Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1910-01-14 / nr. 265

­ ANUL XVII No. 265 JOI .14 IANUARIE 1910 5 real 1­5 Bani A BOH AUBE­RITE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei lani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 JtJUMOlUiul In.® ©r­iii­al reclame In pag. a 2-a rândul 1 Isu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. -X5­E­L­E P­O­­ST ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Candidatul partidului conserva­tor la alegerea de balotaj pentru Colegiul N­dea de Senat de Iași care se va face in ziua de MPUân intem M7 Ianuarie MfPMP este Lt. Constantin Ui­­răSpunS d-SC si eterai Mapii Ziarul „Adevărul” publică un lung iot. rvkw cu d. gene­ral Manu asupra situației politice generale, a cărui parte fi­nală este consacrată alegerei de la Iași. Intre altele, V. general Maim exprimîndu-și mirarea de campania dusa de noi în­potriva d-­ni Lascar, spune urmă­toarele : „Cînd erau consu­vatori la putere și Las ar funcționa ca primar, d Greceanu și cuilalți conservatori îl ridicau în slava cerului și-l pre­zentau pe Lascar ca pe cel mai bun primar. Aceiași oameni astăzi îl batjocoresc“. Regreta­m aprecierile eronate ale d-lui Manu, aprecieri cărora ne ferim d­e a le atribui vre-o intenție oare­care. Dacă d. general Manu, care este nani dintre cititorii zil­­nici ai ziarului „Evenimentul“, și-ar fi dat osteneală să anali­zeze mai îndeaproape cele petrecute în ultimii­­ 1 și ani la iași, reținînd numai fapte, desigur că în interviewul d-sale am în­­tîlni un alt limbagiu, D. Manu ar fi știut atunci, că în­ preajma alegerei de la 9 Martie 1908, cînd bazat pe ncte și pe dovezi precise „Eveni­mentul" a aruncat pentru întâia dată d-lui Lascar cu vîbIul de „necinstit 111, acesta printr’o scrisoare deschisă adresată d-lui D. A. Grecianu și exprimat mirarea “față de atitudinea „Eveni­mentului“ aproape exact în aceiași termeni ca și d. general Manu. D. D. A. Grecianu răspunzînd scrisorei d-lni Lascar, după ce i-a amintit că d-sa a fost cel dintâi care i-a luat apărarea de pe banca ministerială cind i-s’au adus o serie de încrimi­nări în Parlament, a adăugat că de data aceasta fiind pus în cunoștință de o serie de fapte precisa ce­stul în sarcina sa, ră­­m­îne ca prin publicarea lor ziarul „Evenimentul" să-și justi­fice atitudinii» și față de opinia publică și față chiar de d Lascar. ( chiar de a doua zi «Evenimentul“ sprijinit pe acte și do­­vezi precise, a început a da una cste una la iveală afacerile necorecte de cari s’a făcut vinovat d. Lascar la Comună. Iată acuzațțiunile precise și devedita cu acte, in baza căro­ra am dus atunci și ducem și în această alegere campania noastră î­mpotriva d-lui Lascar, acu­zațiuni cărora d-sa nu le-a putut opune un singur argument temeinic: 1) A frustrat comuna cu suma de 8822 lei reziliînd con­tractul antreprizei pompelor funebre cu d. Chirilă, fără să se despăgubească de această sumă pe cere d. Chirilă o datora comunei, nici din garanție, nici pe cale de judecată. 2) A frustrat comuna cu­ suma de 4120 lei neurmărind iarăși pe d. C­h­i­r­i­l­ă pentru această sumă cu care ră­măsese dator din al doilea contract, încheiat contra avizului consiliului comunii, și pentru care considerase ca garanție tot garanția primului contract din care d. Chirilă datora cei 8822 lei. 3) A frustrat comuna cu suma de peste 43,000 lei acor­­dînd d-lui Gh. D. Șerban o despăgubire de 59,200 lei pentru expropierea unor case evaluate la 1898 de serviciul tehnic al comunei la suma de 6110 lei și pentru cari însăși d. Șerban nu ceruse atunci de­cît suma de 27,000 lei. 4) A dat inginerului Ch­igneau un bacșiș de 5000 lei pentru a propune și susține aducerea apei de la Prut. 5) A dat d-lui Dobias suma de 1§,000 lei pentru a face un singur drum la Berlin ca să autentifice contractul cu apa. 6) A dat 3000 lei d-lui Lascar Antoniu numai pentru a cere la un singur termen amînarea procesului primăriei cu d. Paianu, de­și comuna avea angajat special pe d. avocat Boambă din București. 