Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1911-01-14 / nr. 267
~ anul xrm .No. ter SS 7^3S»3131!3 ABURIHE»TE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an. 30 Un număr vechi 30 bani A ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 VINERI 14 MNOMHI 10W « ff*.!' tils' 'S^'C'i 5 Baai imuncitmin.³»IțII și reclam« In pag.a 2-a rânduit leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. a?Ei-EîE,pasr xTo.ea Cartilul liberal-takist încrucișarea cu totul nenaturala a maarelui partid liberal cu societatea sindicală takistă, nu poate decât sa ne bucure pe noi conservatorii, pentru bunul motiv că această împerechere sălbateca da dovadă cetățenilor alegători de gradul de slăbiciune atât a marelui partid liberal, cât și a șlehtei revoluționare takiste. Acest cartel dovedește cu prisosință neputința și a unora și a altora, lucru ce am susținut și susținem de atâta timp. Pretenția liberalilor că sunt singurul partid de guvernământ, că sunt singurul partid istoric și mare cu adânci rădăcini în toate păturile noastre sociale a primit o mare lovitură în ultimile alegeri comunale care alegeri au dovedit că această pretenție e absurdă și cu totul lipsită de adevăr. Partidul liberal pentru a-și masca această slăbiciune, se pune sub protecția takiștilor, conduși de oameni a căror moralitate lasă foarte mult de dorit, ei știu că singuri nu mai însemnează nimic în această țara. Prăbușirea lor de la putere ia desființat, deoarece guvernarea lor in ultimii 4 ani Ta făcut odioși Înaintea corpului electoral, prin tot felul de nelegiuiri ce au comis zilnic. Cât privește sindicatul takist, acest sindicat susținut cu banii dați de dușmanii românismului pentru a conrupe pe cetățenii lesne crezator, ș’a pierdut și el nădejdea în vr’un succes. Ademenirile sale, prin promisiuni de tot felul era bazat, că ei vor veni la putere după liberal*, lucru ce nu s’a realizat după cum se știe; și deci consupâtorii ne mai putând găsi pe cine sa ademenească, ne mai fiind crezuți în promisiunile ce fac gâsindu-se astfel slabi și fără putere, s’au aliat cu liberalii cu speranța înecatului care pentru scăparea sa se anină de ori ce iese înainte. Takișsii cari țipau cât 1@ lua gura că țara e cu dânșii, văd acum cu durere că țara ’i respinge, ceva mai mult, ademeniții aduși în cluburile lor fug de ei, toate aceste i-au silit a primi ajutorul partidului liberal care sărmanul zace de o boală destul de grea, și se înțelege ajutorul ce le va da acest nenorocit bolnav. Aliații neputincioși știu prea bine că puterea e departe de dânșii, dar speră să neliniștească tot** Și să îngreuieze conducerea ei de către partidul nostru conservator, aceasta este ținta alianței lor. Bunul patriot iubitor de țară, cetățeanul alegător cinstit, sub pedeapsa de o grea răspundere fara de țară, nu se poate și nu trebue să înlesnească jocul acestor râuvoitori. Alegătorul trebue să fugă de dânșii ca de niște ciumați, trebue să-și astupe urechile pentru a nu auzi promisiunile lor mincinoase. Binele și fericirea țarei depinde de alegerile cari bat la ușa. Fiecare cetățean, alegător trebue să reflecteze bine și se judece și mai bine, cui se cuvine votul său pentru binele obștesc. 1) Liberalilor, cari prin desbinarea lor s’a prăbușit de la putere, liberalilor, cari au provocat răscoalele din 1907 atât de dezastroase țarei, Lberalilor cari au împușcat țăranii cu miile fără judecată, liberalilor, cari dacă ar fi putut ar fi urmat a guverna țara mai înainte. Neputința lor e provocată de desbinarea lor, declarta lor interioară, ei au nevoe de timp pentru a -și termina fiarta, apoi alt timp pentru a se împăca, după care numai au drept a sta de vorbă cu alegatorul. Deci sa aștepte, orice vot dat lor e dat degeaba, ei nu pot relua puterea în starea lor actuala de descompunere. 