Evenimentul, aprilie-iunie 1910 (Anul 18, nr. 46-114)

1910-06-11 / nr. 100

esssitvansrr*«O ’Ö» «Cfc 1 rit. Copiii lui s’au însurat părăsind căminul părintesc, numai Terry, co­pilul cel mai mic, a rămas acasă spunând că nu poate părăsi pe mama lui. Cerșitorul sa ducea în fie­care an să cerșească lângă vadul apei, iar seara găsea adăpost în casa oame­nilor milostivi. Intr’o dimineață de vară pe când soarele strălucea pe cer, cerșetorul nu se mai sculă din pat, se îmbolnăvise. Terry, care ținea la dânsul ca la un părinte, se duse să-l vadă și bă­trânul ii zise: — Dragul moșului, de acuma, s’a sfârșit, a ajuns funia la pat. Nu mă mai scoate din casă decât pe năsălnte ! Terry se uită la dânsul cu milă și zise: — Vrei să mă duc ca să chem preotul? — Nu, eu n’am fost de multă vreme la biserică. In zadar acuma să-l mai chem în ajutor! — Dumnezeu este milostiv» el iartă pe cei ceri se pocăesc. Dar cerșitorul când auzi vorbele aceste făcu un semn aspru de ne­mulțumire nevoind să audă de una ca asta. Terry se uită la dânsul cu durere. — Bine, dacă nu vrei să vină pre­otul, atunci dă-mi ceva parale să aduc doctorul ! — Parale! strigă bătrânul mânios. Parale! Cum de te-ai gândit la asta? De unde să le iau ? Eu n’am nici o lescne ! — Nu vorbi așa, răspunse Terry, sunt încredințat că ai strâns parale bunișoare ! —■­Să nu mai găsească sufletul meu pe ceva lume nici o odihnă, dacă sm cu ce-mi plăti măcar si­criul ! Terry își făcu cruce, ca și când ar fi cerut iertare de la Dumnezeu pen­tru o minciună așa de mare, pe urmă zise către nenorocitul bătrân: — Nu cred să mai ai zile multe, ai ceva de spus? — Las cu limbă de moarte să fiu îngropat cu căciula mea! — Așa vom face ! Puțin timp după aceia bătrânul cer­­șitor muri. După obiceiul din bătrâni, corpul său a fost spălat, uscat și păzit în timpul nopții. A treia zi s’au adunat oamenii din sat și l’au dus la țânti­­rim unde avea să șară până la jude­cata din urmă. ..Se vorbea tare mult de banii pe care le strânsese și toată lumea cre­dea că el i-a dat lui Terry. Dar Terry, care auzise cel din ur­mă cuvânt din gura bătrânului se gândea că agoniseala sgârceniei dia­volului este luată tot de diavol, și se zicea că trebue să fie ascunsă în vre o gaură comoara cerșitorului. După ce l-au înmormântat, în noap­tea aceia Terry era neliniștit și în­­grijat. Nu adormi de­cât tare târziu și abia Închise ochii că sări din somn scoțând un strigăt de groază. — Ce ai dragul mamei ? făcu ami­­că-sa care se culcă într’o odae vecină și care băgând de seamă că fecioru­­său e neliniștit, nu putu să adoarmă. — M’am speriat, zise el, că l’am văzut pe bătrânul nostru oaspete; și acum imi pare că-l am dinaintea mea ! — Maica Domnului, strigă Cateri­­na, îndura­ te de noi. Poate că nu stă odihnit in mormântul său, din prici­na că n’a voit să primească preot și a mințit pe patul morței. Și cum l’ai văzut? — Așa cum se purta el in fiecare zi. Dar mi-a părut că îl supăra că­ciula sa roșie și el să ne lăja s’o tra­gă mai in jos ! — Vai! Știi bine că înainte de a-1 țintui în sicriu, s’au dezlegat șiretu­rile de la căciula sa ? — N’am băgat de seamă ! —- Ei, iaca asta-i ! Cred că știi și tu poate că mortul nu poate să se odihnească bine în groapă, dacă îl supără hainele ! Terry gemu din nou. ~- Fii cu inimă, zise Caterina, du­­te mâine și cu ajutorul unui vecin de stupă groapa și vezi ce