Evenimentul, aprilie-iunie 1911 (Anul 19, nr. 45-111)

1911-06-11 / nr. 97

— ANUL XIX No. 5 103,23.1 ABORN­EȘTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 .5 103,23.1 Asausaciuiii Xxxffexiliși reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. TIPLEF03^ iTo.QS Liberalii ș i conspiQa Confrații de la „Mișcarea“ se opintesc si ne ridiculizeze, fiind­că am susținut într’un număr trecut că de când ac­tualul consiliu comunal a ve­nit la cârma afacerilor noas­tre orășenești, Iașul respiră. Apoi inteligenții gazetari ai preopinientei, înșiră o coloană și jumătate de garmand, re­producând bucăți din artico­lul nostru de care vorbim, dar fără a articula vre­ o cri­tică și fără a afirma vre­ un fapt care să cadă în sarcina nouilor edili. Întreaga acea înșirare, e presărată de puncte de escla­­mație își de întrebare, — de tot felul de semne, ce vor fi având vre-un înțeles, numai în mintea autorilor lor. Dar ce puteau să răspundă bieții opozanții soribenzi, când tot ce am afirmat relativ la administrația comunală de astăzi, este absolut întemeeat? Că lașul respiră și că era înăbușit sub intriga adminis­trație 1­berală, — aceasta’i un fapt pe care nime­ni’l poate contesta. Sunt abia vre-o două luni de când comuna e adminis­trată de actualul consiliu și deja orașul a luat alt aspect. Curățirea piețelor și a stra­­delor în modul conștiincios cum se execută astăzi, a înce­put să redea orașului foloase higienice și salubre, făcând să scadă mortalitatea—și boa­­lele contagioase nu­mai bân­tue în mod epidemic, de­cât numai la intervale sub formă sporadică. Meideanurie unde se vând obiectele de primă necesitate, sunt ac­ualminte într’o stare de curățenie mulțămitoare și de sigur că ele vor fi aduse la o curățenie și mai perfectă. Și dacă n’ar fi de­cât punc­tul acesta câștigat de oraș de la venirea cons­ilului comu­nal actual, încă ar fi un semn, destul de îmbucurător și pre­vestitor de alte ameliorări și mai mari, în diferitele ramuri de administrație orășenească. Cetățenii își aduc de­sigur bine aminte, ce vicum­e dom­nea sub consiliul comunal trecut. Boalele cele mai pericu­loase secerau mai cu samă populația orașului de prin măhalăl», — și dacă anul tre­cut holera nu ar fi apărut a­­menințătoare aproape de mar­­ginele țarei din spre Rusia, nu se luau nici macar acele câte­va puține măsuri higie­nice de aparare ce s’au luat atunci. Dar să nu mai șîcanem asu­pra lucrurilor de o importanță nu așa mare și să stabilim încă odată mai mult, că ori de câte ori liberalii au trecut pe la comună, n’au lăsat nimic în urma lor. Din contra, ei au anihilat și au risipit tot ce adunau conservatorii pentru comună. De două ori, celebrele mili­­oane dăruite lașului pentru apa, au fost mistuite de libe­rali,­ cari urmau la comună imediat cum intrau paralele în lăzile primăriei, și făceau pârjol. Pentru a treia oară comuna a căpătat tot de la partidul conservator, ajutor pentru a­­ducerea apei, și dacă nu apu­cau tot conservatorii să con­tracteze împrumutul și să deie în întreprindere alimentarea orașului cu apă, — cine știe dacă astăzi ar fi avut lașul apă de băut. Nici­când, liberali nu au strălucit prin o administrație comunala folositoare orașului sau prin vre-un act care să înzestreze lașul cu vre­o îm­bunătățire. Prin urmare facă bine cei de la gazeta adversarilor noș­­trii să nu mai atingă chestiile comunale făcând din ele ca­pete de acuzații contra parti­dului conservator,­ căci dis­cuția pe acest teren, esă tot­deauna defavorabila pentru ei. O infamie a „Opiniei“ încă o infamie a Operei. Nici o dovadă de cea mai stupidă rea credință ? Sub titlul asanați mereu­­ în numărul de la 5 Iunie publică o serie de invențiuni in­­farioase la adresa d-lui Minis­­tru al cultelor și