Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1911-01-14 / nr. 267

~ anul xrm .No. ter SS 7^3S»3131!3 ABURIHE»TE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an. 30 Un număr vechi 30 bani A ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 VINERI 14 MNOMHI 10­­W « ff*.!' tils' 'S^'C'i 5 Baai imuncitmi­­n.³»IțII și reclam« In pag.a 2-a rânduit leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. a?Ei-EîE,pasr xTo.ea Cartilul liberal-takist încrucișarea cu totul nena­turala a ma­arelui partid li­beral cu societatea sindicală takistă, nu poate de­cât sa ne bucure pe noi conservatorii, pentru bunul motiv că această împerechere sălbateca da do­vadă cetățenilor alegători de gradul de slăbiciune atât a m­arelui partid liberal, cât și a șlehtei revoluționare takiste. Acest cartel dovedește cu pri­sosință neputința și a unora și a altora, lucru ce am sus­ținut și susținem de atâta timp. Pretenția liberalilor că sunt singurul partid de guvernă­­mânt, că sunt singurul par­tid istoric și mare cu adânci rădăcini în toate păturile noas­tre sociale a primit o mare lo­vitură în ultimile alegeri co­munale care alegeri au dove­dit că această pretenție e ab­surdă și cu totul lipsită de a­­devăr. Partidul liberal pentru a-și masca această slăbiciune, se pune sub protecția takiștilor, conduși de oameni a căror moralitate lasă foarte mult de dorit, ei știu că singuri nu mai însemnează nimic în a­­ceastă țara. Prăbușirea lor de la putere i­a desființat, de­oare­ce guvernarea lor in ul­timii 4 ani Ta făcut odioși Înaintea corpului electoral, prin tot felul de nelegiuiri ce au comis zilnic. Cât privește sindicatul ta­­kist, acest sindicat susținut cu banii dați de dușmanii românismului pentru a con­­rupe pe cetățenii lesne creza­­tor, ș’a pierdut și el nădej­dea în vr’un succes. Ademe­nirile sale, prin promisiuni de tot felul era bazat, că ei vor veni la putere după liberal*, lucru ce nu s’a realizat după cum se știe; și deci consupâtorii ne mai putând găsi pe cine sa ademenească, ne mai fiind crezuți în promisiunile ce fac gâsindu-se ast­fel slabi și fără putere, s’au aliat cu liberalii cu speranța înecatului care pentru scăparea sa se anină de ori­ ce­­ i­ese înainte. Takișsii cari țipau cât 1@ lua gura că țara e cu dânșii, văd acum cu durere că țara ’i respinge, ceva mai mult, ademeniții aduși în cluburile lor fug de ei, toate aceste i-au silit a primi ajuto­­rul partidului liberal care săr­manul zace de o boală destul de grea, și se înțelege ajuto­rul ce le va da acest nenoro­cit bolnav. Aliații neputincioși știu prea bine că puterea e departe de dânșii, dar speră să neliniș­tească tot** Și să îngreuieze conducerea ei de către parti­dul nostru conservator, a­­ceasta este ținta alianței lor. Bunul patriot iubitor de țară, cetățeanul alegător cins­tit, sub pedeapsa de o grea răspundere fara de țară, nu se poate și nu trebue să înles­­nească jocul acestor râu­voi­tori. Alegătorul trebue să fugă de dânșii ca de niște ciumați, trebue să-și astupe urechile pentru a nu auzi promisiu­nile lor mincinoase. Binele și fericirea țarei de­pinde de alegerile cari bat la ușa. Fie­care cetățean, ale­gător trebue să reflecteze bine și se judece și mai bine, cui se cuvine votul său pentru binele obștesc. 1) Liberalilor, cari prin des­­binarea lor s’a prăbușit de la putere, liberalilor, cari au provocat răscoalele din 1907 atât de dezastroase țarei, Lbe­­ralilor cari au împușcat țăra­nii cu miile fără judecată, li­beralilor, cari dacă ar fi pu­tut ar fi urmat a guverna țara mai înainte. Neputința lor e provocată de desbinarea lor, de­clarta lor interioară, ei au nevoe de timp pentru a -și termina fiarta, apoi alt timp pentru a se împăca, după care numai au drept a sta de vorbă cu alegatorul. Deci sa aștepte, ori­ce vot dat lor e dat de­geaba, ei nu pot relua pute­rea în starea lor actuala de descompunere. 