Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)

1914-08-05 / nr. 145

— ANUL XXîn No. 145 5 BANI A BON A ° MN­ETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an­­ .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA l­ia * -MaJut SB Mituli pi %# W^Mw # Redacția si Administrația Iași Strada Lăpușnan&u No. 44 5 BBNÎ A­n­U­N­CIUR­­ifti&ar­ țiS și Reclame? In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. ORGAN AL PARTIDULUI CON­SERVATOR = — 6 — T­E­L­E­F & N­Re. 83 Buletin Politic Iași, 4 August 1914 Deși de vre-o două sau trei zile, nu avem știri mai importante de pe câmpul de resbel,­însă dupre câte se știu, ne aflăm in ajunul unei mari lupte, lupte decizive poate, între armatele mane, care fac mișcări franco-ger­de con­centrare și își aduc mari întăriri de trupe destinate a servi de a­­jutor armatelor beligerante res­pective. După o veste mai proaspătă, imperiul Rusiei, cu toate greută­țile ce avea de înd­m­pinat din cau­za m­arelor distanțe de parcurs,­ a isbutit in fine să mobilizeze un milion de armată și să o înșire pe fruntaria austro-germană, mi­lion căruia îi urmează alte opt corpuri de armată ce vin iarăș spre frontiera inamică. Este în adevăr de admirat gra­ba cu care Rusia a putut pune pe picior de răsboi, o armată atît de colosală, și această grabă pre­zintă marele merit de a fi stricat toate socotelele Germaniei. Furia cu care să năpustise ar­matele germane asupra Franței. În vedera pentru ori­cine, scopul ce aveau germanii de a termina repede cu francejii pentru ca apoi să se arunce asupra rușilor. Acest scop n’a isbutit însă,căci pe cînd armatele germane sînt ți­nute pe loc între Luxemburg și Liège, milionul de ruși, ajunși la fruntarie, în momentul cînd scriem aceste rânduri, au și năvălit poa­te în Germania, prinsă astfel între două focuri. * * In politica internă, se petrec unele lucruri, care numai spre lauda noastră nu pot fi. Așa de exemplu unii politicieni cari nici pe vremuri grele ca a­­cele prin care trecem,—nu pot înă­buși în ei rancunele politice și nu se pot desbara de naravul de a duce luptă contra adversarilor politici, chiar și în clipele cînd a­­cei adversari, nu se mai gândesc de loc la nici un fel de luptă po­litică internă. Sunt unii oameni, ba și chiar unele gazete, care atribuie șefului nostru d. Al. Marghiloman, inten­ția de a înpinge la părăsirea neu­­tralităței țări noastre, și de a pro­paga o alianță cu Austro-Ungaria. E lesne de văzut cât de neîn­temeiate sunt asemine versiuni, cînd se știe că în consiliul de co­ronă­d. Marghiloman a susținut călduros ca România se păstreze o neutralitate sinceră și cinstită, —și să nu iasă din această neu­tralitate de­cât numai atunci, cînd evenimentele neînlăturabile o vor sili-o la aceasta. * % De la Constantinopol au venit zilele acestea știri alarmante în privința atitudinei Turciei,—dar in momentele di­n urmă ele au fost desmințite, cum se desminte de altfel și știrea despre ultimatul Angliei adresat imperiului turcesc. După câte au pățit Turcia, so­­cot că cei ce o guvernează astăzi vor fi reținut un fapt, anume, că acea țară a ajuns un fel de sim­plă expresie geografică,—și că pu­ține acte de nebunie îi trebuie se mai comită,—pentru ca se dispa­ră cu totul de pe harta Europei și chiar de pe acea a Asiei. „Mulțumită lui Dumnezeu, că poli­tica partidului național în vremurile din urmă s’a cristalizat și toate enun­­ciațiunile făcute de acest comitet au fost demne și au stârnit ch­iar admi­­rațiunea potrivnicilor noștri politici. „Să nu o pierdem aceasta din ve­dere mai ales când facem declarații politice. „Puterea politicei noastre datează de atunci de când am observat cu stricteță principiul de a nu ne ames­teca în afacerile altor state, ci ne-am mărginit la sanarea necazurilor noas­tre cari, de­sigur, reclamă destul de multe puteri concentrate. „Ar fi de dorit, mai departe ca a­­cei bărbați ai noștri, cari simțesc un imbold irezistibil de a face declara­­țiuni și anunciațiuni