Evenimentul, aprilie-iunie 1914 (Anul 22, nr. 44-112)

1914-06-11 / nr. 97

— ANUL XXII No. 97 5 B­A­N­I ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . » 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an , 30 *’ Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL O­R­G­A­N AL PARTIDULUI CONSERVIITOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 MERCURI 11 IUNIE 1914 5 BANI fT M­U­N­­C­I­U­R­I Insortir si Reclama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — TELEFON No. 88 Pantahuza Nu l’am considerat nici o dată nici prea mult nici prea inteligent pe actualul conducător al clubu­lui liberal din Iași. împrejurările ne-au confirmat în câte­va rânduri că nu ne înșelăm. E însă foarte șiret d. Stere, calitate care-i îngădue ca întreaga sa activitate politică să se rezume doar în farse. E de prisos a le mai enumera, de­oare­ce sunt prea cunoscute. Ultima însă, fiind pusă la cale într’un moment de zăpăceală, este de o concepție mai jos de­cât mediocră. După incendiarul dar caraghio­sul discurs rostit la clubul liberal local, cu care prilej d. Stere a propus faimoasa ligă a reformelor, d-sa a așteptat sosirea adesiunilor din toate colțurile țarei românești. Dar, în afară de candidul doctor temeltr din Botoșani și încă șase iscălituri de pe aiurea nici o altă adesiune nu a mai venit să lun­gească lista. Zadarnic Mișcarea a publicat în coloanele sale, mai multe zile de-a rândul, numele iluștrilor a­­derenți ai farsei d-lui Stere, lista s’a închis cu cei ș­apte păcăliți de noua ghiduire politică a aven­turierului. Față cu acest netăgăduit fali­ment al amuzantei sale ligi, d. Stere nu perde însă curajul și apucă altă cale, calea care duce la un rezultat sigur și pe care o cunoștea din o veche experiență și din o practică cu totul recentă. Poliția ! Sunt de ajuns comisari, subco­misari și circumscripții și la ser­viciul siguranței—si-a zis d. Stere —pentru a umplea cu iscălituri de buna voc ori si câte liste ar necesita să producem pentru a dovedi seriositatea ligei refor­melor. Zis și făcut, D. Săndulescu a împrumutat d-lui Stere tot aparatul său poli­­cienesc în schimbul făgăduelei for­male de a nu i se lua trăsura primăriei de care uzează și astă­zi, deși ministerul îi acordă cheltueli pentru transport. Și iată cum vechii agenți elec­t­orali plătiți de stat pentru paza publică, s’au transformat prin un changement a­vut în niște fer­venți agenți ai ligei reformelor. Când aceste liste vor fi adu­nate in dosar și vor fi prezenta­te—cui nu știm —pentru a dove­di că poporul se dă în vânt după reforme, se va putea constata co­media în toată splendoarea ei. Veți vedea în listă nume de funcționari care au semnat sub amenințarea de a-­și perde sluj­bele. Veți găsi semnăturile cârciuma­rilor, date îngroziți de ploaia de contravenții ce-i așteaptă dacă nu se vor arăta ca adoratori ai re­formelor ! Veți ceti numele negustorilor de toate categoriile cărora li se smulg în acest moment iscălitu­­rile cu ademeneala că vor fi to­lerați să nu respecte repaosul du­minical. Nici casapii nu vor lipsi dintre aderenții la liga reformelor căci și ei au fost amenințați că pri­măria va osteni prețul cărnei. Listele vor mai fi ilustrate și cu numele derbedeilor și cerșeto- Reformelor zilor cărora li se va lăsa libera circulare pe stradele orașului în schimbul iscăliturilor. Monotonia semnăturilor obici­nuite va fi înlăturată prin petele de cerneală, rezultând din „pune­rile de deget“ ale celor care nu știu nici odată ce iscălesc. Dar cele mai multe semnături vor fi probabil de ale cetățenilor care n’au iscălit dar ale căror nume vor fi trecute acolo la po­liție cu o remarcabilă seninătate de conșciință. Toate acestea pentru ce­­i Pentru ca d. Stere să dove­dească— nu știm cui—că țara vrea cu ori­ce preț reforme. Se vede că d. Stere a uitat că țara liberală e în