Evenimentul, aprilie-iunie 1914 (Anul 22, nr. 44-112)
1914-06-11 / nr. 97
— ANUL XXII No. 97 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . » 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an , 30 *’ Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVIITOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 MERCURI 11 IUNIE 1914 5 BANI fT MUNCIURI Insortir si Reclama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — TELEFON No. 88 Pantahuza Nu l’am considerat nici o dată nici prea mult nici prea inteligent pe actualul conducător al clubului liberal din Iași. împrejurările ne-au confirmat în câteva rânduri că nu ne înșelăm. E însă foarte șiret d. Stere, calitate care-i îngădue ca întreaga sa activitate politică să se rezume doar în farse. E de prisos a le mai enumera, deoarece sunt prea cunoscute. Ultima însă, fiind pusă la cale într’un moment de zăpăceală, este de o concepție mai jos decât mediocră. După incendiarul dar caraghiosul discurs rostit la clubul liberal local, cu care prilej d. Stere a propus faimoasa ligă a reformelor, d-sa a așteptat sosirea adesiunilor din toate colțurile țarei românești. Dar, în afară de candidul doctor temeltr din Botoșani și încă șase iscălituri de pe aiurea nici o altă adesiune nu a mai venit să lungească lista. Zadarnic Mișcarea a publicat în coloanele sale, mai multe zile de-a rândul, numele iluștrilor aderenți ai farsei d-lui Stere, lista s’a închis cu cei șapte păcăliți de noua ghiduire politică a aventurierului. Față cu acest netăgăduit faliment al amuzantei sale ligi, d. Stere nu perde însă curajul și apucă altă cale, calea care duce la un rezultat sigur și pe care o cunoștea din o veche experiență și din o practică cu totul recentă. Poliția ! Sunt de ajuns comisari, subcomisari și circumscripții și la serviciul siguranței—si-a zis d. Stere —pentru a umplea cu iscălituri de buna voc ori si câte liste ar necesita să producem pentru a dovedi seriositatea ligei reformelor. Zis și făcut, D. Săndulescu a împrumutat d-lui Stere tot aparatul său policienesc în schimbul făgăduelei formale de a nu i se lua trăsura primăriei de care uzează și astăzi, deși ministerul îi acordă cheltueli pentru transport. Și iată cum vechii agenți electorali plătiți de stat pentru paza publică, s’au transformat prin un changement avut în niște fervenți agenți ai ligei reformelor. Când aceste liste vor fi adunate in dosar și vor fi prezentate—cui nu știm —pentru a dovedi că poporul se dă în vânt după reforme, se va putea constata comedia în toată splendoarea ei. Veți vedea în listă nume de funcționari care au semnat sub amenințarea de a-și perde slujbele. Veți găsi semnăturile cârciumarilor, date îngroziți de ploaia de contravenții ce-i așteaptă dacă nu se vor arăta ca adoratori ai reformelor ! Veți ceti numele negustorilor de toate categoriile cărora li se smulg în acest moment iscăliturile cu ademeneala că vor fi tolerați să nu respecte repaosul duminical. Nici casapii nu vor lipsi dintre aderenții la liga reformelor căci și ei au fost amenințați că primăria va osteni prețul cărnei. Listele vor mai fi ilustrate și cu numele derbedeilor și cerșeto- Reformelor zilor cărora li se va lăsa libera circulare pe stradele orașului în schimbul iscăliturilor. Monotonia semnăturilor obicinuite va fi înlăturată prin petele de cerneală, rezultând din „punerile de deget“ ale celor care nu știu nici odată ce iscălesc. Dar cele mai multe semnături vor fi probabil de ale cetățenilor care n’au iscălit dar ale căror nume vor fi trecute acolo la poliție cu o remarcabilă seninătate de conșciință. Toate acestea pentru cei Pentru ca d. Stere să dovedească— nu știm cui—că țara vrea cu orice preț reforme. Se vede că d. Stere a uitat că țara liberală e în parlament ? Ori poate o