este. Dacă căciula sau alt­ceva nu este bine potrivit, așează cum trebue și bătrâ­nul n’are să te mai supere. —^Facu-se voia Domnului ! Cum se lumină de ziuă, Terry ur­mând sfaturile maică-sei se duce să caute un țăran în vecinătate, deschi­se groapa și bsga de seamă că este prea strânsă supt bărbia căciula. Des­­legând-o, văzu că lucește in ea o bucată de aur. Fără a spune nimic, puse mortul in sicriu și plecă îm­preună cu tovarășul său. Cum ajunse acasă povești mamei lui ceea ce aflase. — Nu este nici o îndoială că pe lângă bucata de aur pe care ai vă­zut o trebue să mai fie și altele. Pen­tru asta bătrânul zgârcit a spus să-l îngropăm cu căciula. Acolo își strân­gea comoara. La noapte, am să mă duc să caut comoara ! — Vai, maică, zise Caterina miș­cată, dar nu ți-e frică ? — Frică, de ce ? Când pot avea țini ca să am mai multă prețuire in lume ? Și cu gândurile acestea de fericire, se duse să munciască vesel la câmp. Seara se pregătește să-și îndeplinească gândul, în timp ce mă­­sa aici ii arăta primejdia care il pân­dește, aici se roagă ca să poată iz­­­­buti. La miezul nopții își ia târnăcopul și pleacă spre țântirim. Luna ei plină. Sta ca o roată lu­minoasă pe bolta fără nori a cerului în mijlocul miilor de stele. Terry se uită bine într’o parte și alta pentru a se încredința că este singur și nu­­ vede nimeni. E^o liniște­,adâncă pe câmpie. In sat totul doarme. (Viața Agricolă) (va urma) Virgil Caraivan. D. Costinescu la Tg.- Neamț Din Tg -Neamț ziarului",Seara“, se trimit rândurile ce publicăm mai jos, cu privire la inaugurarea școalei No. 2, la care va asista și d. Emil Cos­­tinescu. Ele arată cum­­ seT­eflectă în sufle­­tele nemțenilor rolul pe care îl fac unii interesați din localitate pe d- Costinescu, să-l joace în acel orășel. Sub formă glumeață se face o a­­devarată plângere, de care d. Costi­­­­nescu cel d’intâi ar­ trebui să ție seama : „Suntem informați, cum că la ina­ugurarea localului școalei No. 2 de bălți din Tg- Neamț, va lua parte și d. ministru de... finanțe, Emil Costi­­nescu, al cărui nume, nu știu din ce cauză, îl poartă acea școală. Cum, pe cât am aflat din zvonuri autoriza­te, patriarh­ia ecumenică, după in­tervenția expresă a d-lui Spiru Ha­­ret, are de gând să-l canonizeze pe d. Costinescu ca sfânt între altele motive și pe acela că, posedând o prea frumoasă barbă albă, seamănă leit cu Sf. Marele Mucenic Sisoe, fă­cătorul de minuni colectiviste, am­­ sfătui serios pe închinătorii sectari de pe acolo, să-i iasă intru întâmpinare cu.. fotografiile d-sale pe carton, a 1 beu bucata, în procesie devotată, pentru a Încerca să împrăștie, de sub egida-i norii de furtună, ce întunecă orizonturile liberale de o bună buca­tă de vreme încoa. Ar fi o întrebuințare practică a por­tretelor d-lui Costinescu, cari au fost desfăcute cu droaia de către d. pri­mar al Neamțului, N. Popovici, la toți cetașii săi, pe post de 1 leu unu și pe cari, după recomandația straș­nică a aceluiași domn primar toată suflirea liberală din târg cu cățel, cu purcel, sunt datori să le poarte pu­rurea prin cap, dm­preună cu „Epis­tolia“, „Visul Maicei Domnului“, și alte metaluri, feritoare ,de trăznet și de trecere năprasnică in opoziție“, Id jirul vandalismelor de la Pireu {Din sursă oficială) Ministerul de Externe a luminat E. S. Marchizul Beccaria, ministrul Ita­liei la București, o notă suplimenta­ră