Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1910-01-14 / nr. 265
ANUL XVII No. 265 JOI .14 IANUARIE 1910 5 real 15 Bani A BOH AUBERITE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei lani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 JtJUMOlUiul In.® ©riiial reclame In pag. a 2-a rândul 1 Isu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. -X5ELE POST ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Candidatul partidului conservator la alegerea de balotaj pentru Colegiul Ndea de Senat de Iași care se va face in ziua de MPUân intem M7 Ianuarie MfPMP este Lt. Constantin UirăSpunS d-SC si eterai Mapii Ziarul „Adevărul” publică un lung iot. rvkw cu d. general Manu asupra situației politice generale, a cărui parte finală este consacrată alegerei de la Iași. Intre altele, V. general Maim exprimîndu-și mirarea de campania dusa de noi înpotriva d-ni Lascar, spune următoarele : „Cînd erau consuvatori la putere și Las ar funcționa ca primar, d Greceanu și cuilalți conservatori îl ridicau în slava cerului și-l prezentau pe Lascar ca pe cel mai bun primar. Aceiași oameni astăzi îl batjocoresc“. Regretam aprecierile eronate ale d-lui Manu, aprecieri cărora ne ferim de a le atribui vre-o intenție oarecare. Dacă d. general Manu, care este nani dintre cititorii zilnici ai ziarului „Evenimentul“, și-ar fi dat osteneală să analizeze mai îndeaproape cele petrecute în ultimii 1 și ani la iași, reținînd numai fapte, desigur că în interviewul d-sale am întîlni un alt limbagiu, D. Manu ar fi știut atunci, că în preajma alegerei de la 9 Martie 1908, cînd bazat pe ncte și pe dovezi precise „Evenimentul" a aruncat pentru întâia dată d-lui Lascar cu vîbIul de „necinstit 111, acesta printr’o scrisoare deschisă adresată d-lui D. A. Grecianu și exprimat mirarea “față de atitudinea „Evenimentului“ aproape exact în aceiași termeni ca și d. general Manu. D. D. A. Grecianu răspunzînd scrisorei d-lni Lascar, după ce i-a amintit că d-sa a fost cel dintâi care i-a luat apărarea de pe banca ministerială cind i-s’au adus o serie de încriminări în Parlament, a adăugat că de data aceasta fiind pus în cunoștință de o serie de fapte precisa cestul în sarcina sa, rămîne ca prin publicarea lor ziarul „Evenimentul" să-și justifice atitudinii» și față de opinia publică și față chiar de d Lascar. ( chiar de a doua zi «Evenimentul“ sprijinit pe acte și dovezi precise, a început a da una cste una la iveală afacerile necorecte de cari s’a făcut vinovat d. Lascar la Comună. Iată acuzațțiunile precise și devedita cu acte, in baza cărora am dus atunci și ducem și în această alegere campania noastră împotriva d-lui Lascar, acuzațiuni cărora d-sa nu le-a putut opune un singur argument temeinic: 1) A frustrat comuna cu suma de 8822 lei reziliînd contractul antreprizei pompelor funebre cu d. Chirilă, fără să se despăgubească de această sumă pe cere d. Chirilă o datora comunei, nici din garanție, nici pe cale de judecată. 2) A frustrat comuna cu suma de 4120 lei neurmărind iarăși pe d. Chirilă pentru această sumă cu care rămăsese dator din al doilea contract, încheiat contra avizului consiliului comunii, și pentru care considerase ca garanție tot garanția primului contract din care d. Chirilă datora cei 8822 lei. 3) A frustrat comuna cu suma de peste 43,000 lei acordînd d-lui Gh. D. Șerban o despăgubire de 59,200 lei pentru expropierea unor case evaluate la 1898 de serviciul tehnic al comunei la suma de 6110 lei și pentru cari însăși d. Șerban nu ceruse atunci decît suma de 27,000 lei. 4) A dat inginerului Chigneau un bacșiș de 5000 lei pentru a propune și susține aducerea apei de la Prut. 5) A dat d-lui Dobias suma de 1§,000 lei pentru a face un singur drum la Berlin ca să autentifice contractul cu apa. 6) A dat 3000 lei d-lui Lascar Antoniu numai pentru a cere la un singur termen amînarea procesului primăriei cu d. Paianu, deși comuna avea angajat special pe d. avocat Boambă din București. 