2) Takiștilor, venirea lor la putere e cu totul exclusă, ei nu prezintă nici o garanție de moralitate, ei n’au noua persoane cinstite pentru a forma cabinetul, ei fac o politică antinațională cu banii adunați de la dușmanii țărei, ei n’au în chiurile lor oameni de principiui numai o adunătură de nemulțumiți și tuturor partidelor, începând chiar cu șeful lor Take Ionesu, care după ce a recunoscut de șef pe d. P.P. Carp, a plecat mulțumit el nu -i putea îndestula, apoi urmează Fiera poreclit de marele Bratianu buton, fără fund, și așa mai încolo. Venirea lor la putere ar fi o nenorocire pentru biata noastră țară, căreia i-ar fi imposibil a îndestula șleahta de lihniții ce compun partidul tariest. Ori ce vot dat lor e o crimă catra țară. Deci speram că alegatorul se va feri a da lor votul său. 3) Partidului Conservator, compus din oamenii cei mai onești și cei mai capabili din țară, buni patrioți cari chemați prin încrederea iubitului nostru rege, și au luat greaua sarcină să îndrepte toate relele produse de liberali, ei vor căuta să facă tot binele posibil pentru a ușura viața tuturor claselor sociale, vor îmbunătăți starea micului funcționar, a meseriașilor, vor face ca țara să fie fericită în interior și respectată în afară. Cum partidul conservator dorește alegeri cu desăvârșire libere, roagă pe alegător să chibzuiasca bine, și e sigur cât el în înțelepciunea sa va complecta încrederea Coroanei și prin votul sau, pentru binele și fericirea acestei țări. Capi electorala tecfa IV. Pe zi ce merge, că adeveresc cele ce spunem, că avem la rontra noastri, dușmani și nu adversari politici. Și cetățma trebue să înțăleagâ^ că altă ceva e, un adversar politic și en total alta, un dușman. Adversarul, are o altă idee socială și un alt mod de a concepe, aplicarea legilor făurite în consecință. Un dușman încă, este o personalitate care cere biruință pentru interesare lui personale. Credem că Cetățenii, Ințăreghid această deosebire, nu vor îngădui un montant, coaliției fachisto-socialistă, să parvină a-și pune în aplicare modul ei personal, de a înțălege politica. In joc e—in campana electorală—interesele poporului și oricit de îndrăsticată va fi coaliția, prin gazete și prin întruniri, va fi pusă în respct, și respinsă cu indinara. Șeful coaliției—Tacite gură de aur—care la Craiova a spus că n’a mințit niciodată, pe cinc i se poate zice, că nu va fi pentru ultima dată în discursurile ce rostește, nu face decit amenință Și singur adaogă, că cetțițee amenința este un slăbănog, un neputincios.. Noi conservatorii, nu amenințăm și nici nu mințim. Arătăm lucrurile pe față, fără ascunsuri, fără șovăire. Ideal puterea adevărului «și« cu noi, cetățâni. Campania electorală este deschisă și după cum vedeți, avem dușmani in coaliția tachisto-socialistă. Căci dușmănind partidul conservator, dușmănesc interesele voastre, interesele țării și vroesc dinșii, prin răscoale să-și mulțămisască poftele lor m*schine. Veghind cetățeni, ca dușmanii voștri să nu pătrundă în casele voastre. Izgoniții prin voturile voaste L. Inamov bii de la instrucție Colectiviștii fac o gălăgie enormă în jurul scoaterii ciracilor d-lui Haret da la ministerul cultelor și meritației publice Pentr’u a se putea vedea că partidul conservator s’a consimțit la expedientul d Iu. Hant de a asigura pentru vremuri grele de îndelungă opoziție pe agenții electorali ai partidului libral, ca dem nimerit a reproduce d elavsiune făcută în parlam ut de către actualul ministru al Cultelor din Anon, atunci end d. Haret a »dus inimosul proect da in»moribilitate, lata spusele ănului Anon : „Eu ghicesc scopul d lui ministru. D-sa vrea să sustregă, de la influențele vremelnice politice, pe revizori și inspectori, dar are un inconvenient proiectul d-cale, el vrea să sustragă de