licărire a conștiinței sale îi spune că aleșii de astăzi ai națiunei sunt de fapt aleșii gardiștilor și ai alegătorilor lor din cimitire și că produsul bâtelor nu poate reprezenta adevărata voință a țărei ? Liga reformelor nu poate avea altă explicație pe câtă vreme guvernul are majoritatea trebuitoare „pentru a se opune oricărei puteri din lume și a înfăptui reformele“—dacă e adevărată declarația d-lui I. Brătianu. Dar atunci ce rost au iscăliturile adunate cu poliția ? Ce însemnătate mai poate avea o ligă a reformelor alcătuită de aceiași comisari care au ales și pe representanții guvernamentali ai națiunei ! Și, în sfârșit, ce-i mai trebue d-lui Stere semnăturile bieților negustori și cârciumari amenințați cu contravenții, când, ca măsură supremă, d-sa are la îndemână invazia celor cu traista’n băț ? Iată pentru ce am spus că d. Stere e un farsor, dar nu din categoria celor prea inteligenți, cu polițienești, acei patruzeci de deputați conservatori,—după toate acestea să ai îndrăsneala, tu cameră pătată, care acoperi cu nerușinare toate fraudele și justifici toate turpitudinele cu care ți-ai asigurat o fragilă majoritate, să ai îndrăsneala de a face pe Caionele intransigent cu aleșii partidului nostru și pentru neregularități de formă—inventate și acelea!— să ceri invalidarea a patru conservatori. Dacă această manoperă infamă ar fi reușit, ar fi sunat cu un ceas mai devreme sfărșitul—destul de apropiat de altmintrelea—al guvernărei liberale. Indunarea opiniei publice, ar fi fost așa de puternică, încât ați fi sburat până seara de acolo unde spre nenorocul țării vă aflați. Miniștrii au înțeles aceasta destul de bine, atunci când s’au sculat să potolească un zel ridicol și compromițător. Nu doar că n’ar fi apreciat și dânșii avantajul de-a avea patru opozanți mai puțin, și că s’ar fi codit de la o nouă infamie, ei cari sunt așa de obișnuiți cu ele ! Dar au înțeles primejdia, și atunci au răcut pe... generoșii. Generozitatea fricei... Generozitatea fiicei Camera și Senatul au validat mandatul celor patru conservatori, pe care parlamentarii liberali așa de scrupuloși in actele lor, așa de intransigenți în morala lor, îi propusese să fie invalidați. A trebuit intervenția d-lor I. Brăteanu și Costinescu, oameni a căror intransigență se află îndulcită de o profundă generozitate, și care invocând —iarăși și iarăși—momentele excepționale prin care trecem, au cerut cu stăruință validarea tuturor. Acestea sunt aparențele. Realitatea este însă altfel și cât se poate de meschină. Camerele actuale, ieșite din cele mai necurate alegeri și prin cele mai sălbatece operațiuni au debutat cu o atitudine vrednică de origina lor. După ce nu există deputat liberal care să fie expres la voința alegătorilor, după ce nici unul dintr’înșii nu se poate făli cu o alegere curată, după ce a trebuit un curent de simpatie fără precedent, pentru ca să se poată strecura prin mijlocul atâtor violenți și străini Recunoștință Sub titlul „Mumiea“ stand „Mișcarea“ insultă ordinar, trivial, pe bătrânul, respectatul nostru concetățean și prieten d. A. D. Hulban. 11 insultă atribuindu-i articole scrise în statul nostru. D. A. T. Idolban scrie acum foarte rar și în ultimul timp nu a scris de loc. Dealt min treli d-sa semnează totdauna articole ce le scrie. Toate acestea sunt sigur că, direcțiunea, redacțiunei și serviciul de reportaj a ziarului „Mișcarea“ le știe prea bine. Dacă au insultat atât de ordinar este probabil că au primit ordin expres de la patronul lor d. C. I Stere. în acest sens. Aventurierul nu poate erta d-lui A. D. Idoldan binele fără seamăn ce în vremuri atunci ... i V a făcut. Acesta e sistemul d-lui Stere de resplată. Astfel se manifestă sentimentul recunoștinței la anumiți indivizi. Insultele din suscitatul