2) Takiștilor, venirea lor la putere e cu totul exclusă, ei nu prezintă nici o garanție de moralitate, ei n’au noua per­soane cinstite pentru a forma cabinetul, ei fac o politică antinațională cu banii adunați de la dușmanii țărei, ei n’au în ch­iurile lor oameni de princip­i­ui numai o adună­tură de nemulțumiți și tutu­ror partidelor, începând chiar cu șeful lor Take Iones­u, care după ce a recunoscut de șef pe d. P.P. Carp, a plecat mul­țumit el nu -i putea îndestula, apoi urmează Fiera poreclit de marele Bratianu buton, fără fund, și așa mai încolo. Ve­nirea lor la putere ar fi o ne­norocire pentru biata noastră țară, căreia­­ i-ar fi imposibil a îndestula șleahta de lihniții ce compun partidul tariest. Ori ce vot dat lor e o crimă catra țară. Deci speram că a­­legatorul se va feri a da lor votul său. 3) Partidului Conservator, compus din oamenii cei mai onești și cei mai capabili din țară, buni patrioți cari che­mați prin încrederea iubitului nostru rege, și au luat greaua sarcină să îndrepte toate relele produse de liberali, ei vor c­ă­uta să facă tot binele posibil pentru a ușura viața tuturor claselor sociale, vor îmbună­tăți starea micului funcționar, a meseriașilor, vor face ca țara să fie fericită în interior și respectată în afară. Cum partidul conservator dorește alegeri cu desăvârșire libere, roagă pe alegător să chibzuiasca bine, și e sigur cât el în înțelepciunea sa va com­plecta încrederea Coroanei și prin votul sau, pentru binele și fericirea acestei țări. Capi electorala tecfa IV. Pe zi ce merge, că ade­veresc cele ce spunem, că avem l­a ron­­tra noastri, dușmani și nu adver­sari politici. Și cetățma trebue să înțăleagâ^ că altă ceva e, un ad­versar politic și en total alta, un dușman. Adversarul, are o altă idee so­cială și un alt mod de a conce­pe, aplicarea legilor făurite în consecință. Un dușman încă, este o perso­nalitate care cere biruință pen­tru interesare lui personale. Credem că Cetățenii, Ințăre­­ghid această deosebire, nu vor îngădui u­n montant, coaliției fachisto-socialistă, să­ parvină a-și pune în ap­lica­re modul ei per­sonal, de a înțălege politica. In joc e—in cam­pana electo­rală—interesele poporului și ori­cit de îndrăsticată va fi coaliția, prin gazete și prin întruniri, va fi pusă în resp­ct, și respinsă cu in­d­inara. Șeful coaliției—Tacite gură de aur—care la Craiova a spus că n’a mințit nici­odată, pe cinc­ i se poate zice, că nu va fi pentru ultima dată în discursurile ce rostește, nu face decit amenință Și singur adaogă, că cetțițee ame­­nința este un slăbănog, un nepu­tincios.. N­oi conservatorii, nu amenin­țăm și nici nu mințim. Arătăm lucrurile pe față, fără ascun­suri, fără șovăire. Ideal puterea adevărului «și« cu noi, cetățâni. Campania electorală este deschisă și după cum ve­deți, avem dușmani in coaliția ta­­ch­isto-socialistă. Căci dușmănind partidul conservator, dușmănesc interesele voastre, interesele țării și vroesc dinșii, pr­in răscoale să-și mulțămisască poftele lor m*­schine. Veghind­ cetățeni, ca dușmanii voștri să nu pătrundă în casele voastre. Izgoniții prin voturile voast­e L. Inamov­ bii­ de la instrucție Colectiviștii fac o gălăgie enormă în jurul scoaterii ciracilor d-lui Haret da la ministerul cultelor și meritației publice Pentr’u a se putea vedea că par­tidul conservator s­’a consimțit la expedientul d Iu. Hant de a asigu­ra pentru vremuri grele de înde­lungă opoziție pe agenții electorali ai partidului lib­­­ral, ca dem nime­rit a reproduce d elavsiune făcută în parlam ut de către actualul mi­nistru al Cultelor d­i­n Anon, atunci e­nd d. Haret a »dus inimo­sul proect da in»moribilitate, lata spusele ănului Anon : „Eu ghicesc scopul d lui ministru. D-sa vrea să sustregă, de la influen­­țele vremelnice politice, pe revizori și inspectori, dar are un inconve­nient proiectul d-cale, el vrea să sustragă de la