Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-11-25 / nr. 233

< A A i ¥ «jurcm­arm­n«. m 5 33â.zxi ABONBHig EK­TE­P« «n *n . . . Lei 20 P« jumatata «n . 10 P« trei luni ... » In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanuu 44 JOI 35 NOEMBRI 1910 S Bani m­unmmi X­ a»® rțli­ști reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. TELEFON RT ©, 66 Platforma de retragere S’a pC. Afirmațiunile noastre de în­că acum trei luni în urmă în­cep să se îndeplinească punct cu punct pe fie­ce zi. Vorbind de retragerea gu­vernului, pe la jumătatea lui August spuneam că pentru a eviza o cădere rușinoasă și a ascunde adevăratele motive care-l fac sa părăsească pu­terea, partidul liberal v­ a pune ca platformă de retragere două reforme din agitarea carora tinerimea generoasă și-a fă­cut principala preocupare in uti­mii ani, reforma electora­la și impozitul progresiv. Și adăugam atunci că în primele zile ale sesmunei parlamentare ambele proecte ale acestor re­forme vor fi prezintate cor­purilor legiuitoare cari ur­­mînd a le respinge guvernul se va retrage pentru a-și face din ele platforma de opoziție. Abia o saptămînă a trecut de la deschiderea Camerilor și iată că ambele reforme sunt în ajun de a fi aduse înain­tea parlamentului. Ziarele guvernamentale au anunțat ca d. Costinescu face ultima revizuire a proietului de lege pentru înființarea im­pozitului progresiv, iar d. Diamandi a început de ieri în incinta Camerei o vie propa­gandă în jurul reformei elec­torale. Ba mai mult de­cît atît, d. Diamandi a întocmit un me­moriu care a fost acoperit pănâ acum de peste 20 sem­nături, în fruntea cărora figu­rează acele ale d-lor Banu, Culoglu, Vrăbiescu, Juniu Lecca, Sasu etc. etc. Curentul protivnic care tre­buia să se nască din însăși rîndurile majoritatea pentru a combate reforma electorală s’a ivit chiar din primul mo­ment în care d. Diamandi a apărut cu memoriul în Ca­meră pentru a culege adezi­uni și în fruntea acestui cu­­rent se află tovarășul de odi­­nioară a d-lui Diamandi, d. Vasilica Morțun care de­și cu idei înaintate totuși găsește ca pentru moment agitarea aces­tei reforme este cu totul ino­portuna. Și cu cît d. Diaman­di stăruie în­căpatarea de a­­deziuni cu atît crește și cu­rentul ostil acestei reforme, ast­fel că la sfîrșitul ședinței de eri, Camera era desbinată In două curente protivnice bine definite în jurul refor­mei electorale. Că agitarea acestei reforme în parlament nu e de­cît o a­­bilitate politică ticluită de mai înainte, aceasta se vede cu ușurință din însăși conținutul discursului pe care tot în șe­dința de eri a Camerei, l’a rostit d. Diamandi, care in loc să accentueze necesitatea dăi­­nuirei la cîrm­ă a partidului liberal pentru înfăptuirea re­formei electorale, a făcut din­­potrivă declarația că partidul liberal va pleca în curînd de la guvern și că vom asista la venirea altui guvern. Dar în afară de aceasta este încă ceva. Dacă într’adevăr reforma e­­lectorală era prevăzută în pro­gramul de activitate a sesiu­nei curente, trebuia ca faptul acesta să se spună în Mesa­giu dacă nu în mod categoric și explicit, cel puțin măcar în treacăt. Ori Mesagiul nu cu­prinde un singur cuvînt în chestiunea reformei electorale. Și este oare admisibil ca să se poată spune că acesta e o scăpare din vedere cînd nu s’a scăpat din vedere nici fai­moasele depozite de lemne a­­le d lui Constantinescu P ? S’ar fi putut oare să o­­mită din Mesagiu o reformă menită să schimbe cu desăvîr­­șire aspectul sistemului nos­tru reprezentativ, o reformă care ar fi format obiectul de discuție a cel puțin jumătate din actuala sesiune? Se vede clar cît de