7) A cheltuit 30.000 lei cu asfaltarea unei străzi dosnice și nefregventate de cît de d.sa. 8) A păgubit Comuna cu mai bine de 700.000 lei contrac­­tînd­ împrumutul pentru apă în condiții atît de oneroase, în­­cît Comuna s’a văzut la un moment dat obligată să plătească anuitatea mai înainte de s se fi ridicat un singur ban din împrumut sau a fi început vre-o lucrare pentru aducerea apei. 9) Și-a dat sie însăși suma de 6000 lei ca despăgubire a celor trei patru drumuri făcute la București în chestia a­­pei, cu toate că d-sa avea bilet de liber parcurs și cu toată leafa grasă pe care o încasa de la comună. Oare în urma acestor acuzări precise, făcute cu sux de dovezi și rămase fără ripostă mai poate părea nenaturală d-lui general Manu atitudinea noastră față de d. Lascar ? Oare d-sa în iuderurga-i și matura i experiență politică nu­mai o singură dată a avut ocazia să sufere decepții la ceia ce privește cinstea și corectitudinea ? Acum, între cei și cei pe care li reprezintă d-nii Bădărău și Take Ionescu întrebăm pe prea onoratul ei general Mami—­­dacă d-sa ca om cinstit înainte de toate— nu avea o mai bună alegere de făcut. NI mai întrebăm dacă d-sa și-a dat seamă că acordînd a­­cest interview în ajunuul scrutinului de Dominica, n’a agravat încă și mai mult însăm­nătatea cuvintelor sale. „EVENIMENTUL“ Ce-i cu d. Stere? — Amănunte interesante — D. Stare pe care publicul ieșan de la afacerea Zemstv­­ului n’a mai avut ocazia sa-l vadă părăsind casa,, spre m­rea surprindere a tu­turora, in ziua alegerei da Dumi­necă a făcut două curse cu trenuri și chiar a staționat zece minunte în fața localului de vot Cred­e că facem pe placul „ O­piniei” dlnd astăzi cîte va amănun­ta asupra rolului și atitudinei d­lui Stern față de alegerea actuala. Pentru a face și o lovitură și un joc in același timp, c Stere se ho­­târîse a nu se am ste ca cituși de puțin în alegerea colegiului al l­­leii, de Senat. Abținerea aceasta de la om­ și ce acțiune era o demonstrațiune nu numai contra guvernului pe care d. Stere are tot motivul de a­i su­părat căci n’a voit să-l primească in­formațiunea sa, dar și personal contra d-lui Forschide, care se știe cum apreciază elementul generos Aceasta era lovitura d-lui Stere, lovitură pe lîngă ca­re făcea in fl­eet, și timp și jocul d-lui Budărău, căruia îl lasă prin aceasta un cîmp mai liber de acțiune electorală. B.i mai mult de­cît atît, pentru ca d. Bodirău să simțească și mai bine revanșa pe care d. Stere, in­dependent de cartel, i-o datora în urma apărărei pe care întreaga pre­să takistă cu „Opinia“ în frunte i-o servise cu ocazia acuzațiunilor ce i­ l’au adus ln chestiunea Zems­tvoului, a dat ordin prefectului de poliție ca „șurubul“ să nu se strîn­­gă prea tare..... Și d. Săndulescu atîta aștepta ! D. Ferechide pus în curent de către susținătorii sinceri ai candi­­daturei d­lui dr. Manicatide despre abilitățile d­lui Stere care pentru s-și plăti nemulțumirea sa face jo­cul adversarilor, Vi avizat pe aces­ta rot, că dacă înțelege să rămînă în capul organizarei liberale de­ la Iași să se ocupe sariós și cinstit de alegere, iar