Evenimentul, aprilie-iunie 1915 (Anul 23, nr. 46-117)

1915-06-25 / nr. 115

a 4 \ * 4 f 5 B­A­N­I — 6 — A­BONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an­­ .10 Pe trei luni . . .5 in străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani = O Pt 6 fl îi di­ PARTIDULUI CONSERVOT Efsdicții, și Molinistri­i sați Strada Lipajiiann No. 44 = 5 BB­N I fl N U­N­CI­U­R­I Insarțit și ft&olam ln pagina a 2-a rândul 1 In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b­­ —6­7 £ L­E­F­O .V­Mo. 98 O R ===== SUWBI HUKH HEM« LATINITATE ..................Și, a pornit Aiila cu hoardele barbare ca să verse sânge, ca să audă țipete și strigate de du­rere, ca sa vadă cum curg laci âmi, cum femei, copii, bătrâni rămași pe drumuri și fără adăpost, fără pane, lăsați la voia întâmplărei și la prada soldaților teutoni, îmbătați de victo­ria celui mai tare, tâmpiți de ra­chiul vărsat în pădure de ofițerii lor, jefuind, distrugând totul, prihă­nind fetele, murdărind femeile,....... iar ei stând de o parte și rânjind de bucurie ca fiarele sălbatice stri­gau „Hoch“.... vivat Kaiser. Și vroiau să stârpească rasa la­tină muma noastră a tuturor, iar în locul ei să se înfigă germanismul al cărui vultur a înfăptuit barba­riile pomenite mai sus. A sărit îm­potriva urgiei, latinitatea ajutată de cei ce se împotriveau urgiei și mân­driei unui descreerat, și la inimele sângerânde de durere a ținut piept barbarilor moderni. Mai rămăsese un colțișor latin, o țărișoară urmașă a mândrilor Ro­mani, mai rămăsese un popor în vinele căruia curge sânge de voinic. Credea lumea întreagă că și a­­­cest popor va veni în ajutorul fra­ților săi latini, că și ei împreună cu­ ceilalți cu crucea într’o mână și cu spada în cealaltă se vor opune cu piepturile lor acelora­­ care le vroiau moartea și peirea. Dar vai, un­­ an aproape, acel popor de voi­nici demni urmași ai lui Ștefan cel Mare și ai lui M­ihai Viteazu, stă cu manile încrucișate și urnește cu indiferență la jaful și focul ce ur­gia teutonică a deslănțuit asupra Europei întregi. Hunii și turcii—­ei acei mari veacuri necurmate voiau să îngenunchieze crucea și să facă să fâlfâie semiluna—iată tovarășii lor de luptă. Și atunci cei ce suferă, cei ce plâng, cei ce cu lacrămi de sânge întind mâna către frații lor fără însă ca să li se răspundă se uită cu mirare și nu știu care să fie cauza acestei indiferențe, nici noi n’o știm, dar putem spune că nu-i poporul vinovat, că el compătimește și deplânge nenorocirile căzute a­­supra latinității. Dar vai ce poate face! Un singur lucru, blestem și amar asupra acelor cari nu vraesc să asculte inima poporului român, blestem și amar asupra acelora cari lasă să piară fiii lui Traian și popoarele latine. (Îs acea ce foc­­ publicfire, documen­tată­ în 1878, consulatul nostru din Paris, nu a găsit de demnitatea lui să desmintă minciunile grosolane și îminuitele criminale ca să făceau Ieșenilor prin jurnalele franceze, că aci „noi Romînii, spînzurăm evreii, „le împungem limba, îi mutilăm“. E­ram singurul care în Sorbona, strigam contra acelor infamii și dacă nu sunt crezut pe cuvînt, pot dovedi cu scrisori de la foștii mei colegi, actualminte mari profesori, tocmai la Sorbona. Așa că am dreptul sa scriu cele ce scriu. Dr. Leon C. Cosmovici P­rofesor Universitar Răspuns la o întimpinare germană C­onsulatul german din localitate, a găsit cu cale să’mi dee un fel de desmințire, prin jurnalul „Opinia“. Zic desmințire, căci spune că ’n bi­rourile sale sunt cărți la dispoziția publicului spre a să convinge că pro­fesorul Bédier, din­ broșura căruia am luat cele ce am publicat, nu a spus adevărul și deci sunt vinovat de a induce în eroare publicul. Iată textual ce spune consulatul : „D. Max Kuttner din Berlin, a de­ monstrat că acele pasaje arătate de „Bécher, extrase din scrisorile