7) A cheltuit 30.000 lei cu asfaltarea unei străzi dosnice și nefregventate de cît de d.sa. 8) A păgubit Comuna cu mai bine de 700.000 lei contractînd împrumutul pentru apă în condiții atît de oneroase, încît Comuna s’a văzut la un moment dat obligată să plătească anuitatea mai înainte de s se fi ridicat un singur ban din împrumut sau a fi început vre-o lucrare pentru aducerea apei. 9) Și-a dat sie însăși suma de 6000 lei ca despăgubire a celor trei patru drumuri făcute la București în chestia apei, cu toate că d-sa avea bilet de liber parcurs și cu toată leafa grasă pe care o încasa de la comună. Oare în urma acestor acuzări precise, făcute cu sux de dovezi și rămase fără ripostă mai poate părea nenaturală d-lui general Manu atitudinea noastră față de d. Lascar ? Oare d-sa în iuderurga-i și matura i experiență politică numai o singură dată a avut ocazia să sufere decepții la ceia ce privește cinstea și corectitudinea ? Acum, între cei și cei pe care li reprezintă d-nii Bădărău și Take Ionescu întrebăm pe prea onoratul ei general Mami—dacă d-sa ca om cinstit înainte de toate— nu avea o mai bună alegere de făcut. NI mai întrebăm dacă d-sa și-a dat seamă că acordînd acest interview în ajunuul scrutinului de Dominica, n’a agravat încă și mai mult însămnătatea cuvintelor sale. „EVENIMENTUL“ Ce-i cu d. Stere? — Amănunte interesante — D. Stare pe care publicul ieșan de la afacerea Zemstvului n’a mai avut ocazia sa-l vadă părăsind casa,, spre mrea surprindere a tuturora, in ziua alegerei da Duminecă a făcut două curse cu trenuri și chiar a staționat zece minunte în fața localului de vot Crede că facem pe placul „ Opiniei” dlnd astăzi cîte va amănunta asupra rolului și atitudinei dlui Stern față de alegerea actuala. Pentru a face și o lovitură și un joc in același timp, c Stere se hotârîse a nu se am ste ca cituși de puțin în alegerea colegiului al lleii, de Senat. Abținerea aceasta de la om și ce acțiune era o demonstrațiune nu numai contra guvernului pe care d. Stere are tot motivul de ai supărat căci n’a voit să-l primească informațiunea sa, dar și personal contra d-lui Forschide, care se știe cum apreciază elementul generos Aceasta era lovitura d-lui Stere, lovitură pe lîngă care făcea in fleet, și timp și jocul d-lui Budărău, căruia îl lasă prin aceasta un cîmp mai liber de acțiune electorală. B.i mai mult decît atît, pentru ca d. Bodirău să simțească și mai bine revanșa pe care d. Stere, independent de cartel, i-o datora în urma apărărei pe care întreaga presă takistă cu „Opinia“ în frunte i-o servise cu ocazia acuzațiunilor ce i l’au adus ln chestiunea Zemstvoului, a dat ordin prefectului de poliție ca „șurubul“ să nu se strîngă prea tare..... Și d. Săndulescu atîta aștepta ! D. Ferechide pus în curent de către susținătorii sinceri ai candidaturei dlui dr. Manicatide despre abilitățile dlui Stere care pentru s-și plăti nemulțumirea sa face jocul adversarilor, Vi avizat pe acesta rot, că dacă înțelege să rămînă în capul organizarei liberale de la Iași să se ocupe sariós