dacă nu să he loc unui altul. Numai cuprinsul scurt și catego­ric al acestui aviz Va putut face pe d. Stem sa se arăte că se ocupă de alegere, făcînd două curse cu tră­sura și staționînd zece minute în fața localului de vot. Rezultatul îl cunoaștem cu toții, iar cînd d. Ferechide pus in cu­rent că d. Sandulescu a sprijinit aproape fățiș candidatura d-lui Las­car­e a amenințat cu înlocuirea, d. Săndulescu a găsit cel mai abil și natural subterfugiu d­in toată vina pe d. Stere care... la împiedecat să lucreze așa cum trebue. De același mijloc de apărare d. Sănduleacu a uzat și în furtunoasa ședință a duhului liberal, din seara alegerei, cînd incriminările și acu­zările reciproce de trădare erau cit pe ce să provoace o mică păruială. Iată amănuntele pe ele de com­­plecte pe cât de exacte asupra to­tului în această alegere a d lui Stere, a cărui situația a devenit cu desăvîrșire imposibilă față de guvern. Se afirmă că in urma rezultatu­lui de Duminecă d. Ferechide a trimis un nou avertisment d-lui Stere, avertisment al cărui efect îl vom vedea la bilotigiu. Adversarii noștri prin diverse note ten­dențioase strecurate ia­r presa lor caută cu ori­ce chip să insinu­eze faptul că în Cons­tantin Meissner can­didatul p­ar­ti­du­l­u­i conservator, i-și va re­trage candidatura în ultimul moment. Dizmințim cate­go­­r­ic aceastei insinu­are care nu are altă me­­nire de­cit acela de a deruta pe alegători. Partidul conservator va duce cu încredere lupta începută până la sfîrșit, susținund candidatur­a d-lui­­­ Meissner, Teohari Antonescu In ziua de ti Ianuar s’a stins în Iași, tinăr încă, învățatul cunoscut și profesorul iubit Teohari Antonescu. Răpit prea de timpuriu și familiei lui și elevilor lui, care mai aveau incă nevoe de îndrumările unui dis­tins profesor, Teohari Antonescu a fost lipit și științei române, care a rem­es lips­tă de s­ngurul specialist mai competent in arheologie și pre­istorie din țară. Chiar Grigore To­­cilescu cu însemnatele lui studii de arh­eologie nu avea pregătirea lui Antonescu în această specialitate- Kiev al lui Odobescu, el i-a fost am putea spune­­ și urmașul său. Cultul Cuburilor în Dacia,teza de licență în studiile istorico filozofice (București, 1889), începe seria scrie­rilor lui arh­eologice. Ea este un in­teresant studiu, alcătuit pe baza unui bogat material de izvoare, ce i s-a pus la dispoziție profesorul său Odo­­bescu. După această scriere încep a ur­ma și acel­lalte. „Lumi uitati (I și, 1901) , un volum de studii literare și arhheolo­­gice, publicate deja mai dinainte Acest volum cuprinde: „Cum s’a format preistoria*, Dacia, patria pri­mitivă ariană“, studiu de,­ o mare importanță, mai ales acura, cind și alți învățați, străini, încep a bănui patria primitivă a Azilor pe la Du­nărea ; „Egiptenii și patria prim­tivă semită“ ; „Din literatura egipteană“; „Din lumea chaldse“;­ „Epopeea lui Izdubar“ și „Un ve­mi de cercetări arhheologice“1. Stil a/ curgător și clar din aceste studii,­­ arsheologice și literare, face ca­­ el să fie cetite cu multă plăcere. y „Le trophéa d’Adamclissi. Etude archéologique** (lassy, 1905. Se știe ci­ă discuția j a provocat în lumea în­vățaților explicarea istorică a mare- ­­lui monument din Dobrogia, ale că­­rui ruina se văd și azi. Săpaturile începute în anul 1882 de directorul muzeului de antichități din București, răposatul Grigore Tocilescu, deve­nind mai sistematice și mai riguroa­se, cînd de la 1890 iau parte la ele și cunoscuții învățați din Viena : ar­­h­eologul Benndorf și arh­itectul Niemann,—s’a putut ajunge