desvoltînd prima notă a guvernu­lui român și lămurind modalitățile să­­virșirii punctelor prevăzute în prima notă. In modul acesta guvernul grec va fi in stare să dea un răspuns desă­­virșit și definitiv cererei guvernului roman, fără ca să fie nevoe de a fa­ce negocieri ulterioare, spre a ajun­ge la o soluție desăvirșită a inciden­tului din Pireu. Agenția telegrafică din Atena a în­cercat să denatureze faptele relatate in raportul oficial al comandantului Periețeanu, fapte confirmate prin măr­turisirile martorilor oculari. Totuși presa străină judecă în mod sever purtarea guvernului grec cu prilejul incidentului de la Pireu. S’a publicat zilele trecute aprecie­rile­­ Gazetei de Colonia, care a de­clarat că faptele grecilor din Pireu, arată că acest popor nu e la înălți­mea dificultăților situației lor actuale. Intr’un alt articol­­ din 18 Iunie o., acelaș ziar demonstrează că situația internă a Greciei e desperată și că toate străduințele făcute spre a obți­ne o îmbunătățire au fost zadarnice. Pretinsa mișcare militară în scop de reforme nu a dat nici un rezultat ci a înveninat agitația internă. Atitudinea nesocotită a Greciei față de Turcia cu prilejul chestiunei Cre­tani a pricinuit mișcarea de boico­tare a mărfurilor și a vapoarelor gre­cești in porturile otomane, a cărei urmări au fost simțite pănă acum prin perderi considerabile suferite de comerțul grec. In fine acelaș ziar într’un ultim articol arată efectul de­zastros pe care’l va suporta, suferi Grecia dacă pe lingă boicotarea din Turcia, măsuri identice ar fi luate de către guvernul român, care in caz EVENIMENTUL de represalii ar putea să interzică tuturor vapoarelor grecești să pătrun­dă în apele Dunărei. Ziarul englez .Times“ cu data din 14 iunie relatează demersurile minis­trului Turc din Atena, Habi Bey, spre a protesta în contra brutalități­lor suferite de supușii otomani pe bordul vaporului „Împăratul Traian“. Marea gazetă Londoneză face să re­iasă indignarea în contra nepăsărei și incapacităței autorităților grecești, care n’au făcut absolut nimic spre a înlătura desordinile și jafurile pe bor­dul vaporului roman. Acest articol mai spune că un astfel de accident e departe de a aduce o îmbunătățire în relațiile Turco Grece. De asemenea ziarele franceze ,L’ Eclair“ și „Le Figaro“ cu data de 18 iunie, relatează incidentul din Pi­reu cum s’a petrecut, făcând să re­iasă toată gravitatea lui și adăugând că, guvernul român a fost pe deplin un drept de a se indigna In urma a­­cestei ne mai auzite agresiuni și un caz de refuz din partea guvernului grec de a da deplină satisfacție re­­clamațiunilor cabinetului din Bucu­rești, acest din urmă va fi silit să ia contra supușilor greci și comer­­ciului elen serioase măsuri de repre­salii. ^ M. D. dr. Popescu, medicul șef al ju­dețului Iași ne trimite următoarea scrisoare: Domnule prim-redactor. In ziarul , Evenimentul“ No. 97, a apărut următoarea informație jigni­toare la adresa personalului sanitar din acest județ: ,,Epidemiile de febră tifoidă și scarlatina, bintite cu mare furie in mai toate comunele din județul nos­tru. Lipsa de infirmerii și personal dietom­ic se simte azi mai mult ca ori­cînd“. Ori, în tot județul Iași, nu există, actualmente, de­cit un singur bolnav de febră­ tifoidă și un singur bolnav de scarlatina, abea apărut. Ambele cazuri sunt isolate in spi­tale și ori­cit de