Instrucțiunei C. C. Arion Dl. C. C Arion este, încă de la apariția ei, președintele comite­tului de direcție al revistei critice de drept, leglilat­e și jurisprudență. Publicație cu totul științifcă, la care nu se face politică în nici un caz politică conservatoare,do­­vadă că din cinci­spre­zece mem­bri ai comitetului, opt sunt libe­rali, politiciani militanți, trei sunt tariști și încă leader-i ca di­li. T­iulescu și G. Tașcă, unul sin­gur e conservator, iar trei nu fac politică declarată, în tot cu­rsul nu sunt conservatori. Toți a­­cești 15 iubitori de știință au a­­les pe dl. O. G Árion președinte, privind iu el numai omul de știință—căci dacă s’ar fi pus chestiunea pe culoare n’ar fi fost proclamat politică, ci-sa de un comitet aproape in unanimi­­tate tac­hist și liberal—acest co­mitet a subscris (putem publica contractul în regulă ce a inter­venit) o sumă de c­it­va mii de lei din care s’au și cheltuit 6000 (șase mii lei) cu numerile apă­rute pănă acum, căci Încasările de abonamente nu pot fi socoti­te p­ănă spre sfirșitul anului. Ministerul Justiției a abonat toate secțiunele de Curte din țară, în total 1.4L (patri -spre­zece) abonamente, la care a cerut să­­ facă reducere de la 25 lei costul abonamentului la 20 ast­fel a dat revistei suma lei, de 280 lei (­două sute-opt­zeci lei). In baza acestor simple adevă­ruri opinia pretinde că dl. Jurion ar fi realizat prin Ministerul de Justiție suma de 20 000 lei (două­­n­oi lei­) lei, abonind toate instan­țele judecătorești din țară, la a­­ceastă revistă, și că membrii co­mitetului, liberali și tachiști, care au pus bani în această lăudabi­lă încercare ar accepta acest lu­cru» Sau pretinde opinia că din acești 20 mii lei dl. Arion a cum­părat cu c­te 2, 3 poli pe d-nul Danielopolu director la Banca Na­­țională, Al. C. Orescu, M. Berceanu N. Ti­tal' seu ele ? Dar vom reveni cu o statisti­că complectă asupra sumelor pe care revistele liberalilor și a ta­­hiștilor le primesc de la guver­nul conservator și se va vedea cu el­ exces de delicateță—în dauna revistei critice—dl. C. C. Ar­­on a conciliat situația sa de Ministru cu acea de președinte al unei reviste. talia repaosulu­i duminical Am anunțat că d. mini­tru Alar­­ghi’oman a primit o delegațiune de funcționari comerciali, în chestia re­­paosului duminical. Noi credem că, înainte ca aceștia să fi cerut audiență și sprijinul minis­terului de interne, ar trebui ca să se înțeleagă între dânșii, și fie de co­mun acord, în privința repaosului du­minical. Câte am văzut că se întâm­plă cu acest repaos duminical n -a să­turat. Unii vroiau uni, ai­ci alta și nici odată n’a fost armonie, n’a fost într- fiotie, ca și cum nici nu știau ce vor, nici comercianți, nici funcționarii co­merciali. Așa incât, foarte bine a făcut, cum a procedat d. ministru Marghiloman, cu delegația sus zisă. D. Marghiloman a ascultat doleanțele ei, declarând însă că nu poate lua nici un­­ angajament, pănă ca o anchetă amănunțită ce se v­a face, nu va fi dor­i­t dacă un a­­devăr plângerile sânt întemeiate și dacă de­gațiunea reprezintă dorințele marii majorități a celor inaresați. Și d. ministru a mai adăugat că se va interesa dacă ch­­ știa și poate rezolva pe categorii sau după localități. Negreșit că o soluțiune grabnică trebuește dată, la mijloc fiind atâtea și atâtea interese de ale negustori­­mei. Dar, nu e mai puțin adevărat iarăși că așa cum înțeleg unii funcțio­nari comerciali sâ respecte repaosul duminical, nu mai poate merge. Am avut atâtea dovezi. In cazul acesta, chiar In orașul nostru, unde așa zișii funcționari comerciali au crezut un moment că pot face cum visează într'o noapte. Aceasta nu se poate. Bine deci a făcut delegațiunea că s'a prez­ntat la minist­rul de interne, pentru