Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1910-11-25 / nr. 233
< A A i ¥ «jurcmarmn«. m 5 33â.zxi ABONBHig EKTEP« «n *n . . . Lei 20 P« jumatata «n . 10 P« trei luni ... » In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanuu 44 JOI 35 NOEMBRI 1910 S Bani munmmi X a»® rțliști reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. TELEFON RT ©, 66 Platforma de retragere S’a pC. Afirmațiunile noastre de încă acum trei luni în urmă încep să se îndeplinească punct cu punct pe fiece zi. Vorbind de retragerea guvernului, pe la jumătatea lui August spuneam că pentru a eviza o cădere rușinoasă și a ascunde adevăratele motive care-l fac sa părăsească puterea, partidul liberal v a pune ca platformă de retragere două reforme din agitarea carora tinerimea generoasă și-a făcut principala preocupare in utimii ani, reforma electorala și impozitul progresiv. Și adăugam atunci că în primele zile ale sesmunei parlamentare ambele proecte ale acestor reforme vor fi prezintate corpurilor legiuitoare cari urmînd a le respinge guvernul se va retrage pentru a-și face din ele platforma de opoziție. Abia o saptămînă a trecut de la deschiderea Camerilor și iată că ambele reforme sunt în ajun de a fi aduse înaintea parlamentului. Ziarele guvernamentale au anunțat ca d. Costinescu face ultima revizuire a proietului de lege pentru înființarea impozitului progresiv, iar d. Diamandi a început de ieri în incinta Camerei o vie propagandă în jurul reformei electorale. Ba mai mult decît atît, d. Diamandi a întocmit un memoriu care a fost acoperit pănâ acum de peste 20 semnături, în fruntea cărora figurează acele ale d-lor Banu, Culoglu, Vrăbiescu, Juniu Lecca, Sasu etc. etc. Curentul protivnic care trebuia să se nască din însăși rîndurile majoritatea pentru a combate reforma electorală s’a ivit chiar din primul moment în care d. Diamandi a apărut cu memoriul în Cameră pentru a culege adeziuni și în fruntea acestui curent se află tovarășul de odinioară a d-lui Diamandi, d. Vasilica Morțun care deși cu idei înaintate totuși găsește ca pentru moment agitarea acestei reforme este cu totul inoportuna. Și cu cît d. Diamandi stăruie încăpatarea de adeziuni cu atît crește și curentul ostil acestei reforme, astfel că la sfîrșitul ședinței de eri, Camera era desbinată In două curente protivnice bine definite în jurul reformei electorale. Că agitarea acestei reforme în parlament nu e decît o abilitate politică ticluită de mai înainte, aceasta se vede cu ușurință din însăși conținutul discursului pe care tot în ședința de eri a Camerei, l’a rostit d. Diamandi, care in loc să accentueze necesitatea dăinuirei la cîrmă a partidului liberal pentru înfăptuirea reformei electorale, a făcut dinpotrivă declarația că partidul liberal va pleca în curînd de la guvern și că vom asista la venirea altui guvern. Dar în afară de aceasta este încă ceva. Dacă într’adevăr reforma electorală era prevăzută în programul de activitate a sesiunei curente, trebuia ca faptul acesta să se spună în Mesagiu dacă nu în mod categoric și explicit, cel puțin măcar în treacăt. Ori Mesagiul nu cuprinde un singur cuvînt în chestiunea reformei electorale. Și este oare admisibil ca să se poată spune că acesta e o scăpare din vedere cînd nu s’a scăpat din vedere nici faimoasele depozite de lemne ale d lui Constantinescu P ? S’ar fi putut oare să omită din Mesagiu o reformă menită să schimbe cu desăvîrșire aspectul sistemului nostru reprezentativ, o reformă care ar fi format obiectul de discuție a cel puțin jumătate din actuala sesiune? Se vede clar cît de