influențele politice, pa revizorii și inspectorii ec­uali (Iish­­­tete), pe cari­e sa i-a iuett In cel mai mare parte, dacă nu chiar în totalitata, cim clubul politic liberal. „Atunci înțelegeți că in numele partidului conservator, trebuie să fac toate rezervele”. Și după ce a exprimat astfel re­­zervele partidului asupra unei legi care urmărea un netăgăduit scop politic, d­em­on­s pi­­erzaț, în ur­mătorul mod, gîndirea sa : „Eu Înțeleg că onoratul domn mi­nistru al instrucțiunii publice să fie cam ostenit de politică, la ministe­rul instrucțiunei publice și acuma, după o guvernare de trei ani, în ca­re, credem noi, politic», a jucat un rol prea mare la administrația școa­­lelor, ci-sa­că revie, la ceia ce a fost altă dată, la omul școalei, la emil drept, cere nu are nici un gh­id de partizanii poliției și să vrea să însa­­nnasze o carieră «are coi credem ei este spre sfîrșitul ei da o cimdată cel puțin s’o încununeze, cu această cunună, să nu ma­i fie politică, in școală. „Sunt de acord cu d-vosstră, d-le Ministru, să nu mai fie politică in școală, dar cu o condiție, să nu o fi introdus d voastră. Și cinc lucrurile stau astfel cînt numirile—mai cu seamă ale revizorilor și ale inspec­torilor au fost numiri politice, eu nu cred că legea să poată da roa­dele, l­a cari se așteaptă, ci ministru al instrucțiunei . Ar fi de dorit să se facă o ase­menea lege. Sn instrucțiunea publică, unii cu s­emă, ca funcționarii să fie sustrași—cu un acord între toate partidele—de la ori­ce influențe po­litice, dar în lipsă da un asemenea acord și cu o astfel de lege,—înțele­geți bine, că d voastră faceți imposi­bilă ori­ce lucrare a viitorului mi­nistru de instrucțiune. „Ministrul instrucțiunei publice, care ar veni în locul d-voastră.—căci se poate tai­mp!» și această nenoro­cire, ca să nu mai fiți d-voastră, pe li­nea ministerială. (Ilaritate), acela care vă­ va succeda are să lucreze cu revizorii și inspectorii, cari sunt par­tizanii politici bi d-voastre ? o ase­menea colaborare ar fi im­osibilă“. Ne găsim astfel, în fața unor declarații categorice, de o preciziu­­ne care nu lasă nici o ladomță, că partidul conservator nu poate primi o inamovibilitate, concepută în sensul strictul d lui Karel, pătată de cel mai de orii­at politicianism ------------~ 1 ............................................................... ----------------- - Neobrăzare colectistă Sindicatul takisto-liberal a­­re probriz­area sa afirme că partidul conservator a și în­ceput corepțiun­a nilot lore­­lectorase împ­ăștiind din bel­șug fondurile secrete. Ținem să se știe că la ve­nirea sa la guvern, partidul conservator di­ntr’un io­d se­cret de 800,000 lei. n’a găsit în ladă de cit 10,0­0­0­i, res­tul de 790.000 ti­nd si eterisiți de către fostul guvern Ș. îm­­părț­it ca’*! codru panillona­­rilor colectiv­ști. Cetățenii p« t să-și facă a­ Cfffi o aree de cita nerușina­re sunt c».dub­li acel care nu mai departe de­cît acum cîte­­va zile au făp uit q «și dela­­p­darea de care vorbim n­oi 80S. ^awwnww»f.ggSS®»*- I Sa ne urmeze... Să-ți iib«sa ne«unul, *R lupți în contra acelor cere vor să­­ piogă­­rsascâ, să ți aperi teatrul care »lături cu școala și biserica sint altarele pe care trebui­e a întrețit veșnic și pu­ternic focul naționalității dacă taci acestea ești un om sălbatic, un om lipsit de bun simț și iftrâ un pic de cultura de civilizație modernă. Mai bine lipsit de tost», de cit »S­ossi tost, că în țara streinii încce a deveni strplii, să vezi că biseria ela șioalele și teatrele lor își capata din ce­en ce un sprijin tot mai unitermo, in vrs­ma ce sie tale decad ! — și eu taci, că altfel străinii nu-ți vor da banii de pine pe a doua zi... Să taci ! Cu toate că știi că in si­nagogile lor, și se adună nu pentru a se i­china la un Dumnezeu oare­care, el pentru a unelti psirea țării pe oara o pradă...