germa­nilor, au fost parte scoase în mod „tendențios prin emiteri, parte ne­­„adevărat interpretate, parte rău „traduse iu franțuzește“. M­ai înainte de a răspunde ceia ce știu, asupra acestor învinuiri aduse lui Bédier și deci indirect mie, de cătră Consulatul german, țin să fac cunoscut: C­ă ’a Germania să publică un nă­mol de broșuri cu scopul de a ameți lumea, precum și de a amăgi pe în­suși poporul german. Șiretenia lor merge până acolo, încît fac fotografii așa de ghidace—pentru cei ne­expe­­rimentați deci pentru vulg—încât crezi că ’n adevăr reprezintă soldați germani mutilați și aceasta, pentru a scuza cruzimele lor de masacrare a zouierilor și de uciderea celor ră­niți, aflători pe câmpul de luptă. Cine are experiență, cu lupa în mină, ușor poate vedea manopera frauduloasă din acele fotografii. D­in acele broșuri am primit și eu, pină ’n ziua cînd am vorbit la o în­trunire națională, protestând contra acestui măcel, întitulat răsboiul ci­vilizației germane. Nu mă supără de loc încetarea trimeterei acelor bro­­șure. Dar nu e mai puțin adevărat, că e un fapt, care dă loc la bănueli și încă bănueli foarte caracteristice. R­evenind la traducerile mele, afirm că avem textele germane fotografiate. Deci, dacă publicul stă la îndoială, pot reproduce textul german și atun­­cea să va vedea că nu s’a emis ab­solut nimica care să fi schimbat sen­­sul frazelor. Și ce mai la deal mai ia vale. Nu sunt reproduse jurnalele în care să confirmă masacrele . Nu sunt carnete în care soldații singuri spun : „că nu mai sunt oameni, ci v­andali, așa de nemai omenesc să poartă“ ? Atuncea, ce însamnă încri­m­inarea omitelor, sau și greșalelor de traducere ? Crima e crimă. Or­dinele de masacrare, de a fura, de a arde, nu sunt și pot fi scuzate ab­solut, sub nici un cuvint. Și dacă într’un singur loc, Bédier, traducând grenades prin „grenades incendia­ires1" în loc de abuzuri, a denaturat întru cît­va înțelesul gîndi­­rei germanului ? Acest unic caz, nu îndrituește pe germani a învinui pe profesorul Bédier, că intenționat de­naturează faptele. C­onform celor stipulate prin con­venția de la Haga, ori cum s’ar în­toarce, ori cum s’ar suci germanii au calcat legile cele mai sfinte și sunt vinovați de crimele cele nemai po­menite. Și culmea culmelor e, cînd îndrăs­­nesc a spune, că le făptuesc pentru întemeierea adevăratei civilizații „pu­terea bitei“. Și reproduc textul incriminat de Max Kuttner, care e calul de bătae al acelora ce caută să scuzeze cri­mele germane. S­oldatul Moritz Grosse din reg 177 infanterie, după ce descrie cele făptuite la 22 Aug. la Saint-Vieth și la 23 Aug. la Dinarii sfârșește astfel: „Einschlagen von gránátén in die „Häuser. Abends Feldgesang : Nun danket alle gottu. Ș i a tradus astfel „aruncare de bombe incendiare în case. Sara, cor militar, acuma mulțămim lui D-zeu“. E­i bine, nu erau incendiare, dar tot acolo să ajungea cu bombele tri­mese în case, contra stipulațiunelor convenției de la Haga privitor la teri­­toriile ocupate de o armată și privi­tor la populația din acele­ teritorii. Ș­i ce mentalitate să mai desprinde din textul acestui carnet? După"­de­vastare, mulțămire lui D-zeu că le au ajutat să făptuiască astfel! întreb pe întimpinătorii mei, men­talitatea aceasta, este­­ ea de ordi­nul normal? Ucizi, furi, dai foc și pe urmă mulțămești lui D-zeu ! R­epet: dacă nu s’a tradus în­tot­­­­deauna complect tot textul carnete­lor, nu s’a adus prin aceasta absolut nici o greșită interpretare. Pasagiele traduse sunt în o ordine complectă, și nu pe săritele. In fine previn publicul că am pri­mit de la dl. Becher și răspunsul la acuzațiunile ce i s’au adus de Max Kuttner și le voi face cunoscut. N­u mă pot opri însă, să nu fac o tristă comparație, necunoscută publi­cului Român. P­e cînd în 1915, consulatul ger­man din