la influențele politice, pa revizorii și inspectorii ecuali (Iishtete), pe carie sa i-a iuett In cel mai mare parte, dacă nu chiar în totalitata, cim clubul politic liberal. „Atunci înțelegeți că in numele partidului conservator, trebuie să fac toate rezervele”. Și după ce a exprimat astfel rezervele partidului asupra unei legi care urmărea un netăgăduit scop politic, demons pierzaț, în următorul mod, gîndirea sa : „Eu Înțeleg că onoratul domn ministru al instrucțiunii publice să fie cam ostenit de politică, la ministerul instrucțiunei publice și acuma, după o guvernare de trei ani, în care, credem noi, politic», a jucat un rol prea mare la administrația școalelor, ci-sacă revie, la ceia ce a fost altă dată, la omul școalei, la emil drept, cere nu are nici un ghid de partizanii poliției și să vrea să însannasze o carieră «are coi credem ei este spre sfîrșitul ei da o cimdată cel puțin s’o încununeze, cu această cunună, să nu mai fie politică, in școală. „Sunt de acord cu d-vosstră, d-le Ministru, să nu mai fie politică in școală, dar cu o condiție, să nu o fi introdus d voastră. Și cinc lucrurile stau astfel cînt numirile—mai cu seamă ale revizorilor și ale inspectorilor au fost numiri politice, eu nu cred că legea să poată da roadele, la cari se așteaptă, ci ministru al instrucțiunei . Ar fi de dorit să se facă o asemenea lege. Sn instrucțiunea publică, unii cu semă, ca funcționarii să fie sustrași—cu un acord între toate partidele—de la orice influențe politice, dar în lipsă da un asemenea acord și cu o astfel de lege,—înțelegeți bine, că d voastră faceți imposibilă orice lucrare a viitorului ministru de instrucțiune. „Ministrul instrucțiunei publice, care ar veni în locul d-voastră.—căci se poate taimp!» și această nenorocire, ca să nu mai fiți d-voastră, pe linea ministerială. (Ilaritate), acela care vă va succeda are să lucreze cu revizorii și inspectorii, cari sunt partizanii politici bi d-voastre ? o asemenea colaborare ar fi imosibilă“. Ne găsim astfel, în fața unor declarații categorice, de o preciziune care nu lasă nici o ladomță, că partidul conservator nu poate primi o inamovibilitate, concepută în sensul strictul d lui Karel, pătată de cel mai de oriiat politicianism ------------~ 1 ............................................................... ----------------- - Neobrăzare colectistă Sindicatul takisto-liberal are probrizarea sa afirme că partidul conservator a și început corepțiuna nilot lorelectorase împăștiind din belșug fondurile secrete. Ținem să se știe că la venirea sa la guvern, partidul conservator dintr’un iod secret de 800,000 lei. n’a găsit în ladă de cit 10,000i, restul de 790.000 tind si eterisiți de către fostul guvern Ș. împărțit ca’*! codru panillonarilor colectivști. Cetățenii p« t să-și facă a Cfffi o aree de cita nerușinare sunt c».dubli acel care nu mai departe decît acum cîteva zile au făp uit q «și delapdarea de care vorbim noi 80S. ^awwnww»f.ggSS®»*- I Sa ne urmeze... Să-ți iib«sa ne«unul, *R lupți în contra acelor cere vor să piogărsascâ, să ți aperi teatrul care »lături cu școala și biserica sint altarele pe care trebuie a întrețit veșnic și puternic focul naționalității dacă taci acestea ești un om sălbatic, un om lipsit de bun simț și iftrâ un pic de cultura de civilizație modernă. Mai bine lipsit de tost», de cit »Sossi tost, că în țara streinii încce a deveni strplii, să vezi că biseria ela șioalele și teatrele lor își capata din ceen ce un sprijin tot mai unitermo, in vrsma ce sie tale decad ! — și eu taci, că altfel străinii nu-ți vor da banii de pine pe a doua zi... Să taci ! Cu toate că știi că in sinagogile lor, și se adună nu pentru a se ichina la un Dumnezeu oarecare, el pentru a unelti psirea țării pe oara o pradă...