colo că totul e aranjat pentru a servi drept o platformă de retragere mai mult sau mai puțin onorabilă a guvernului de la cîrmă, decor care fără să angajeze țara la nimic nu -și poate avea efecte fie bune fit rele decît numai asupra situației interne a partidului liberal. Ceia ce rămîne însă interesant din ședința de ori a Camerei și care constitue o nouă confirmare a spuselor noastre e declarația categorică făcută de către un membru autorizat al mejorităței că guvernul se va retrage cît de curînd și că îi va succede un guvern Carp. Declarația aceasta ne mai arată cît,de serioase au fost asigurările date de către d. Bratianu în prima consfătuire a majorităților. Și sa se noteze că toate acestea se petrec de abia in ziua a doua a discuției la mesagiu. Ce va fi peste trei sau patru zile își poate oricine închipui. D. Stere si viitoarele alegeri Intr’una din serile trecute d. Stere a convocat la d-sa acasă pe toți sateliții săi de la „ Viața Romînească”, făcîndu-le comunicarea că peste puține zile guvernul se va retrage și că la cîrma țărei va succeda un guvern Carp. In ce privește atitudinea d-sale în viitoarele alegeri generale, d. Stere a declarat că dacă centrul va încerca să-l oprească de la un cartel electoral cu ă. Bădărău, dsa va pleca din țară în ajunul campanii electorale, stabilindu-se din nou la Chambel pentru câteva luni. Declarațiunea aceasta pune cum nu se poate mai bine în evidență dezastrul la care d. Stere se așteaptă dacă are nevoit să lupte singur in alegeri constituind în același timp o nouă dovadă a cârdășiei dintre poporanistul de la Iași și d. Bădărău. Desnodamîntul fatal Nesiguranța, împreunată cu totala lipsă de orientare politică a liberalilor, a produs, in vederea apropiatei retrageri de la putere a actualilor guvernanți, o complectă stagnare in toate ramurile administrative Este ultima sesiune parlamentară, care s’a deschis de curând, și care a pus nu numai un termen stăpinirei liberale, dar a luat și puținul curaj al miniștrilor, de a desvolta o activitate oarecare. Lipsa de activitate a membrilor cabinetului liberal, bilanțul nefavorabil al guvernăreilor în timp de trei ani și jumătate, care bilanț se cuprinde in mesagiul Tronului, toate acestea fac să se prevadă apropierea grabnică a desnodămîntului fatal : retragerea guvernului. Această retragere este de altfel de mult hotărită. Și agonia prelungă a regimului liberal n’a avut de efect, decit să mărească dezorganizarea administrativă, să se întroneze bunul plac, și căpătuelile să ajungă ultima preocupare a partizanilor guvernului. Din pricina aceasta s’au produs toate nemulțumirile în țară și toată lumea așteaptă cu nerăbdare schimbarea actualului regim. Retragerea partidului liberel de la putere va fi primită ca o mare ușurare sufletească de către toți cetățenii, cari au dor de țară și cari au fost obișnuiți să vadă la lucru bărbați însemnați, cari au pus cu adevărat temelia României moderne, iar nu simpli figuranți. Liberalii au venit la putere cu promisiuni frumoase, cu un program economic, de pe urma căruia țara trebuia să se aștepte la cele mai serioase reforme, cari să aducă pe lângă o îmbunătățire a soartei locuitorilor de la țară, acea pace socială, pe temeiul căreia să se poată ridica țara la o stare economică și culturală înfloritoare. In loc de aceasta avem de înregistrat cea mai stearpă guvernare din care cuprinde viața noastră constituțională. Și guvernul trebue să plece din cauză, că nu mai are ce săvîrșimpe terenul legislației, și fiindcă tot ce-a legiferat, în loc să fie de folos țârei, mai multă