multe cazuri din aceste epidemii s’ar ivi, ele se izo­lează imediat în spitale sau infirmi­­rii, la nevoe chiar cu concursul jan­darmeriei. In cit cea mai principală și idea­lă măsură în combaterea acestor e­­pidemii, izolarea imediată a bolnavu­lui, la noi la țară se execută de fapt și imediat. Grație acestei măsuri și altora, ce­va cit posibil se iau, nu avem epidemii de scarlatina și Fe­bră tifoidă, cu caracter grav și per­sistent, în județ, fapte, care nu pro­bează nedestoinicia personalului sa­nitar, cum se afirmă în informația d-voastră. Țin insă să relevez următoarele : dl. dl. Roșculeț medicul Primar ti­tular, fiind in concediu, a fost în­sărcinat sub semnatul, medic circ. Codru, conform legei, a-1 înlocui, și pentru ca serviciul din plasa mea să nu sufere, alt medic, dl. dr. Grossi, mă înlocuește la plasă. Cît timp voi ținea acest loc, in a­­semenea condițiuni, cu concursul au­torităților administrative, sper că serviciul nu va suferi, fiind dintre a­­ceia ce au ca deviză „datoria*", și voi ști a infiltra sau impune acest sentiment și personalului sanitar care nu v ar avea, cu rizicul de a-mi cre­­ea ori­ce nemulțumiri personale. A­­ceasta pentru a apara și ameliora, pe cit omenește va fi posibil, sana­­tatea populației rurale, la care țin, ca cel mai iubitor de neam. Știu însă că aproape întreg perso­nalul sanitar al acestui județ Își fa­ce, cu devotament, datoria. Domnule redactor, sunt multe alte neajunsuri care ar trebui semnalate, dar e nedrept a acuza un întreg personal atunci cînd acesta nu face politică și mai ales cind are conști­ința ca iși face cu devotament da­toria. Primiți vă rog încredințarea sti­mei mele.« Dr» Popescu, Medic circ. Codru INFORMAȚIUNI Cu toate că numai două zile mai sunt la mijloc până ce examenul în particular pentru cursul primar va începe în orașul nostru, totuși dl. Haret încă n’a numit comisiunile de examinare. Oare ce să fie, sunt prea mulți concurenți și nu știe pe care să’i numească Un început de incendiu s’a de­clarat azi dimineață pe la orele 9 jumătate la brutăria evreului Ițic Moscovici din strada Socola. Focul a luat naștere de la cuptor și a fost localizat de vecini. 1 a Cu începere de Luni 15 c. va func­­ționa oborul de cereale al comunei Iași din Piața „Bădărău“. a —x — In ziua de 15 C. va avea loc pro­ducțiile de fine de an la școlile se­cundare respective, din localitate, cu care ocazie se va da și clasificația elevilor. Cu începere de Duminecă 14 c. se va deschide expoziția de l­ugerie, croitorie, țesătorie și fiori a școalei profesionale „Sf. Sava“ din localitate. Intrarea liberă. Accident.—Pri intre orele 8 și 9 seara, fata Anica Costin in etate de 17 ani, din satul Dumești, fiica lui Vasile Costin, pe cînd se întorcea cu sora sa Catinca de la prășit, s’a oprit în dreptul grădinei lui Cons­tantin D. Dorneanu, tot din satul Dumești, și intrind în grădină s’a suit intr'un vișin spre a culege viși­ne, de unde a căzut jos. Sora sa plecase acasă . In urmă a dat peste ea femeea Floarea și Anton Cucuveică care a găsit’o m­ agonie. După puțin timp a încetat din viață. Cadavrul a­ fost transportat acasă. —x — La conferința cercului cultural Fîntînele, în ședința publică, a vor­bit învățătorul I. Cososchi, despre „Drepturile și datoriile cetățenilor“, iar Gr. Racoviță despre „Cum era pe vremea „Fanarioților“, compară sta­rea actuală în timpul