politice, să bine­­voiască a spune, că acestea sunt pă­rerile lor personale, pentru că nepu­­tându-se întruni comitetul partidului național român nici în numele popo­rului românesc nu se pot face enun­­ciațiuni politice. ALIANȚA dintre Germania și Italia — Textul convenției din 1887 — iată cuprinsul exact și întreg al convențiunei încheiată între Ger­mania și Italia în 1887, — și care leagă Italia de Tripla­ Alianță: 1. Dacă, împotriva speranțelor și voințelor sincere ale celor două înalte părți contraventt, Franța ar ataca pe care­va din ele, una e datoare să dea ajutor celeilalte cu toată armata statului. In acest în­țeles, pacea de asemenea numai în acord se poate încheia. 2. Dacă va ataca altă putere, înaltul aliat e dator să refuze ori­ce sprijin adversarului și totodată să manifesteze tațăl de aliat o ati­tudine de neutralitate binevoitoare, cel puțin. In cazul, dacă Franța va coo­pera activ cu acea a treia putere agresivă, va găsi aplicare artico­lul 1 din această convenție. 3. Având convenția aceasta un caracter pacific, și fiind înlătura­rea răstălmăcirilor o chestie im­portantă, textul convenției trebuie păstrat secret, și în afară de A­­ustro-Ungaria el se poate comunica altei puteri numai cu divuire re­ciprocă. Dacă în acea dintâi lună a celui din urmă an, nici una din părțile contrastente nu somează pe aliatul ei, de­ a negocia asupra u­­nei noui convenții, convenția de față rămâne în vigoare pe alți șase ani. 4. Germania recunoaște că Roma este capitala Italiei unitare și garantează integritatea Italiei unite. Italia nu garantează inte­­gritatea teritorială, nici a Germa­niei, nici a Austro-Ungariei,­­aoopt Atitudinea partidului național român din Ardeal Față cu diferitele interviewuri și declarațiuni din zilele din urmă dintre fruntașii români de peste munți, „Românul“ din Arad pu­blică un soi de comunicat, „De la un însemnat membru al par­tidului național“, și care între altele, se spun următoarele: „Fie­care român, care își cunoaște trecutul său, trebue să știe că credința neclintită a poporului român față de tron și patrie nu este numai tradițio­nală, ci fără seamăn în istoria popoa­relor cari viețuiesc în această monar­hie. Acest fapt de impune demnitate și mândrie națională șî, conștiința vredniciei noastre pretinde seriozitate în toate pornirile noastre și o rezervă față de manifestații de valoare dubi­oasă. „Noi prin fapte dovedim cine sun­tem, iar nu prin demonstrații sgomo­­toase, atestatul de bună conduită ni-i dă istoria, și nu râvnim la brevete de bună purtare. „Dorința noastră a tuturor este ca noi și după război să stăm cu frun­tea înălțată înaintea acestui judecător care se numește: Istoria. „Și, de aceea sfatul cel mai bun pe care îl putem da intelectualilor ro­mâni dar mai ales conducătorilor este, să-și ia pildă de la ținuta măreață a țăranului român, care cu atâta dem­nitate a plecat în război, și, mai de­parte, să țină seamă de împrejurările grave și să aprecieze împrejurarea, că comitetul național nu se poate în­truni, și să nu-și per­mită excursiuni pe tărâmuri unde numai comitetul este îndreptățit și competent a se ma­nifesta, Informații De cât­va vreme în diferite cer­curi, se atribue cutârui sau cută­­rui om politic, care a participat la consiliul de Coroană de la Sinaia, intențiuni sau păreri, care nu co­respund adevărului. Este de prisos să nu mai insis­tăm asupra naivității și sforțările unora, care acreditează asftel de povești. Căci, în efect, trebuește o mare doză de naivitate, pentru a înghiți astfel de brașoave. Din Sinaia se anunță că minis­trul Rusiei la București d. Pod­olev­­sky a primit din partea guvernu­lui rus însărcinarea de a comunica guvernului român că, toate știrile care anunță că Rusia ar face pre­gătiri militare la frontiera Româ­niei sunt de domeniul fanteziei. Rusia, nu are nici un fel de in­tenție ostilă față de România și nici un fel de gând de a-i viola vreodată neutralitatea. GrîPStii schimbului»—Bursa a