a-i cere dfinitiva rezolvire a di­stiunei. CI3QC3-------------­ Cine le rămâne -------------1 Pe zi ce merge, rândurle din frun­­te ale taohhiștilor sa­lăreși, conducă­torii cei mai de seama, cei pe cari d. Ionescu punea mai mare bază, apostolii tachiamului, ci>e unul, clte unul părăsesc pe șeful lor, sosindu­l singur, înconjurat doar de ... cei mulți dar proști, cari și ei de la un timp nu mai prea sunt mulți. Nu voim să mai pomenim de dis­trugerea a altor organizații tachiste din toate părțile țarii, provocate de venirea la putere a partidului con­servator, In contra prezicerilor „șefu­­lui“, și In contra credinței lor nestră­mutate, că cei ce vor urma liberali­lor, vor fi ei. E adevaret că odată cu mulțimea ce s’a desfăcut atunci din sinul ta­­rhiștilor, au fost și elemente de o de­osebită valoare, dar nu despre ei ne-am propus a vorbi, ci de acei cari erau factorii de căpetenie ai miș­­cărei tachiste, de acei ce erau alfa și omega In partidul decadent al d-lui Tache Ionescu. Pierderea cea mare nu constă in mulțimea ce se duce, dar In elemen­tele distinse ce-i părăsesc. Ar fi dat bucuros d. Tat­he Demo­cratul o sută, și mai mult, de ar t­­vea de unde, din mulțime, din gloa­tă, numai să­­ rămână cei doi-trei, pe care nu are cu cine si Inlocui, ale căror locuri rămân goale, fără spe­ranța de a mai fi complectate, după cum nici liiba nu mai poate avea speranță sâ-i crească dinții căzuți. Nici odată locul d­lui N. Fiera, care nu se mai poate considera ca fâcînd parte din partidul tachist, nu va putea­ fi complectat cu un altul. Un D. Alexandrescu, nu ușor va fi înlocuit de un altul. — Și nici unui A. D. Xenopol n o să-i găsească ușor un egal, care sâ împle golul ce-l lă­să prin eșirea sa din partid. In ziarele de capitala de aseară, se vor­bea că și celălalt ilustru juriscon­sult, d. G. Disescu, e gata a părăsi pe șeful­­ gură de aur­, pentru a sa duce lingă un alt șef cu punga de aur, lingă d. Bratianu. Alături de acești patru barbați, nu putem pune pe d. B Păltineanu, es­­te de mult iși face vina să sară la liberali, și care In curînd va face -i acest salt, lăstnd un gol și d nsul, deși incomparabil mai mic de­cit u­­nul lasat de ori­care din cei pomeniți Exemplul dat de cei patru foști tt­­chiști, va fi curând urmat de toți cei mai de seamă dintre conducătorii a­­venturei, iar șeful va rămâne cu ma­halale uimite de frumusețea cuvintu­­lui său sec, ou b­răușii și agenții or­­i va da mâna să mai la trcție cu bău­tură, de aci Înainte din punga sa, nu­mai din a alianțelor jidovești al că­ror credit s-a pierdut. •• Aga ■­­ - ■ ...... VINERI lal IUNIE 1911 — £ PSM&A7M 1 . Confuziunile d­ui dl. Ștefanescu-Galați In fine in mOptuiau de alaltă­­ori dl. dl. Ștefănescu-Galați s’a Indurat să ne dea un foarte lung răspuns. Cită răbdare am pus in citirea acelui articol și cît am suferit pănă l-am terminat de citit, numai Dumnezeu știe. Și morților le voi spune suferința mea. Dl. dr Ștefănescu-Galați iși publică răspunsul sub titlul de Confesiuni. Eu cred că imbute să fie o eroare de tipar și că la zaț­in loc de a s’a pus­e. In adevăr un titlu mai bun decît confusiuni nu putea să aibă acel articol, căci nu-i nimic precis și nn di­s­­t­a Ia care-l atacasem noi pe d-sa. Noi am desaprobat atitudinea, d-lui Ștefănescu, ce a avut-o cu ocazia congresului medicilor, față cu facultatea de Medicină, față cu profesorii și absolvenții aces­tei facultăți, precum și pent­u purtarea nedemnă, ca a avut față de unul din cei mai distinși pro­fesori a­i facultăței dl. dr. De­­metriade. A lfst și nimic mai mult. Pentru aceste motive, d sa, ne datora un răspuns. Deși ne vine prea b­ziu acest răspuns, totuși o acceptăm. Franțuzul zice mleux V'aut tară qu­e jamais Dar să lăsăm la o parte