colo că totul e aranjat pentru a servi drept o platformă de retragere mai mult sau mai puțin ono­rabilă a guvernului de la cîrm­ă, decor care fără să an­gajeze țara la nimic nu -și poate avea efecte fie bune fit rele de­cît numai asupra si­tuației interne a partidului li­beral. Ceia ce rămîne însă intere­sant din ședința de ori a Ca­merei și care constitue o nouă confirmare a spuselor noastre e declarația categorică făcută de către un membru autori­zat al mejorităței că guver­nul­ se va retrage cît de cu­rînd și că îi va succede un guvern Carp. Declarația a­­ceasta ne mai arată cît,de se­rioase au fost asigurările date de către d. Bratianu în prima consfătuire a majorităților. Și sa se noteze că toate a­­cestea se petrec de abia in ziua a doua a discuției la me­sagiu. Ce va fi peste trei sau patru zile își poate ori­cine închipui. D. Stere si viitoarele alegeri Intr’una din serile trecute d. Stere a convocat la d-sa acasă pe toți sateliții săi de la „ Viața Romînească”, făcîndu-le comu­nicarea că peste puține zile gu­vernul se va retrage și că la cîrma țărei va succeda un gu­vern Carp. In ce privește atitudinea d-sale în viitoarele alegeri generale, d. Stere a declarat că dacă centrul va încerca să-l oprească de la un cartel electoral cu ă. Bădă­­rău, dsa va pleca din țară în a­­junul campanii electorale, sta­­bilindu-se din nou la Chambel pentru câte­va luni. Declarațiunea aceasta pune cum nu se poate mai bine în evidență dezastrul la care d. Stere se așteaptă dacă ar­e ne­voit să lupte singur in alegeri constituind în același timp o nouă dovadă a cârdășiei dintre poporanistul de la Iași și d. Bă­­dărău. Desnodamîntul fatal Nesiguranța, împreunată cu totala lipsă de orientare politică a liberali­lor, a produs, in vederea apropiatei retrageri de la putere a actualilor guvernanți, o complectă stagnare in toate ramurile administrative Este ultima sesiune parlamentară, care s’a deschis de curând, și care a pus nu numai un termen stăpinirei liberale, dar a luat și puținul curaj al mi­niștrilor, de a desvolta o activitate oare­care. Lipsa de activitate a membrilor cabinetului liberal, bilanțul nefavo­­rabil al guvernărei­lor în timp de trei ani și jumătate, care bilanț se cuprinde in mesagiul Tronului,­ toate acestea fac să se prevadă a­­propierea grabnică a desnodămîntu­­lui fatal : retragerea guvernului. Această retragere este de altfel de mult hotărită. Și agonia prelungă a regimului liberal n’a avut de efect, decit să mărească dezorganizarea ad­ministrativă, să se întroneze bunul plac, și căpătuelile să ajungă ultima preocupare a partizanilor guvernului. Din pricina aceasta s’au produs toa­te nemulțumirile în țară și toată lu­mea așteaptă cu nerăbdare schim­barea actualului regim. Retragerea partidului liberel de la putere va fi primită ca o mare ușu­rare sufletească de către toți cetățe­nii, cari au dor de țară și cari au fost obișnuiți să vadă la lucru băr­bați însemnați, cari au pus cu ade­vărat temelia României moderne, iar nu simpli figuranți. Liberalii au venit la putere cu promisiuni frumoase, cu un program economic, de pe urma căruia țara trebuia să se aștepte la cele mai se­rioase reforme, cari să aducă pe lân­gă o îmbunătățire a soartei locuito­rilor de la țară, acea pace socială, pe temeiul căreia să se poată ridica țara la o stare economică și cultu­rală înfloritoare. In loc de aceasta avem de înre­gistrat cea mai stearpă guvernare din care cuprinde viața noastră constitu­țională. Și guvernul trebue să plece din cauză, că nu mai are ce săvîrși­mpe terenul legislației, și fiind­că tot ce-a legiferat, în loc să fie de folos țârei, mai multă