fixat, pe data 1 August, cursul ofi­cial al schimbului, după cum urmea­ză: Londra—26 lei, Paris—103 lei, Berlin—127 lei și Viena—105 lei. —­— Comitetul adăpostului de turiști, „Doeliia“ de pe muntele Ceahlău, ne roagă a anunța că inaugurarea aces­tui adăpost, care se anunțase pe ziua de 6 August, se amână din cauza e­­venimentelor prin care trecem. Ziua ce se va fixa ulterior, se va anunța la timp. Pentru medici, Serviciul sanitar al orașului Iași roagă pe toți domnii medici cari nu vor fi mobilizați, a-i comunica în scris dacă în cazul unei mobilizări, ar fi dispuși a da concursul lor punându­­se la dispoziția Direcțiunei Sanitare pentru orașul Iași sau pentru ori­ce altă parte a țarei, cunoscând că li se va servi pentru timpul cât vor servi câte o diurnă de 15 lei pe zi dacă ar fi întrebuințați în oraș, și 20 lei pe zi dacă vor fi întrebuințați a­­iurea; în acest din urmă caz Direc­țiunea va suporta și cheltuelile până la punctul de reședință. Termenul în care se primesc aces­te comunicări este pănă în ziua de Marți seara 5 August. Comunicările scrise (fără timbru) se pot face direct la serviciul sanitar al orașului, sau prin poștă. Cu începere de astăzi, la Adminis­trația Financiară, a început să se a­­chite pensiile civile și militare pe luna August. Acceleratul de București a sosit astăzi dimineață cu o mică întâr­ziere. Specula cu alimentele Foarte mulți detailiști din locali­tate, nu se plâng în contra angrosiș­tilor, care pentru diferite articole a­­limentare, cer prețuri mai ridicate decit cele fixate. Angrosiștii încărcând la prețuri pe detailiști, acești din urmă ne avînd încotro, sunt nevoiți să nu mai vin­­dă alimentele cu prețurile fixate de autorități. Așa se întâmplă cu zahă­rul, cu făina etc. Un detailist din localitate ne făgă­­duește că ne va da un tablou întreg cu diferite articole, a căror prețuri au fost rădicate de angrosiști. Vom publica tabloul, pentru ca atît lumea, cit și autoritățile în drept să dea cu­noștință de specula nerușinată a an­grosiștilor,­în majoritate din Galați și București și să se iee măsuri în contra lor. Sinuciderea bancherului Gherman Unter Cunoscutul bancher Gherman Un­ter, procuristul casei Unter din lo­calitate, s’a sinucis aseară. In lumea comercială din Iași, sinu­ciderea lui Gherman Unter, a pro­dus impresie. Unter n’a lăsat nici o scrisoare. Pe o masă de la locuința sa, nu s’a gă­sit decât un revolver. Cetim în „Galații Noi“ : Misiunea d­lui Diamandi Suntem informați că d. Diamandi, ministrul României la Petersburg, so­sit în România, are următoarea misi­une din partea guvernului rus: Rusia ne oferă cele 3 județe din Basarabia luate la 1877 : Bolgrad, Cahul și Ismail ; România va putea imediat să ocupe aceste trei județe. Ne garantează cuadrilaterul contra oricărei invaziuni bulgare, cu condi­ție ca să intrăm în Ardeal, atăcând pe n aștri nci pe la spate. In caz de victorie Transilvania și Bucovina vor fi ale noastre. Consiliul de miniștri examinează a­cum această propunere rusă și mai ales garanția că ea va fi îndeplinită. Se pare că vor garanta Franța și Anglia. Scumpetea în târg, a ajuns de nesuferit. Toate alimentele se vând pe prețuri exorbitante. Ar trebui ca administrația co­munală să fie cele mai severe și grabnice măsuri, pentru ca specula negustorilor să nu exaspereze publi­cul, destul de necăjit în momentele de față cu alte multe nevoi. De la distinsul și cunoscutul pu­blicist ieșan, d. Dumitru C. Mo­­ruzi, primim o scrisoare adresată d-lui Vaida Voevod, fruntaș român din Bucovina. Vom publica aceas­tă scrisoare, în unul din numerile noastre viitoare. MILITARE. — Situația tinerilor cu termin redus cari au fost mobilizați anul trecut și au luat și prima de echipare de plutonieri nu s’a clarifi­cat la Regimentele noastre, deși un ordin circular al Ministerului s’a tri­mis la toate Regimentele, cu rugămin­tea de a se dispune de drept a fi in­­naintați plutonieri. Unii din acești tineri cari și-au ii­­naintat actele Ministerului