intirzierea, ale cărei cauze se întrezăresc și să discutăm răspunsul. Noi l-am învinuit pentru insulteis aduse facultăței de m­a­cină, profeso­rilor și absolvenților. Ce ne răspunde d-sar De bandide, di președinții de onoare, de președinții activi, de pa­siunile politice ale medicilor liberali, de nesuccisul politicei locale guvernamen­tale, că masa nu era bine preparată, că d-nii d­rn Socor și Demetriade au votat pe d-rul Dani­l și nu pe d-sa. Iată dar de ce ziceam confusiuni, căci nu răspunde întru nimic la cele rela­tate de mi. Noi n'am vorbit în pome­nitul articol, nici de d. dr. Socor, nici de d. dr. Dim­triade, nici de cat­drele de la care d sa a fos­t respins cu suc­ces și aci, d-sa are aerul de a se compara cu d-rul Daniel, a cărei me­rite sânt recunoscute de toată lumea, dar care are marele păcat de a nu fi român și de a fi dus lumea în eres­ie cu naționalitatea sa. Dar nu tre­­bue d. dr. Ștefănescu să se compare cu d-rul Daniel. " Dl. dr. Ștefanescu-Galați trebuia să nu mai vorbească în acel număr de fală ce o simte d-sa ca fi­ind absolvent al facultăței de București și NU de Iași, d s» trebuia să explice înțălesul cuvintelor : că i păcat, că se cheltuesc bani pentru faculta­tea de Medicină din Iași, care costa o mulțime de bani și viața a o sumedenie de oa­meni. La aceste să răspundă d. Ștefă­­nescu, iar nu să atace pe d-nii So­cor și Demetriade, cari au votat pentru d-rul Daniel și nu pentru d-sa, absolventul de la București, care s'a scoborât la Iași, să aștep­te declararea unei catedre vacante și hop să fie numit așa d-sa, fiind și-a făcut un mic stagiu act în Iași. Să ne fi explicat în acel articol d.. Ș­te­fan­esc­u-Gala­ți, cari au fost cauzele, cari l-au determinat pe d-sa să fie atât de violent față de distinsul profesor Demetriade ? Noi am­­ cunoscut de la început manifestarea d-lui Ștefănescu-Ga­lați contra facultăței de Medicină și a profesorilor ei, cari i-au în­chis porțile și pentru acele motive am ținut să relevăm atacul. In ceea ce privește afirmarea d-sale, că zia­rul nostru, i-a făcut marei onoare, de a se ocupa în mod larg de d-sa, nu o contestăm. Dar, d-sa sa înțeleagă sensul. Să nu trebue uite în acest caz și gloria lui Catilina și a altor tirani, cari au dat atât de lucru istoricilor, cari le-a con­sacrat pagini întregi, în istoria o­­menirei. Mihail Borcea •f­­f. -----—-----«rzrzcasj»— ■—■ . G.ieșefturile liberalilor Oii unde guvernul cerceteaiă tap»­tele foastei administrații liberale, dă peste gheșefturi. Ne amintim că s’au făcut ancheta la Botoșani și P. Naemț. Acum s’a trimis un inspector financiar ai facă anchetă la Vaslui. La societatea comunală de trim* vae s’au descoperit atâtea abuzuri în dauna primăriei Capitalei că Va fi nevoe să se deschidă și acolo 0 anc­heii, aceasta de ordin judecă­toresc. Dacă se va arăta modul de for­mațiune al altor societăți înființate de lib­rali pe seama Statului și co­munelor, se vor găsi de asemenea procedeuri nepermise. Pe de al­tă parte instituțiile finan­ciare liberale au fost prinse că fii o speculă cu acțiunile lor. Ast­fel, unda nu va interveni par­che­tul va trebui să intervină par­lamentul să ia noui dispoziții, prin legi contra speculei ce se face la bursă. Și cu toate acestea nu sunt alți oameni politici de­cât liberalii, pari să se laude cu cinstea și să propa­ge mai mult principiile moralei. Nu e liberi, ori cât de mare sau ori cât da neinsemnif care să nu plictisească lumea cu morala. Și pe măsură ce fac morală altora, ei fac și afaceri necinstite. Miniștrii liberali dau pradă ave­rea Statului , primarii, sting averea comunelor, prefecții, înglobează ju­dețele în datorii , o minune când un liberal nu f ace afaceri necinstite, când nu speculează pe Stat, județ sau comună.

Next