în cele din urmă la o reconstituire apropia­tă a monumentului, precum și la o datare sigură a lui. Reconstituirea a avut ce-i drept­­ de a suferit o mică îndreptare, adusă de un alt mare învățat german,arh­eologul Furtwäng­­ler, mort acum doi-trei ani în ur­mă, ca și Benndorf; dar încercarea lui de a îndrepta și datarea monu­mentului, pe care el o credea greși­tă, a rămas zadarnică, intimpinind împotrivirea celor mai mulți arh­eo­­logi din Europa, precum și aceea a arh­eologilor români Grigore Tocilea­­cu și Teohari Antonescu. Cercetările amănunțite ale celor mai mulți arh­ehnologi, care s’au ocupat cu acest monument, au conchis că monumen­tul nu e decât un trofeu de victorie, ridicat de împăratul Traian. Meritul arentării succesive, celei mai proba­bile, a metopelor, care împodobeau baza cilindrică a monumentului, a» datorește lui Teohari Antonescu. A­­ceste elemente sculpturale, prin a­­ranjarea lor, au contribuit tot atât da mult la explicarea istorică a mo­numentului ca și inscripția lui dete­­riorată și elementele architecturale. După încercarea neizbutită a lui Benndorf, încercarea de a aranja metopele lui Antonescu, bazată pe niște principii de călăuzire mult mai precise și mai riguros științifice, a reușit să arate că trofeul de victorie­­ este a lui Traian și comemorează victoria cîștigată în Dobrogea, pe a­­tunci provincie romană, de armatele romane, comandate de către chiar împăratul. Din asemănarea izbitoare a scene­lor, alcătuite prin gruparea metope­lor, cu un șir de scene înfățișate de sculpturile vestitei columne a lui Traian de la Roma, Teohari Anto­nescu a conchis că luptele comemo­­rate de trofeul de victorie a lui Tra­ian sunt niște lupte date în Dobro­gia pe locurile de la Adamclissi. Ele fac parte din întâiul război dacic și cu această ocazie , Traian sfarmă o invazie de Daci, aliați cu Bastarnii și Sarmații­­ Roxolani. Tot lui Teo­­hari Antonescu se datorește și orien­tarea cu fața spre răsărit a monu­mentului. Alte scrieri ale lui Antonescu sunt acelea îndreptate contra lui Grigore To­cilescu, prin care se critică cu vi­olență lipsa metodei de cercetare a lui Tocilescu Aceste sunt: „Știința sau vandalismul d-lui To­cile­scu- Lipsa unei metode de cerce­tare a ruinelor“ (Iași 1906) și­ „Săpăturile d-lui Tocil scu la ceta­tea DrobMe Nimicirea unei stațiuni is­tori­­ 6 importante* (Iași 1906). De vre-o zece ani lucra la o toarta însemnată operă de arhheologia, înti­tulată: „Columna Traiană studiată din punt d­e vedere istoric, arch­ologic și geografic­. Această frumoasă lucrare, în care Antonescu caută să explice războaiele dacilor cu romanii după reprezentările sculpturale ala colum­nei, minele rămase în Dacia și noti­­țile istorice, a fost întreruptă tocmai acum, când el era gata să sfârșească întâiul volum, cuprinzând întâiul răz­­bo­i dacic. Aceasta frumoasă lucrare, de o mare însemnătate pentru știința noastră arh­eologică, Întrece cu mult lucrările similare fie cunoscuților în­vățați germani Conrad Cichorius și Eugen Patersen. Pentru editarea unei asemenea opere a contribuit și Mi­nisterul Cultelor și Instrucțiunei pu­blice cu o însemnată sumă de bani. Din aceeași operă ne-a extras deja în 1906 un mic studiu : „Cetatea Sar­­misagetusa reconstituită“ (Iași 1906). Scoaterea acestei broșuri a fost pro­vocată de însărcinarea, ce i s’a dat de către comisariatul general al ex­poziției naționale din 1906, de a re­constitui în miniatură faimoasa ca­pitală a lui Decebal. Reconstituirea s’a și făcut în gips după indicațiile lui Antonescu. de e&ti­ vfi elevi ai

Next