pagubă i-aduce. Zilele regimului liberal fiind numărate, se naște chestiunea suscesiunei. Asupra acestei probleme, în fond foarte simplă, totuși s’a discutat și se mai discută incâ în presa noastră politică. Până acum sa știa un lucru : Cad liberalii, vin conservatorii ! Alte partide politice, cu veleități de guvernare, nu existau, împrejurările au înzestrat țara de vreun an și ceva cu încă un partid, care pretinde a fi mai bun decât toate, care posedă monopolul de a face pe cetățeni fericiți. Un mare meșter al vorbei, un advocat din cei mai rafinați, și-a închipuit, că e suficient să-și pună o firmă de partid politic, ca să fie stăpin pe toată țara, și să învirtească pe degete tot restul lumei romînești. A vrut să facă un partid nou ? Nu! Și -a închipuit numai, că va putea nimici vechiul partid conservator, rupîndu-i partizanii. A putut zdrobi d. T. Ionescu vechea organizație conservatoare ? Nici decum ! Dimpotrivă a curățit-o de unele elemente îndoelnice. Prin urmare e foarte natural, că, dacă se duc liberalii, vin conservatorii. Partidul d-lui T. Ionescu e considerat ca neexistent in fața succesiunei liberale. Chilibușarii politici însă știu totdeauna perverti rostul lucrurilor. S’a intâmplat că în săpăreala, el a produs în țară noua firmă politică, mulți credincioși ideilor conservatoare să se lase indușin eroare, crezînd, într’un moment de slăbiciune, că într’adevăr acolo e partidul conservator, unde se sflă d. Take Ionescu. S’a întîmplat, că noul partid chiar să aibă oarecare, pe temeiul căruia zidindu-și noua firească a exploatare ideei conservatoare. Lucrurile n’au putut fi ascunse la infinit. Adevărul a trebuit să si arate. Astăzi chiar partizanii de aproape el d lui T. Ionescu sunt nevoiți să recunoască cum că n’au nici uun drept legitim, de a cere guvernul. Cu toate acestea amicii d-lui T. Ionescu tot mai speră să se mențină ca partid politic. Ei vor lua parte la alegeri, și ei cred, că vor avea chiar succese noui electorale cari apoi să le dea drept de exstență. In vederea alegerilor viitoare însă partidele politice vor trebui să-și desfășure clar în fața țarei ideile lor politice Liberalii și conservatorii au un trecut oarecare, pe temeiul căruia zidindu-și noui programe de guvernare în raport cu cerințele timpului, vor putea ușor cere încrederea cetățenilor. Țara va fi curioasă de sigur să vada lămurit cam de ce dei se conduc și takiștii ? Statuia lui Cuza-Vodă Reproducem din nou textul exact și integral al adresai Comitatului Cuza-Voda, către d-nii Grigorie Ghika-Deleni și A. D. Holban, — fiindca în cel înserat în numărul trecut al ziarului nostru a fost greșit reprodus. Iată textul după original: Domnule Președinta, Comitetul central al monumentului lui Cuza-Vodă întrunit în ședința de ani 21 Noembrie c. sub preșidenția d-lui A. D. Xenopol vice-președinte, nevoind a lua nici o hotărâre in absența D voastră, pentru aducerea la îndeplinire a votului Comitetului din 31 Octombrie anul curent,—a decis în unanimitate să vă roage să bine-voiți a continua lucrarea începută dintr’o inițiativă atât de generoasă și condusă ca atâta energie și abnegație timp de mai mulți ani Din primul moment D-voastră ați fost împreună cu noi unanimi în dorința de a așeza Statua marelui Domnitor în piața Vitrei. Dorința această vie, a cărei realizare fusese împiedicată un moment din împrejurări independente de Comitet, astăzi putăndu-se înfăptui suntem convinși că nu veți înceta de a conlucra la opera măreață a cărei inițiativă vi Se datorește. Convinși că veți da urmare a acestei rugăminți unanime a noastră