articol însă, ca unele ce nu pot atinge pe d. Huiban, nefiind autorul vreunui articol din „Evenimentul“ le reîntoarcem în întregime și dea dreptul d-lui Stere. Nu reproducem insultele din sentiment de respect pentru publicul cetitor și pentru ziarul nostru. „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăeștia, a zis un cuminte și mare român. H. roesTivs Intransigenta șefului „Nu voi schimba o virgulă“. Ionel Brătianu Importanță are Vorba ce-a spus șeful. Nimeni nu e în stare Ca să-i strice cheful. Va fi însă bine, Ii pricep doar gestul. Virgula o ține Și suprimă restul. QOOOO * Sir Arde-I Chestia apei In timpii din urmă chestia apei a fost la ordinea zilei. Cine nu și-a spus, cu sau fără competența, cuvîntul în „chestia apei“. De vre-o câteva săptămâni toate ziarele din Iași sunt pline de „chestia apei“. începutul l’a făcut dl. dr. Mezincescu în „Opinia“. Nu știu dacă numeroasele articole ale d-lui doctor au produs întregului public cititor mirarea pe care mi-a produs-o mie. Eu mărturisesc că nu așteptam să găsesc în aceste articole pe higienistul și pe bacteorologul și am fost foarte surprins să găsesc pe censorul și pe inginerul hidrolog. Mă așteptam să găsesc aprecieri asupra calităței apei de Timișești, studii asupra bacteriilor care se află în ea, sfaturi relative la curățirea conductei pentru evitarea contaminării etc., etc., și am găsit în schimb aprecieri asupra resistenței tuburilor și insinuări asupra cinstei sau a bunei credințe a cutărei sau cutărei persoane. Eu cred că articolele d-lui Mezincescu ar fi inspirat mai mult interes și mai cu samă mai multă încredere publicului dacă ele ar fi fost menținute în limitele competenței autorului. Am văzut apoi expunerea reclamă a d-lui Primar reprodusă în „Mișcarea“. Dl. Mârzescu a știut lăsând la o parte unele părți și insistând cu meșteșug asupra altora, să expite astfel chestiunea, pe care de altminterea se vede că o cunoaște și a pătruns-o, încât să lese impresia că d-sa a venit la timp pentru a salva lașul. In ce privește trecutul d-lui Mârzescu voind să facă să reiasă rolul seu de salvator, și poate ca politician abil voind să lese portiți pentru campanii politice viitoare, fără a preciza nimic lasă să se subînțeleagă multe. Dar ce-a fost a trecut. Să n’aveți grijă cetățeni, dl. Mârzescu veghează. Cum însă publicul pare că ar dori să aibă și alte garanții pe lângă „inteligența“ și vigilența actualului primar, expunerea d-sale, cu reticențele pe care le cuprinde au mai sporit îngrijorarea provocată deja de articolele din „Opinia“. Așa se explică intervenția d-lui Scarlet, care de bună samă a fost indus în eroare ; căci scrisoarea d-sale publicată în „Evenimentul“ e plină de bune intențiuni dar și de inexactități. La această scrisoare a răspuns prin „Mișcarea dl. Tancred Constantinescu fostul director al Serviciului Apelor. Tot așa se explică articolul publicat în Evenimentul de dl. dr. Cosmovici, care iarăși are cele mai bune intențiuni dar după părerea mea, unele aprecieri greșite. A mai intervenit în fine în discuție dl. I. B. Cantacuzino fostul inspector al lucrărilor de alimentare arătând printr’o scrisoare publicată în „Opinia“ părerile d-sale în ce privește necesitatea încercărei tuburilor Las la o parte ca neîntrând în cadrul acestei discuțiuni, articolele din Evenimentul care se referă, nu la modul cum a fost executată lucrarea de aducere a apei în Iași, ci la modul cum s’a dat în întreprindere această lucrare și la alte operațiuni accesorii. De altminterea că această parte a chestiunei mărturisesc că nu sunt în curent. In ce privește însă modul cum s’au executat lucrările și starea lor actuală, ca șef al serviciului tehnic comunal, am avut datoria și prilejul să intru mai de aproape în miezul chestiunei și am