— farâ ca nimeni să aibă dreptul de ai executa pentru asta, ori de ai impideca ! Să știi și să taci în clip rușinos, cind ds ai tăi sa vînd străinilor pe la nevîrle un pumn da gologani în ochi, pentru ea si is întuneca drumul ! Sat o minoritate ridicolă posta, dar ia o mere rușina ea că existe intr’un n§8iaa ds sosi» «are n’au simț»! na JB ționalității și a demnității da om. Și ia o mai mari rușine Încă oa ai at face parte din tinerimea cara visaie trebuie să fie „soldați aub arma” pentru țara lor ! Ce poate fi mai odios da cu o astfel de adunătură care se unește cu străinii pentru a rîstui profesorii universitari la cursuri atunci cind «t vor alături de cultură, să amintească celor veniți să asculte, el f*e perla dintr’un neam și au datorii față de dinsurt* Cind aceștia dau pajisță și clar ca lumina silei pericolul și dnd arată cu mina pe dușman . Ce poate fi mai demn de dezaprobată da eătre un neam care față lega cum stau lucrurile... și-l ne adunat... da cit această mișcare a unor*, eara alături cu străinii luptă în contra mimului lor, sub masca umanității ș’a culturii! N’a fost da cit indignarea pornită din Edinul inimii care a atrit flo*rßturii, atunci cind străinii au încercat să ne dea deoparte fi ai urce și scena teatrului Național, cu dreptul de a fi plătiți de noi ! Parai n’ar fi fost destule căile prin cara ne amulg averile și ne pregătesc ptyrta. Hotărit o spunem ! Avem datoria ca studenți, față de înaintașii cara ne-au dat prin manca lor și școalale ia cere Învățăm și bisericile In cari aii se roag& numai cei proști dar mulți și teatrele care au manirea da a cultiva limba, obiceiurile, credința sufletul luminesc ! Avem datoria fați de ei și nu vom face-o / Dar ai spuneți d-voastra singuri aceia oare va-ți judeca drept: «am ie posibil oa eineva care nu știe cum se cade pronunța limba... care urăște cum sa vede din toate apucăturile, obiceiurile neamului vrăjmaș... și care a luat de la muma sa nu suflata cu totul deosebit de si fiatul curat., și duca ro* mirese 1—sa ne cultive limba, obiceiurile, credințele—întregul suflet al noatru ! Și teatrul romînesc trebuiai aibit notele lui particulare, căci arta deși tfiffit pe tot ea, își pune manta neamului după Împrejurări ! Particularitățile neamului rominesc, le caut eu om român, și trebuiai sa găsite întrupate și aratate de o ovreită ! 0 / Suta sublimul• Culmea aleungării de sine I Am șuerat cu toată înverșunarea care ne-au dat-o priveliștea cât sa găsesc rondai care să fie așa de puțin la aceia ce ie dreptul lor... da» vrea da «Nii fi pe care nu au dreptul al înstrăina, că noi vom veni mâna să ni-1 cerem.. 1 S.ntim h tar ți la luptă deschisa pe viața și pe moarte ca să ne facem datoria ! Nu slujim pe nimeni și închei sifirmind că vom, ști să la indurăm toata decisivele acelora care mai slot rommi cu Dup și suflet, să ni d M mîm și să ne urmur Toior *lud*nt „ wwve—■—....— Cm funcționează Biblioteca Centrală din Iași și îmbunătățirile care trebue neapărat să fie Introduse In această Instituție culturală. UI. Presupunând acuma că aceste hrisoave și scrisori de întăriturii (in număr de peste 200 și mai bine) nu s’au păstrat in original, se înțelege că prescurtarea lor în grecește e de o mare valoare și mă mir cum acest prețios manuscris n’a fost tradus și editat pâină acum. Manuscrisul No. 54 a) conține două enciclice ale Patriarhilor Meletie și Ciril din Alexandria, editate în Târgoviște, vechea capitală a Ungro- Vkhiei, prin care acești prelați Ortodoxi sfatueac și Îmbărbătează pe norodul ortodox român a nu fi sedus de învățaturile calviniste și a rămânea drept credincios bisericei răsăritene ortodoxe (1601—1628). Din toate cele zise mai sus, precum și din multe alte case, pe tara le voiu accentua la rândul lor, se vede că aceste manuscrise grecești, ar fi meritat de mult să atragi alesțl- *> «$