pagubă i-aduce. Zi­lele regimului liberal fiind numărate, se naște chestiunea suscesiunei. Asupra acestei probleme, în fond foarte simplă, totuși s’a discutat și se mai discută incâ în presa noastră politică. Până acum sa știa un lu­cru : Cad liberalii, vin conservatorii ! Alte partide politice, cu veleități de guvernare, nu existau, împrejurările au înzestrat țara de vre­un an și ceva cu încă un partid, care pretin­de a fi mai bun decât toate, care posedă monopolul de a face pe ce­tățeni fericiți. Un mare meșter al vorbei, un ad­vocat din cei mai rafinați, și-a în­chipuit, că e suficient să-și pună o firmă de partid politic, ca să fie stă­­pin pe toată țara, și să învirtească pe degete tot restul lumei romînești. A vrut să facă un partid nou ? Nu! Și -a închipuit numai, că va putea nimici vechiul partid conservator, rupîndu-i partizanii. A putut zdrobi d. T. Ionescu ve­chea organizație conservatoare ? Nici de­cum ! Dimpotrivă a curățit-o de unele elemente îndoelnice. Prin ur­mare e foarte natural,­ că, dacă se duc liberalii, vin conservatorii. Par­tidul d-lui T. Ionescu e considerat ca neexistent in fața succesiunei li­berale. Chilibușarii politici însă știu tot­deauna perverti rostul lucrurilor. S’a intâmplat că în săpăreala, el­ a pro­dus în țară noua firmă politică, mulți credincioși ideilor conservatoare să se lase induși­­n eroare, crezînd, în­­tr’un moment de slăbiciune, că în­­tr’adevăr acolo e partidul conserva­tor, unde se sflă d. Take Ionescu. S’a întîmplat, că noul partid chiar să aibă oare­care, pe temeiul căruia zidindu-și noua firească a exploata­re­ ideei conservatoare. Lucrurile n’au putut fi ascunse la infinit. Adevărul a trebuit să si a­­rate. Astăzi chiar partizanii de­ aproa­­pe el d lui T. Ionescu sunt nevoiți să recunoască cum că n’au nici uun drept legitim, de a cere guvernul. Cu toate acestea amicii d-lui T. Io­nescu tot mai speră să se mențină ca partid politic. Ei vor lua parte la alegeri, și ei cred, că vor avea chiar succese noui electorale cari apoi să le dea drept de exstență. In vederea alegerilor viitoare însă partidele politice vor trebui să-și des­­fășure clar în fața țarei ideile lor politice Liberalii și conservatorii au un trecut oare­care, pe temeiul că­ruia zidindu-și noui programe de gu­vernare în raport cu cerințele tim­pului, vor putea ușor cere încrede­rea cetățenilor. Țara va fi curioasă de sigur să vada lămurit cam de ce dei se conduc și takiștii ? Statuia lui Cuza-Vodă Reproducem din nou textul exact și integral al adresai Comitatului Cuza-Voda, către d-nii Grigorie Ghika-Deleni și A. D. Holban, — fiind­ca în cel înserat în numărul trecut al ziarului nostru a fost gre­șit reprodus. Iată textul după original: Domnule Președinta, Comitetul central al monu­mentului lui Cuza-Vodă întru­nit în ședința de ani 21 Noem­­brie c. sub preșidenția d-lui A. D. Xenopol vice-pre­ședinte, ne­voind a lua nici o hotărâre in absența D voastră, pentru adu­cerea la îndeplinire a votului Comitetului din 31 Octombrie a­­nul curent,—a decis în unanimi­tate să vă roage să bine-voiți a continua lucrarea începută dintr’o inițiativă atât de generoasă și condusă ca atâta energie și ab­negație timp de mai mulți ani Din primul moment D-voastră ați fost împreună cu noi una­nimi în dorința de a așeza Sta­tua marelui Domnitor în piața Vi­trei. Dorința această vie, a cărei realizare fusese împiedi­cată un moment din împrejurări independente de Comitet, astăzi putăndu-se înfăptui suntem con­vinși că nu veți înceta de a con­­lucra la opera măreață a cărei inițiativă vi Se datorește. Convinși că veți da urmare a a­­cestei rugăminți unanime a noas­tră pornită din cel mai viu sen­timent de recunoștință, vă ru­găm să bine­voiți a primi asi­gurarea înaltei noastre st­me. Vice­președinte A. D. Xenopol, G. D. Șerban, N. Cananău, I­ermacov, I. Motăș, Econ. Pavel Savin, Econ. Vereanu, Dimitrie Gheorghiu, Xenon Ion C Gheorghiu, A. C. Cuza. No. 9—21 Noembrie 1910. ■ CRO MCA VITICOLA Pasteurizam vinurilor Relativ la pregătirea vinurilor roșii.