parlament ? Ori poate o licărire a conștiin­ței sale îi spune că aleșii de astă­zi ai națiunei sunt de fapt aleșii gardiștilor și ai alegătorilor lor din cimitire și că produsul bâte­lor nu poate reprezenta adevărata voință a țărei ? Liga reformelor nu poate avea altă explicație pe câtă vreme gu­vernul are majoritatea trebuitoare „pentru a se opune ori­cărei puteri din lume și a înfăptui reformele“—dacă e adevărată de­clarația d-lui I. Brătianu. Dar atunci ce rost au iscălitu­rile adunate cu poliția ? Ce însemnătate mai poate a­­vea o ligă a reformelor alcătuită de aceiași comisari care au ales și pe representanții guvernamen­tali ai națiunei ! Și, în sfârșit, ce-i mai trebue d-lui Stere semnăturile bieților negustori și cârciumari amenin­țați cu contravenții, când, ca măsură supremă, d-sa are la în­demână invazia celor cu traista’n băț ? Iată pentru ce am spus că d. Stere e un farsor, dar nu din ca­tegoria celor prea inteligenți, cu­ polițienești, acei patruzeci de deputați conservatori,—du­pă toate acestea să ai îndrăs­­neala, tu cameră pătată, care acoperi cu nerușinare toate fra­udele și justifici toate turpitu­­dinele cu care ți-ai asigurat o fragilă majoritate, să ai îndrăs­­neala de a face pe Caionele in­transigent cu aleșii partidului nostru și pentru neregularități de formă—inventate și acelea!— să ceri invalidarea a patru con­servatori. Dacă această manoperă in­famă ar fi reușit, ar fi sunat cu un ceas mai devreme sfăr­­șitul—destul de apropiat de­ alt­­mintrelea—al guvernărei libe­rale. Indu­narea opiniei publi­ce, ar fi fost așa de puternică, în­cât ați fi sburat până seara de acolo unde spre nenorocul țării vă aflați. Miniștrii au înțeles aceasta destul de bine, atunci când s’au sculat să potolească u­n zel ri­dicol și compromițător. Nu doar că n’ar fi apreciat și dânșii avantajul de-a avea patru opozanți mai puțin, și că s’ar fi codit de la o nouă infamie, ei cari sunt așa de obișnuiți cu ele ! Dar au înțeles primejdia, și atunci au răcut pe... generoșii. Generozitatea fricei... Generozitatea fiicei Camera și Senatul au validat mandatul celor patru conser­vatori, pe care parlamentarii liberali așa de scrupuloși in actele lor, așa de intransigenți în morala lor, îi propusese să fie invalidați. A trebuit intervenția d-lor I. Brăteanu și Costinescu, oa­meni a căror intransigență se află îndulcită de­ o profundă generozitate, și care invocând —iarăși și iarăși—momentele excepționale prin care trecem, au cerut cu stăruință validarea tuturor. Acestea sunt aparențele. Realitatea este însă altfel și cât se poate de meschină. Camerele actuale, ieșite din cele mai necurate alegeri și prin cele mai sălbatece ope­rațiuni au debutat cu o atitudi­ne vrednică de origina lor. După ce nu există deputat liberal care să fie expres la vo­ința alegătorilor, după ce nici unul dintr’înșii nu se poate făli cu o alegere curată, după ce a trebuit un curent de simpa­tie fără precedent, pentru ca să se poată strecura prin mij­locul atâtor violenți și străini­ Recunoștință Sub titlul „Mumiea“ stand „Miș­carea“ insultă ordinar, trivial, pe bătrânul, respectatul nostru conce­tățean și prieten d. A. D. Hulban. 11 insultă atribuindu-i articole scri­se în statul nostru. D. A. T­. Idol­ban scrie acum foarte rar și în ultimul timp nu a scris de loc. De­alt min treli d-sa semnează totdauna articole ce le scrie. Toate acestea sunt sigur că, direcțiunea, redac­­țiunei și serviciul de reportaj a zi­arului „Mișcarea“ le știe prea bine. Dacă au insultat atât de ordinar este probabil că au primit ordin expres de la patronul lor d. C. I Stere. în acest sens. Aventurierul nu poate erta d-lui A. D. Idoldan binele fără seamăn ce în vremuri atunci ... i V a făcut. Acesta e sistemul d-lui Stere de resplată. Astfel se manifestă sentimentul recunoștinței la anumiți indivizi. Insultele din