vijelios și plin de mizerie din epoca Fanarioților. Scoate în relief că, cu toate aceste greutăți, românul în acele vremuri n’a avut ca sprijin de­cît credința In D-zeu, prin care s’a pastrat na­ționalitatea și graiul bicitrinesc. [ "— Azi a Început examenul de drept penal, procedura penală și civilă, cu dl. profesor Teodorescu și vor conti­nua pănă in ziua de 17 Iulie. — x— Casa Școalelor va organiza și a­­nul acesta un curs de lucru de mi­nă pentru învățătoare, in localul a­­zilului „Elena Doamna“ secția nor­mală. Cursul va Începe de la 4 Iulie și va dura pănă la 8 August. Specialitățile ce se vor­­­reda sunt: țesutul, sericicultura, cusuturile na­ționale, țesutul coroanelor, bucătăria, muzica vocală, higiena și medicina populară. Pentru acest curs, Casa Școalelor­ cere ca revizoratul școlar din jude­țul nostru, să recomande un număr de 4 învățătoare. C. Cele recomandate trebue să fie, neaparat, titulare și care ar primi de bună-voe și ar avea tragere de inimă să se instruească și să se perfecțio­neze cu lucrul de mină. Nu este permis sub nici un cu­­vânt, să se recomande învățătoare suplinitoare căci ele n’au stabilitate In invățământ. Facem cunoscut amicilor noștri po­litici, că listele electorale definitive pe anul curent, au apărut încă de la 26 Aprilie și sunt valabile de la 1 Mai 1910 pănă la 30 Aprilie 1911. Au­gările viitoare uimind a se face după aceste liste, rugăm pe partiza­nii noștri cari doresc a ști în ce co­legii se află înscriși in acest an, să se adreseze la clubul conservator, spre a li se da informațiuni necesare. Asemenea mai facem cunoscut că aflîndu-ne în epoca cînd se fac în­scrierile pentru viitor, acei ce întru­nesc condițiunile legale să se intere­seze din timp pentru aceasta. Toate actele ce se întocmesc pe la percepții și cererile ce se adresau tri­bunalului, ca și ori-ce procedură în materie electorală, conform legei sunt scutite de timbru. D. căpitan medic in rezervă Gh. Bogdan, a fost Înaintat la gradul de maior, d- medic ajutor N. T. Barto­lomei, de la spitalul militar Iași, in­­naintat la gradul de sub­locotenent, ín reg. 33 ini. da rezervă. — x — Zăpadă in țară Din cauza marei cantități de zăpa­dă ce a căzut pe vîrfurile munților la Azugi, ciobanii au fost nevoiți a se lăsa cu oile în vale. Pe munții Bucigi, mai cu seamă pe vîrful „Omul zăpada a căzut ca în toiul iernei.* Eri Mercuri a nins în toată regiu­nea Vrancei. Munții Sborna, Paistele Petroșu, Mursa, Coza și Giurgiu sunt acoperiți de zăpadă ca în timpul ernei. D. S. Mehedinți profesor universi­tar a fost Mercuri primit în audiență de M. S. Regele. D. Morțun ministrul lucrărilor pu­blice va propune M. S. Regelui să acorda medalia pentru bărbăție și credință întregului echipaj al vapo­rului „împăratul Traian“ ca răsplată pentru energia cu care s-a opus la banditismele grecilor din Pireu. D. Constantin Atanasiu a fost con­firmat de minister in postul de secre­tar contabil al corporației din Vaslui. Noile monede de 2 și 1 leu Ministerul finanțelor a pus în cir­culație cu Începere de ori 9 Iunie, monedele de argint de 2 lei, 1 leu și 50 bani, pe căre a a fost autorizat a le bate prin legea sancționată la 24 Martie 1906. Toate c­asele publice au fost autorizate să dea și să pri­mească in plăți noile monede. Monedele de 2 lei poartă pe avers efigia M. S. „Regelui și pe margini cuvintele : „Carol I Rege al