­Având în vedere acțiunea de­­colorată a pucioasei, viticultorii nu vor întrebuința arderea pucioasei ca mijloc de curățire a zăcătoarelor un­de fermentează vinul roșu, apa fierbinte și leșia sunt suficiente. La fermentarea vinurilor roșii exis­tă tendința din partea strugurilor mustiți, cari se găsesc adăugați mus­tului, de a se ridica la suprafață, o­­ferind astfel diferitele microorganisme un loc prielnic pentru desvoltare și deci și pentru stricarea vinului. Se recomandă deci amestecarea mustului în fierbere, pentru a aduce lichidul la suprafață. Cum însă a­­ceasta ar necesita un control conti­nu și o mare pierdere de timp, ar fi recomandabilă întrebuințarea unor capace găurite, care să se așeze cam la ®/4 butoiului (zăcătoarei) și car­e reținând peliculele jos, nu ar permite decât urcarea lichidului. Influența diferitelor mirosuri asupra strugurilor .Diferite lichi­­de, precum laptele și vinul, au pro­prietatea de a absorvi diferite miro­suri ; de aceea nu se recomandă mult sorile In grajduri cu miros greu sau ținerea vinurilor în pimnițe in care se acrește varza. După o comunicare din­­ Nordd- Alig. Zeitung* rezultă, că și strugu­rii pot fi influențați de diferite miro­suri, fără ca compoziția lor chimici­ei ce producția cantitativă să­ fie in­fluențată , în schimb vinul lor sufe­ră de aceste mirosuri neplăcute. Astfel în regiunea Rinului și mai ales pe la Geisenheim (renumită sta­țiune oenologicâ) s’a putut constata, strugurii crescuți pe coardele deps a­­racii tratați cu pr­osot, lucru ce li s’a observat și în viile situate in apro­pierea unei fabrici de creozot. In sudul Franței, strugurii unei vii îngrășate cu unele vegetale intrata în descompunere, aveau un gust ne­plăcut, foarte puternic, și care s’a transmis și asupra vinului; de ase­menea s’a constatat un miros de a­­fumat la strugurii obținuți de pe niș­te insecte, au fost afumate în vede­rea combaterei acestora. Toate aceste constatări merită aten­țiunea viticultorilor. Îngrășatul viilor.­Pe lângă co­­pacitul vitelor replantate și pe lângă îngropatul viilor, viticultorul se va gândi în momentul de față și la în­­grășarea viilor sale, în vederea re­coltelor viitoare. Viticultorul este pro­prietar si nu arendaș, și deci nu poa­te avea nici o scuză când este vorba de conservarea rodniciei pământuri­lor sale. Este îmbucurător de constatat, că podgorenii din țară au inceput să întrebuințeze gunoiul de vite, și chiar in unele localități nu cruți uneia sacrificii pentru procurarea și căratul pe deal Viticultorii să dea Insă a­­tențiune gunoiului ce l întrebuințea­ză, care sa nu fie prost conservat, căci atunci fac sacrificii numai pen­tru niște paie putrezite, care nu pot fi de mare folos. Am avut ocaziunea să văd întrebuințându-se astfel de paie putrezite, sub denumirea de gu­noiu ros. ^ (Romînia Agricolă) CONSERVAREA artificială a vieței în jurul descoperiri savantului francez, dr. Alexis Carrel. Ce spune d. profesor dr. Victor Babiș. Am înregistrat și noi la vreme importanta descoperire a unui savant medic francez, dr. Alexis Carrel, care a isbutit să facă să trăească în afară de organism organele cele mai va­riate ale animalelor adualte. Astfel organe scoase din corpul unui animal, o bucăți duna piait#

Next