și cinstit de alegere, iar dacă nu să he loc unui altul. Numai cuprinsul scurt și categoric al acestui aviz Va putut face pe d. Stem sa se arăte că se ocupă de alegere, făcînd două curse cu trăsura și staționînd zece minute în fața localului de vot. Rezultatul îl cunoaștem cu toții, iar cînd d. Ferechide pus in curent că d. Sandulescu a sprijinit aproape fățiș candidatura d-lui Lascare a amenințat cu înlocuirea, d. Săndulescu a găsit cel mai abil și natural subterfugiu din toată vina pe d. Stere care... la împiedecat să lucreze așa cum trebue. De același mijloc de apărare d. Sănduleacu a uzat și în furtunoasa ședință a duhului liberal, din seara alegerei, cînd incriminările și acuzările reciproce de trădare erau cit pe ce să provoace o mică păruială. Iată amănuntele pe ele de complecte pe cât de exacte asupra totului în această alegere a d lui Stere, a cărui situația a devenit cu desăvîrșire imposibilă față de guvern. Se afirmă că in urma rezultatului de Duminecă d. Ferechide a trimis un nou avertisment d-lui Stere, avertisment al cărui efect îl vom vedea la bilotigiu. Adversarii noștri prin diverse note tendențioase strecurate iar presa lor caută cu orice chip să insinueze faptul că în Constantin Meissner candidatul partidului conservator, i-și va retrage candidatura în ultimul moment. Dizmințim categoric aceastei insinuare care nu are altă menire decit acela de a deruta pe alegători. Partidul conservator va duce cu încredere lupta începută până la sfîrșit, susținund candidatura d-lui Meissner, Teohari Antonescu In ziua de ti Ianuar s’a stins în Iași, tinăr încă, învățatul cunoscut și profesorul iubit Teohari Antonescu. Răpit prea de timpuriu și familiei lui și elevilor lui, care mai aveau incă nevoe de îndrumările unui distins profesor, Teohari Antonescu a fost lipit și științei române, care a remes lipstă de sngurul specialist mai competent in arheologie și preistorie din țară. Chiar Grigore Tocilescu cu însemnatele lui studii de arheologie nu avea pregătirea lui Antonescu în această specialitate- Kiev al lui Odobescu, el i-a fost am putea spune și urmașul său. Cultul Cuburilor în Dacia,teza de licență în studiile istorico filozofice (București, 1889), începe seria scrierilor lui arheologice. Ea este un interesant studiu, alcătuit pe baza unui bogat material de izvoare, ce i s-a pus la dispoziție profesorul său Odobescu. După această scriere încep a urma și acellalte. „Lumi uitati (I și, 1901) , un volum de studii literare și arhheologice, publicate deja mai dinainte Acest volum cuprinde: „Cum s’a format preistoria*, Dacia, patria primitivă ariană“, studiu de, o mare importanță, mai ales acura, cind și alți învățați, străini, încep a bănui patria primitivă a Azilor pe la Dunărea ; „Egiptenii și patria primtivă semită“ ; „Din literatura egipteană“; „Din lumea chaldse“; „Epopeea lui Izdubar“ și „Un vemi de cercetări arhheologice“1. Stil a/ curgător și clar din aceste studii, arsheologice și literare, face ca el să fie cetite cu multă plăcere. y „Le trophéa d’Adamclissi. Etude archéologique** (lassy, 1905. Se știe ciă discuția j a provocat în lumea învățaților explicarea istorică a mare- lui monument din Dobrogia, ale cărui ruina se văd și azi. Săpaturile începute în anul 1882 de directorul muzeului de antichități din București, răposatul Grigore Tocilescu, devenind mai sistematice și mai riguroase, cînd de la 1890 iau parte la ele și cunoscuții învățați din Viena : arheologul Benndorf și arhitectul Niemann,—s’a