suscitatul articol însă, ca unele ce nu pot atinge pe d. Huiban, nefiind autorul vre­u­­nui articol din „Evenimentul“ le reîntoarcem în întregime și dea drep­­tul d-lui Stere. Nu reproducem insultele din sen­timent de respect pentru publicul cetitor și pentru ziarul nostru. „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăeștia, a zis un cuminte și mare român. H. roesTivs Intransigenta șefului „Nu voi schimba o virgulă“. Ionel Brătianu Importanță are Vorba ce-a spus șeful. Nimeni nu e în stare Ca să-i strice cheful. Va fi însă bine, Ii pricep doar gestul. Virgula o ține Și suprimă restul. QOOOO * Sir Arde-I Chestia apei In timpii din urmă chestia apei a fost la ordinea zilei. Cine nu și-a spus, cu sau fără competența, cuvîn­­tul în „chestia apei“. De vre-o câte­va săptămâni toate ziarele din Iași sunt pline de „chestia apei“. începutul l’a făcut dl. dr. Mezin­­cescu în „Opinia“. Nu știu dacă nu­meroasele articole ale d-lui doctor au produs întregului public cititor mi­rarea pe care mi-a produs-o mie. Eu mărturisesc că nu așteptam să găsesc în aceste articole pe higienistul și pe bacteorologul și am fost foarte sur­prins să­­ găsesc pe censorul și pe inginerul hidrolog. Mă așteptam să găsesc aprecieri asupra calităței apei de Timișești, studii asupra bacterii­lor care se află în ea, sfaturi relati­ve la curățirea conductei pentru e­­vitarea contaminării etc., etc., și am găsit în schimb aprecieri asupra re­­sistenței tuburilor și insinuări asu­pra cinstei sau a bunei credințe a cutărei sau cutărei persoane. Eu cred că articolele d-lui Mezin­­cescu ar fi inspirat mai mult inte­r­­es și mai cu samă mai multă în­­­credere publicului dacă ele ar fi fost menținute în limitele competenței au­torului. Am văzut apoi expunerea reclamă a d-lui Primar reprodusă în „Mișca­rea“. Dl. Mârzescu a știut lăsând la o parte unele părți și insistând cu meșteșug asupra altora, să expite ast­fel chestiunea, pe care de alt­minte­­rea se vede că o cunoaște și a pă­­truns-o, încât să lese impresia că d-sa a venit la timp pentru a salva lașul. In ce privește trecutul d-lui Mârzes­cu voind să facă să reiasă rolul seu de salvator, și poate ca politician a­­bil voind să lese portiți pentru cam­panii politice viitoare, fără a preciza nimic lasă să se subînțeleagă multe. Dar ce-a fost a trecut. Să n’aveți grijă cetățeni, dl. Mârzescu ve­ghează.­­ Cum însă publicul pare că ar dori să aibă și alte garanții pe lângă „in­teligența“ și vigilența actualului pri­mar, expunerea d-sale, cu reticențele pe care le cuprinde au mai sporit îngrijorarea provocată deja de artico­lele din „Opinia“. Așa se explică intervenția d-lui Scarlet, care de bună samă a fost in­dus în eroare ; căci scrisoarea d-sale publicată în „Evenimentul“ e plină de bune intențiuni dar și de inexac­tități. La această scrisoare a răspuns prin „Mișcarea dl. Tancred Constan­­tinescu fostul director al Serviciului Apelor. Tot așa se explică articolul publicat în­­ Evenimentul de dl. dr. Cosmovici, care iarăși are cele mai bune intențiuni dar după părerea mea, unele aprecieri greșite. A mai intervenit în fine în discu­ție dl. I. B. Cantacuzino fostul in­spector al lucrărilor de alimentare arătând printr’o scrisoare publicată în „Opinia“ părerile d-sale în ce pri­­­vește necesitatea încercărei tuburilor­ Las la o parte ca neîntrând în ca­drul acestei discuțiuni, articolele din Evenimentul care se referă, nu la modul cum a fost executată lucrarea de aducere a apei în Iași, ci la mo­dul cum s’a dat în întreprindere a­­ceastă lucrare și la alte operațiuni accesorii. De alt­minterea că această parte a chestiunei mărturisesc că nu sunt în curent. In ce privește însă modul cum s’au executat lucrările și starea lor actua­lă, ca șef al serviciului teh­nic co­munal, am avut datoria și prilejul să intru mai de aproape în miezul ches­tiunei