au și fost făcuți ofițeri de rezervă, deci d-nii comandanți ai Regimentelor locale sunt rugați a da ordine în consecință, căci alt­fel ar lovi în drepturile acestor tineri. A fost conferită medalia Răsplata muncii pentru biserică, cl. I-a, cu­cernicului preot I. Gotcu, de la bi­serica Sf. Spiridon din Iași. Hârtiile n’au trecere pentru schim­bat nici la poștă. O domnișoară de la telegraf a refuzat de a expedia o telegramă pentru motivul că trebuia să schimbe o hârtie de 20 lei. Expe­­diatorul telegramei a ripostat d-rei că pentru 2 lei îi lasă hârtia de 20 lei, numai să-i expedieze telegrama. D-ra de la telegraf a refuzat și de astă dată, așa că expeditorul a ple­cat fără a mai trimite telegrama la destinație. MARTI 5 AUGUST 1914 In urma intervenției I. P.S. Mi­tropolitului Moldovei și a d-lui C. Meissner, ministerul de interne a admis ca școala de corecție să se deschidă în via­ța „Grier“. E pro­babil că această școală să fie des­chisă în toamna ce vine. Comerciantul Iosub Solomon din cor­. Copou a fost dat judecăței pentru că a căutat să speculeze populația, urcând prețul alimen­telor. Cu ocazia aniversarei nașterei împăratului Frantz Iosef, se va o­­ficia mâne dimineață un Te-Deum la biserica catolică din localitate. Intre 1—15 Septembrie a. c. se va ține concurs pentru ocuparea locuri­lor vacante de bursieri și solvenți de la școalele normale de învățători și învățătoare din țară și anume din o­­rașele următoare : Craiova (băeți), Craiova (fete), T.­Severin, C.­Lung, Buzău, Galați, Bârlad, Iași, (Vasile Lupu băeți), Iași (M. Sturza fete), București (Elena Doamna fete) Piatra N., și Constanța. Locurile vacante sunt următoarele : La Bârlad 34 burse și 21 solve pen­tru clasa I; la Buzău 35 burse pen­­tru clasa I și 14 burse pentru clasa II și a IV-a ; la Iași (Vasile Lupu) 50 burse și 29 salve pentru clasa I și 24 burse pentru clasa II și a IV-a ; la Galați burse 21 și 36 solve pen­tru clasa I-a; la Constanța pentru clasa V 50 burse și 10 solve pentru clasa I 42 burse; la Craiova pentru clasa I 19 locuri burse și 42 solve ; la C.­Lung pentru clasa I 32 burse și 20 solve și 28 burse pentru cele­lalte clase; La T.-Severin pentr clasa I 33 burse și 4 solve și pentru cele 3 școli normale de fete sunt vacante pentru clasa I 86 burse și 27 solve. Condițiunile sunt publicate în Bule­tinul oficial cu n­rul 421 din 1 Au­gust 1914. „Lokalanzeiger“ din Berlin află că 25 generali sau ofițeri superiori ruși surprinși în Germania de evenimen­te, sunt deținuți aci, în Berlin. Prin­tre ei se găsește amiralul Skryllow, comandant al flotei ruse din Marea Neagră. Consiliul de igienă al orașului se va întruni in astă sară la ora 5 pen­tru a se ocupa chestia cazurilor de febră tifoidă. In str. Nicolinei s’a sinucis indivi­dul Gheorghe Țâru, fiind epileptic. Examene de capacitate pentru maestre de muzică și lucru de mînă Ministerul cultelor și instrucțiunei publice, aduce la cunoștința generală că în localul universităței din Bucu­­curești, se vor ține examene de ca­pacitate pentru maestre de muzică și de lucru de mână după cum urmează: La 1 Noembrie c. muzica, odată cu cel al băeților. La 15 Noembrie c., lucru de mână. Candidatele pentru a fi admise la aceste examene, trebue să îndeplineas­că următoarele condițiuni: Să fie românce, să aibă vîrsta de 20 ani împlinite și să prezinte certi­ficate de bună purtare. Cererile de înscriere vor trebui în­aintate ministerului până în seara zi­lei de 30 Septembrie c.; după aceas­tă dată nu se va mai da curs nici u­­nei cereri. Cererile de înscriere vor trebui să fie semnate cu numele și pronumele întreg al candidatei, arătîndu-se ad­resa exactă și specialitatea pentru care dorește să treacă examenul. La cerere se vor anexa actele enumărate în publicație. Afară de aceste condițiuni genera­le, candidatele trebuie să mai înde­plinească și alte condițiuni speciale cerute de regulament și publicate în tt.Monitorul Oficial“ No. 48 din 3 Iui­nie a. c. o oo-

Next