putut ajunge în cele din urmă la o reconstituire apropiată a monumentului, precum și la o datare sigură a lui. Reconstituirea a avut ce-i drept de a suferit o mică îndreptare, adusă de un alt mare învățat german,arheologul Furtwängler, mort acum doi-trei ani în urmă, ca și Benndorf; dar încercarea lui de a îndrepta și datarea monumentului, pe care el o credea greșită, a rămas zadarnică, intimpinind împotrivirea celor mai mulți arheologi din Europa, precum și aceea a arheologilor români Grigore Tocileacu și Teohari Antonescu. Cercetările amănunțite ale celor mai mulți arhehnologi, care s’au ocupat cu acest monument, au conchis că monumentul nu e decât un trofeu de victorie, ridicat de împăratul Traian. Meritul arentării succesive, celei mai probabile, a metopelor, care împodobeau baza cilindrică a monumentului, a» datorește lui Teohari Antonescu. Aceste elemente sculpturale, prin aranjarea lor, au contribuit tot atât da mult la explicarea istorică a monumentului ca și inscripția lui deteriorată și elementele architecturale. După încercarea neizbutită a lui Benndorf, încercarea de a aranja metopele lui Antonescu, bazată pe niște principii de călăuzire mult mai precise și mai riguros științifice, a reușit să arate că trofeul de victorie este a lui Traian și comemorează victoria cîștigată în Dobrogea, pe atunci provincie romană, de armatele romane, comandate de către chiar împăratul. Din asemănarea izbitoare a scenelor, alcătuite prin gruparea metopelor, cu un șir de scene înfățișate de sculpturile vestitei columne a lui Traian de la Roma, Teohari Antonescu a conchis că luptele comemorate de trofeul de victorie a lui Traian sunt niște lupte date în Dobrogia pe locurile de la Adamclissi. Ele fac parte din întâiul război dacic și cu această ocazie , Traian sfarmă o invazie de Daci, aliați cu Bastarnii și Sarmații Roxolani. Tot lui Teohari Antonescu se datorește și orientarea cu fața spre răsărit a monumentului. Alte scrieri ale lui Antonescu sunt acelea îndreptate contra lui Grigore Tocilescu, prin care se critică cu violență lipsa metodei de cercetare a lui Tocilescu Aceste sunt: „Știința sau vandalismul d-lui Tocilescu- Lipsa unei metode de cercetare a ruinelor“ (Iași 1906) și „Săpăturile d-lui Tocil scu la cetatea DrobMe Nimicirea unei stațiuni istori 6 importante* (Iași 1906). De vre-o zece ani lucra la o toarta însemnată operă de arhheologia, întitulată: „Columna Traiană studiată din punt de vedere istoric, archologic și geografic. Această frumoasă lucrare, în care Antonescu caută să explice războaiele dacilor cu romanii după reprezentările sculpturale ala columnei, minele rămase în Dacia și notițile istorice, a fost întreruptă tocmai acum, când el era gata să sfârșească întâiul volum, cuprinzând întâiul război dacic. Aceasta frumoasă lucrare, de o mare însemnătate pentru știința noastră arheologică, Întrece cu mult lucrările similare fie cunoscuților învățați germani Conrad Cichorius și Eugen Patersen. Pentru editarea unei asemenea opere a contribuit și Ministerul Cultelor și Instrucțiunei publice cu o însemnată sumă de bani. Din aceeași operă ne-a extras deja în 1906 un mic studiu : „Cetatea Sarmisagetusa reconstituită“ (Iași 1906). Scoaterea acestei broșuri a fost provocată de însărcinarea, ce i s’a dat de către comisariatul general al expoziției naționale din 1906, de a reconstitui în miniatură faimoasa capitală a lui Decebal. Reconstituirea s’a și făcut în gips după indicațiile lui Antonescu. de e&ti vfi elevi ai