiamă progres economic. Căutînd, oamenii serioși se vor convinge că realizarea acestui bine nu se poate face de­cit pe căi va­riate și multiple și cu ajutorul unui timp îndelungat , pentru ca măsurile bune, produc binele treptat și foarte incet. Numai ce șarlatanii au, in posesiunea lor, panaceele care produc instanțe minuni. Este însă un lucru al cărui efecte se produc îndată: răul. Intr’un mi­nut țăranii în turbare au incendiat și distrus frumoasele noastre ferme; dar ca să le refaci, trebuie timp mult, multă osteneală și mult capitali. Partea grea a problemei stă In­­tr’acea că țăranul la noi este fatal­mente osîndit să-și Îndestuleze ne­voile lui și ale familiei lui, pentru tot anul, numai cu munca a cinci luni de vară—iar șapte luni să stea degeaba !... Și omul care nu are de lucru este, vrînd nevrînd, împins la circiumă de unde capătă beția,—a­­ceastă născătoare a tuturor decăde­rilor omenești. Școalele, mai m­uci de toate, ar trebui reformate din fundament pen­tru ca să procure o instrucție spe­­cială și imediat utilă țăranului. Nu mai vorbesc de banalitatea care, la soroace, se repetă mereu: o justiție echitabilă și prompta și o bună și o ne­tă administrație... Trebuie neapărat să găsim mijlo­cul pentru ca țăranul să producă și iu sunete de iarnă, fiind-că atunci el numai consumă și este silit, pen­tru a trăi, să contracteze datorii one­­roase, care i­­mpovorează situația în timpul verei. Să ne închipuim o familie țără­nească care ar avea facultatea să cîștige iarna—bărbatul și femeia măcar cite zece lei pe lună, ar a­­duna pentru milionul de familii ru­rale, de astă­zi, un capital de 140 milioane lei in șapte luni... Aic­­i adevăratul nod al chestiu­­nei. In vremile de demult, se vede că societatea românească era mai bine organizată de vreme ce în satele noastre și astă­zi găsim nume ca aceste : George rotariu, Ion forariu, Vasile Olariu, Tănase croitoriu Alecu pietrariu, Toader căldărariu, Petraki butnariu, Grigore cojocariu etc., etc. Mai nu era țăran fără meserie, de care ni s’au transmis prin porecle. Femeile, vara lucrau la cimp, iarna lucrau la fabricarea îmbrăcămintelor pentru bărbați și copii lor. Astă­zi tot se cumpără din tîrg și ele sunt neocupate iarna și merg la circiumă ca și bărbații. Industria casnică ș micile industrii rurale trebuesc stu­diate și reintroduse. Trebuie incă, prin o educație spe­cială, să facem pe țăranii noștri să scoată din ogorul lor măcar jumă­tate din folosul ce „trage țăranul belgian și german din bucuț’ca lui de pămînt. Aceste sunt chestiile mai bătătoa­­re la ochi—dar cițe alte s’ar mai putea găsi ? închei aici și zic : ori­ce s’ar face In folosul țăranilor să nu fie iar în­­tr’an ceas rău !... (Va urma) A. D. HOLBAI

Next