și am reușit să-mi fac o con­vingere. Față de starea de încurcă­tură în care se află discuția și față de nesfîrșitele păreri emise de unii și de alții, avocați, doctori etc., cred de datoria mea să arăt care este convingere­a mea, cu argumentele care mi-au servit mie însu­mi, cu cea mai mare claritate de care voi fi ca­pabil, fără nici o reticență și fără alt scop de­cât acela de a contribui la deslegarea problemei pusă opiniei publice. I In numărul de mâne voi adăugi deci și eu un articol la torentul de articole și scrisori pe care a avut darul să-l stârnească „chestiunea a­­pei“ , foarte mulțumit dacă voi fi reu­șit prin aceasta să liniștesc câtuși de puțin opinia publică îngrijorată și să contribui a risipi nedumerirea in ca­re se află acum publicul ieșan. N. Miclescu -----------­—loi-Npf |-----------­ Examenul clasei de declamație (clasa d-lui State Dragomir) Ieri, 9 Iunie, de la oarele 9 a. m. și 12 p. m. de la 2 jum. p. m., până la oarele 7, au avut loc în sala Con­servatorului examenele clasei de de­clamație. Elevii s’au prezentat bine. Comisiunea examinatoare a rămas foarte mulțumită. In deosebi s’a dis­tins elevul Gheorghiu din anul I­iu, care­ a surprins prin verva și inteli­gența cu care și-a redat personagiile, pe cari le-a avut de interpretat. Atît în Postum din actul al III-lea din Fintîna Blanduziei, cit și în Cris­pin din act. 1 și al 111-lea din Le­gatarul universal, precum și în Stan din Poetul romantic al lui M. Millo, a dat probă de atîta scînteietoare in­teligență, în­cit asistența nu și-a pu­tut opri manifestația de mulțumire pentru acest real talent. Absolvenții Pirone, Dim­itriu,Pav­lov și Manoliu, au arătat reale și frumoase calități dramatice. Pirone în „Năpasta“ lui Carageali a avut momente artistice, pe cari le-ar fi in­­vidi­at și un artist consumat. Ma­noliu a caracterizat admirabil pe Geronte din Legatarul universal. Dim­itriu a fost de­ o corectitudine ireproșabilă în actul I-iu din Sulli­van, fără să mai adăugim că ’n ro­lul poetului din „Poetul romantic“ a fost fie­ o vervă scînteietoare, pe care­ a pus-o în serviciul unei inteli­genți artistice bine ordonate. D-rele Penel și Popovici au absolvit clasa de declamație, prezentîndu-se în exa­men, în chip corect. Ambele au fost angajate ca stagiare la teatrul națio­nal din Craiova. Dintre elevii celor­lalți ani s’a pus în mare evidență A Ghițescu,cape în Ion din Năpasta, în Horațiu din Fintîna Blanduziei, precum și în Greva Ier­arilor a lui Fr. Coppée a surprins comisiunea prin calitățile de care a dat dovadă. Constantinescu Ștefan și Anton Luca au zis frumos și inteligent, cel c’mtăi pe Despot, cel de al doilea pe Laski din Despot-Vodă a lui Alec­­sandri. Dintre eleve din ceilalți ani s’au distins și s’au pus în evidența d-rele Maria Gheorghe în Get­a din Blanduzia, Lelia din Sullivan și Ana din Despot; H. Sadovianu, care, în Lizera, din Legatarul, pus multă vioiciune și multă degr­a­jare ;d-na Alexandrina Munte, care­ a jucat cu vervă și energie pe Anca din Năpasta; Elisa Popescu,care­ a s’pus inteligent pe „Ni­era“ din Bîn­tina Blanduziei și Carmina din „Despot- Vodă“. Toți ceilalți elevi s’au prezentat corect și frumos. ---------coco---------­ Vandalismele guvernului și ziariștii Iată textul protestării adresată Sin­dicatului Ziariștilor și Asociației Pre­sei de ziariști amenințați cu bătaia de ciomăgașii guvernului, la întru­nirea de la Amiciția. Domniile Prezident. Semnatarii petițiunei ce vi se îna­intează, au asistat în ziua de 8 Iu­nie, orele 10 dimineața, la o serie de fapte de care ați luat cunoștință prin ziare. De­oare­ce noi breslași, chemați să ne exercităm meseria și nimic mai mult, am fost amenințați cu ciome­gele, vă rugăm să binevoți a lua mă­surile ce veți crede de cuviință, spre a ni se garanta viața și a fi lăsați să ne facem meseria. Primiți etc.

Next