pornită din cel mai viu sentiment de recunoștință, vă rugăm să binevoiți a primi asigurarea înaltei noastre stme. Vicepreședinte A. D. Xenopol, G. D. Șerban, N. Cananău, Iermacov, I. Motăș, Econ. Pavel Savin, Econ. Vereanu, Dimitrie Gheorghiu, Xenon Ion C Gheorghiu, A. C. Cuza. No. 9—21 Noembrie 1910. ■ CRO MCA VITICOLA Pasteurizam vinurilor Relativ la pregătirea vinurilor roșii.Având în vedere acțiunea decolorată a pucioasei, viticultorii nu vor întrebuința arderea pucioasei ca mijloc de curățire a zăcătoarelor unde fermentează vinul roșu, apa fierbinte și leșia sunt suficiente. La fermentarea vinurilor roșii există tendința din partea strugurilor mustiți, cari se găsesc adăugați mustului, de a se ridica la suprafață, oferind astfel diferitele microorganisme un loc prielnic pentru desvoltare și deci și pentru stricarea vinului. Se recomandă deci amestecarea mustului în fierbere, pentru a aduce lichidul la suprafață. Cum însă aceasta ar necesita un control continu și o mare pierdere de timp, ar fi recomandabilă întrebuințarea unor capace găurite, care să se așeze cam la ®/4 butoiului (zăcătoarei) și care reținând peliculele jos, nu ar permite decât urcarea lichidului. Influența diferitelor mirosuri asupra strugurilor .Diferite lichide, precum laptele și vinul, au proprietatea de a absorvi diferite mirosuri ; de aceea nu se recomandă mult sorile In grajduri cu miros greu sau ținerea vinurilor în pimnițe in care se acrește varza. După o comunicare din Nordd- Alig. Zeitung* rezultă, că și strugurii pot fi influențați de diferite mirosuri, fără ca compoziția lor chimiciei ce producția cantitativă să fie influențată , în schimb vinul lor suferă de aceste mirosuri neplăcute. Astfel în regiunea Rinului și mai ales pe la Geisenheim (renumită stațiune oenologicâ) s’a putut constata, strugurii crescuți pe coardele deps aracii tratați cu prosot, lucru ce li s’a observat și în viile situate in apropierea unei fabrici de creozot. In sudul Franței, strugurii unei vii îngrășate cu unele vegetale intrata în descompunere, aveau un gust neplăcut, foarte puternic, și care s’a transmis și asupra vinului; de asemenea s’a constatat un miros de afumat la strugurii obținuți de pe niște insecte, au fost afumate în vederea combaterei acestora. Toate aceste constatări merită atențiunea viticultorilor. Îngrășatul viilor.Pe lângă copacitul vitelor replantate și pe lângă îngropatul viilor, viticultorul se va gândi în momentul de față și la îngrășarea viilor sale, în vederea recoltelor viitoare. Viticultorul este proprietar si nu arendaș, și deci nu poate avea nici o scuză când este vorba de conservarea rodniciei pământurilor sale. Este îmbucurător de constatat, că podgorenii din țară au inceput să întrebuințeze gunoiul de vite, și chiar in unele localități nu cruți uneia sacrificii pentru procurarea și căratul pe deal Viticultorii să dea Insă atențiune gunoiului ce l întrebuințează, care sa nu fie prost conservat, căci atunci fac sacrificii numai pentru niște paie putrezite, care nu pot fi de mare folos. Am avut ocaziunea să văd întrebuințându-se astfel de paie putrezite, sub denumirea de gunoiu ros. ^ (Romînia Agricolă) CONSERVAREA artificială a vieței în jurul descoperiri savantului francez, dr. Alexis Carrel. Ce spune d. profesor dr. Victor Babiș. Am înregistrat și noi la vreme importanta descoperire a unui savant medic francez, dr. Alexis Carrel, care a isbutit să facă să trăească în afară de organism organele cele mai variate ale animalelor adualte. Astfel organe scoase din corpul unui animal, o bucăți duna piait#