Romî­­niei“; pe revers, In mijloc, reprezin­tă o tinără țărancă cu furca in briu pășind pe un lan cu snopi de grîu ; la dreapta cuvintele : „2 lei“ și mi­­lesimul ,1910“; la stingă cuvântul: »Romînia*. Monedele de 1 leu poartă aceleași efigii și inscripții afară de cuvântul 2 lei, care este Înlocuit cu cuvântul ,1 leu*. Monedele de 50 bani poartă pe a­­vers aceiași efigie și inscripție ca și monedele de 2 lei și 1 leu ; pe re­vers, în mijloc, coroana regală și o ramură bogată de oliv, iar,­­pe mar­gine cuvintele : „Romînia* 50 bani, 1910“. Miniștrii vor începe în cursul lunei viioare diferite inspecții prin provin­cie. Cu ocazia acelor inspecții membrii guvernului se vor ocupa de situația politică locală a liberalilor și vor cău­­ta să aplaneze neînțelegerile. Producția Conservatorului Producția de sfirșit de an, a ele­velor și elevelor Conservatorului de muzică și declamației,din localitate, va avea loc Duminică 13 Iunie, In sala Teatrului Național, orele 2 p. m. precis. Programa e foarte bogată și inte­resantă. Biletele se află de vînzare la libră­ria Iliescu. In ziua de 24 o. se va da rezulta­tul de fine de an al elevilor de la școlile primare din orașul nostru. Duminica 14 o. vor pleca la Bucu­rești pentru a urma cursurile de gim­nastică suedeză absolvenții și absol­ventele școalei de gimnastică din lo­calitate. Serviciul sanitar al orașului a strâns eri mai multe probe de apă de la fintinele din despărțirea s­a pentru a le trimete institutului de chimie la analiză. ­ • _— • Printre membrii Camerei de mese­rii din orașul nostru se agită ideia tinerei unui congres general al came­relor de meserii din țară, in orașul nostru in cursul lunei Septembrie. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a acordat un concediu de 60 zile cu începere de la 24 o. d-lui,dr. Missir medicul despărțirei a IV-a din orașul nostru. La Rușinoasa, Parcul Palatului ,Cuza-Vodă“ va avea loc Marți 29 Iunie 1910 „o mare Serbare Câmpe­nească și Serată Dansantă dată în folos filantropic. Iată Programa: 1) Serbarea se va anunța prin 21 salve de tunuri. 2) Diferite focuri de artificii fru­moase și variante vor avea loc în tot timpul serbării. 3) Poșta Americană. 4) Bazar. 5) Mare lestac de fiori și canfeti. 6) Jocuri de bacara. 7) Urcarea a mai multor baloane rurașe. 8) Dansuri naționale executate de elevii Școalei sătești, începutul la ora 2 p. m.— Muzica Militară.—Ținuta zilei. Prețul întrărei 1 leu de persoană, iar copii, militarii și sătenii, vor plăti câte 50 bani. Direcția­ școalei de menaj „Prin­cipesa Alaria“­­a re­cunoscut că ex­poziția de finele anului a fost amâ­nată la Octombrie din cauza insta­­hțiunei de apă In localul școalei și în vederea sosirei A. 8. R. Princi­pesa Maria. Onor, public va­g­on­­științat de ziua expoziției. Se primesc comande pănă la sfir­­șitul lunei curente. Norocul lui Schroeder la Iași Abia deschisă sucursala acestei pe leciuri In orașul nostru și norocul lui Schr­öder s’a dovedit și de astă dată la tragerea clasei I-a ce a avut loc azi in Capitală. Câștigul de Lei 5000 căzu pe No. 43773 loz divizat în optimi și vândut de sucursala casei Schroeder din Iași la mai mulți clienți ai săi. Rămâne dar bine știut că norocul lui Schröder urmărește pe clienții săi și ne facem o deosebită plăcere de a recomanda publicului această 00- lectură. ----------------------------------------------

Next