reușit să-mi fac o convingere. Față de starea de încurcătură în care se află discuția și față de nesfîrșitele păreri emise de unii și de alții, avocați, doctori etc., cred de datoria mea să arăt care este convingerea mea, cu argumentele care mi-au servit mie însumi, cu cea mai mare claritate de care voi fi capabil, fără nici o reticență și fără alt scop decât acela de a contribui la deslegarea problemei pusă opiniei publice. I In numărul de mâne voi adăugi deci și eu un articol la torentul de articole și scrisori pe care a avut darul să-l stârnească „chestiunea apei“ , foarte mulțumit dacă voi fi reușit prin aceasta să liniștesc câtuși de puțin opinia publică îngrijorată și să contribui a risipi nedumerirea in care se află acum publicul ieșan. N. Miclescu -----------—loi-Npf |----------- Examenul clasei de declamație (clasa d-lui State Dragomir) Ieri, 9 Iunie, de la oarele 9 a. m. și 12 p. m. de la 2 jum. p. m., până la oarele 7, au avut loc în sala Conservatorului examenele clasei de declamație. Elevii s’au prezentat bine. Comisiunea examinatoare a rămas foarte mulțumită. In deosebi s’a distins elevul Gheorghiu din anul Iiu, care a surprins prin verva și inteligența cu care și-a redat personagiile, pe cari le-a avut de interpretat. Atît în Postum din actul al III-lea din Fintîna Blanduziei, cit și în Crispin din act. 1 și al 111-lea din Legatarul universal, precum și în Stan din Poetul romantic al lui M. Millo, a dat probă de atîta scînteietoare inteligență, încit asistența nu și-a putut opri manifestația de mulțumire pentru acest real talent. Absolvenții Pirone, Dimitriu,Pavlov și Manoliu, au arătat reale și frumoase calități dramatice. Pirone în „Năpasta“ lui Carageali a avut momente artistice, pe cari le-ar fi invidiat și un artist consumat. Manoliu a caracterizat admirabil pe Geronte din Legatarul universal. Dimitriu a fost de o corectitudine ireproșabilă în actul I-iu din Sullivan, fără să mai adăugim că ’n rolul poetului din „Poetul romantic“ a fost fie o vervă scînteietoare, pe care a pus-o în serviciul unei inteligenți artistice bine ordonate. D-rele Penel și Popovici au absolvit clasa de declamație, prezentîndu-se în examen, în chip corect. Ambele au fost angajate ca stagiare la teatrul național din Craiova. Dintre elevii celorlalți ani s’a pus în mare evidență A Ghițescu,cape în Ion din Năpasta, în Horațiu din Fintîna Blanduziei, precum și în Greva Ierarilor a lui Fr. Coppée a surprins comisiunea prin calitățile de care a dat dovadă. Constantinescu Ștefan și Anton Luca au zis frumos și inteligent, cel c’mtăi pe Despot, cel de al doilea pe Laski din Despot-Vodă a lui Alecsandri. Dintre eleve din ceilalți ani s’au distins și s’au pus în evidența d-rele Maria Gheorghe în Geta din Blanduzia, Lelia din Sullivan și Ana din Despot; H. Sadovianu, care, în Lizera, din Legatarul, pus multă vioiciune și multă degrajare ;d-na Alexandrina Munte, care a jucat cu vervă și energie pe Anca din Năpasta; Elisa Popescu,care a s’pus inteligent pe „Niera“ din Bîntina Blanduziei și Carmina din „Despot- Vodă“. Toți ceilalți elevi s’au prezentat corect și frumos. ---------coco--------- Vandalismele guvernului și ziariștii Iată textul protestării adresată Sindicatului Ziariștilor și Asociației Presei de ziariști amenințați cu bătaia de ciomăgașii guvernului, la întrunirea de la Amiciția. Domniile Prezident. Semnatarii petițiunei ce vi se înaintează, au asistat în ziua de 8 Iunie, orele 10 dimineața, la o serie de fapte de care ați luat cunoștință prin ziare. Deoarece noi breslași, chemați să ne exercităm meseria și nimic mai mult, am fost amenințați cu ciomegele, vă rugăm să binevoți a lua măsurile ce veți crede de cuviință, spre a ni se garanta viața și a fi lăsați să ne facem meseria. Primiți etc.