­— farâ ca nimeni să aibă dreptul de ai executa pentru asta, ori de ai impideca ! Să știi și să taci în clip rușinos, cind ds ai tăi sa vînd străinilor pe la nevîrle un pumn da gologani în ochi, pentru ea si is întuneca drumul ! S­at o minoritate ridicolă posta, dar ia o mere rușina ea că existe intr’un n§8iaa ds sosi» «are n’au simț»! na­ JB ționalității și a demnității da om. Și ia o mai mari rușine Încă oa ai at face parte din tinerimea cara visaie trebuie să fie „soldați aub arma” pen­tru țara lor ! Ce poate fi mai odios da cu­ o ast­fel de adunătură care se unește cu străinii pentru a rîstui profesorii u­­niversitari la cursuri atunci cind «t vor alături de cultură, să aminteas­că celor veniți să asculte, el f*e perla dintr’un neam și au datorii fa­ță de dinsurt* Cind aceștia dau pa­jisță și clar ca lumina silei pericolul și dnd arată cu mina pe dușman . Ce poate fi mai demn de dezapro­bată da eătre un neam care față lega cum stau lucrurile... și-l ne ad­unat... da cit această mișcare a unor*, eara alături cu străinii luptă în contra mi­mului lor, sub masca umanității ș’a culturii! N’a fost da cit indignarea pornită din Edin­ul inimii care a at­r­it flo*­­rßturii, atunci cind străinii au încer­cat să ne dea deoparte fi ai urce și scena teatrului Național, cu dreptul de a fi plătiți de noi ! Parai n’ar fi fost destule căile prin cara ne amulg averile și ne pregătesc ptyrta. Hotărit o spunem ! Avem datoria ca studenți, față de înaintașii cara ne-au dat prin manca lor și școalale ia cere Învățăm și bisericile In cari aii se roag& numai cei proști dar mulți și teatrele care au manirea da a cultiva limba, obiceiurile, credința sufletul luminesc ! Avem datoria fați de ei și nu vom face-o / Dar ai spu­ne­ți d-voastra singuri aceia oare va-ți judeca drept: «am ie posibil oa eine­­va care nu știe cum se cade pro­nunța limba... care urăște cum sa vede din toate apucăturile, obiceiurile neamului vrăjmaș... și care a luat de la muma sa nu suflata cu totul deo­­se­bit de si fiatul curat., și du­ca ro* mirese 1—­sa ne cultive limba, obi­ceiurile, credințele—întregul suflet al noatru ! Și teatrul romînesc trebui­ai aibit notele lui particulare, căci arta deși tfiffit pe tot ea, își pune mant­a nea­mului după Împrejurări ! Particularitățile neamului rominesc, le caut eu om român, și trebui­ai sa găsi­te întrupate și aratate de o ovrei­­tă ! 0 / Suta sublimul• Culmea aleun­­gării de sine I Am șuerat cu to­ată înverșunarea care ne-au dat-o priveliștea cât sa găsesc rondai care să fie așa de pu­țin la aceia ce ie dreptul lor... da» vrea da «N­ii fi pe care nu au drep­tul al înstrăina, că noi vom veni mâna să ni-1 cerem.. 1 S.ntim h tar ți la luptă deschisa pe viața și pe moarte ca să ne facem datoria ! Nu slujim pe nimeni și în­chei sifirmind că vom, ști să la indu­răm toata deci­sivele acelora care mai slot rommi cu Dup și suflet, să ni d­ M mîm și să ne urmur Toior *lud*nt „ wwve—■—....— Cm funcționează Biblioteca Centrală din Iași și îmbunătățirile care trebue neapărat să fie Introduse In această Instituție culturală. UI. Presupunând acuma că aceste hri­soave și scrisori de întăriturii (in nu­măr de peste 200 și mai bine) nu s’au păstrat in original, se înțelege că prescurtarea lor în grecește e de o mare valoare și mă mir cum acest prețios manuscris n’a fost tradus și editat pâină acum. Manuscrisul No. 54 a) conține două enciclice a­le Patriarhilor Meletie și Ciril din Alexandria, editate în Târ­­goviște, vechea capitală a Ungro- Vkhiei, prin care acești prelați Or­­todoxi sfatueac și Îmbărbătează pe norodul ortodox român a nu fi se­dus de învățaturile calviniste și a ră­mânea drept credincios bisericei ră­săritene ortodoxe (1601—1628). Din toate cele zise mai sus, pre­cum și din multe alte ca­se, pe tara le voiu accentua la rândul lor, se ve­de că aceste manuscrise grecești, ar fi meritat de mult să atragi alesțl- *> «$

Next