localitate, a găsit de datoria lui să întimpene o publicare blajină Informații La Roma este comentată cu mul­tă simpatie, venirea d-lui N. Fili­­pescu în fruntea partidului conser­vator. Se pune în legătură declarațiu­­nile noului șef în favoarea inter­venției României lângă Italia, cu simpatia sa pentru Quadrupla înțe­legere. A­lte 200 de vagoane cu zahăr au sosit la Predeal. D­irecțiunea Școalei Profesionale de fete „Sf. Sava“ din Iași, invită pe toți părinții și corespondenții elevilor să asiste la serbarea încheerei anului școlar care va avea loc Joi 25 a. c. ora 4. p. m. „In urma celor șase examene de sfârșit de an au trecut cu deosebit succes în anul al patrul­ea de me­dicină următorii studenți și studente : Apter H., Antoniu M., Bontaș R., Ca­­randa Lucreția, Filipescu Ema, Gheor­­ghiu V., Grigoriu Gh., K­urmuzach­i E., Buznea Bufr., Racoviță I., Plăcin­­teanu Gh., Tudoraim G., Tarcinius C., Theodoreacu E., Schreiber Chorlata“. Chestia apei la lași D . G. Mârzescu, primarul orașului, care se află la București de câte­va zile, unde participă la desbaterile co­­misiunei instituită pentru judecarea diferendului dintre comuna Iași și societatea Union Baul, în chestia apei, pleacă astăzi la Timișești, însoțit de d. inginer Tanered Constantiuescu pentru a constata la fața locului stri­căciunile cauzate la conducta de la Timișești, la k­ilometrul 3 și a sta­bili lucrările de reparațiunile ce ur­mează a se face. P­entru ca populația Iașului să nu fie lipsită de apă de Timișești, în tim­pul în care urmează a se face aceste reparațiuni, administrația comunală va construi două conducte provi­­zorie care vor permite ca în timp de cel mult două săptămâni, lașul să aibă apă de Timișești. A­ceste conducte provizorii vor de­bita pe zi o cantitate de 8000 m­. cubi. In timpul acesta, când lacul va avea această cantitate de apă, se vor urma celelalte lucrări de reparare a con­ductei, construindu-se un dig în lun­gime de 1 km., care va întări vechia albie a rîului Moldova. E vorba ca, pe de asupra mare­lor clădiri administrative de Bucu­­cur­ești,precum și pe de-asupra piro­­tihniei, arsenalului, depozitelor de munițiuni și proviziuni să se pue plase de sârmă, în felul celor cari apără stabilimentele similare din Londra contra unor eventuale bombardări din avioane. A­cum câteva zile a sosit în Capi­tală un nou transport de 10 milioane mărci pentru propaganda nemțească. Avis amatorilor. D -nii Gr. Demetrescu și Gh. Taba­­covici, profesori de drept roman și de drept civil roman la Iași, au fost transferați la facultatea din București. întrunirea Acțiunei Naționale și celor alte societăți naționaliste, care va avea loc­ Duminica viitoare la „Dacia“, se va ține, nu după prânz ci dimineața la ora 9 și jumătate. D in Franța au sosit, via Salonic- Prahova, șapte aeroplane care au fost transbordate la stația căilor ferate din T­.Severin și apoi trimise la Bu­curești. Presa franceză despre moartea lui Lahovary T­oate ziarele consacră articole me­moriei lui loan Lahovary a cărui moarte a pricinuit o dureroasă emo­­țiune a ei. „Echo de Paris“ zice loan Laho­vary n’a putut vedea mărirea patriei române pe care o dorea pentru ziua de mâine, dar a murit cu ochii plini de acest vis , fericit cel ce cade în clipa când crede că va înfăptui idea­lul visat. Primăria a fixat prețul de 5 bani pentru două cote cu apă de la Ciric, cu toate acestea aparii spo­­liază publicul cerînd astfel de pre­țuri și adăugind că nu le pasă de cei de la administrația comunală. D­e­eri s’a deschis sesiunea consi­liului de război. Prezidează d. colonel Petrescu. Cetim în „ Epoca“ „Serviciul sanitar militar al arma­tei noastre, a ajuns să fie superior a­­proape tuturor serviiciilor militare sanitare străine. E­l posedă 22 trenuri sanitare, cu tot atâtea vagoane cu băi, alte 6 va­goane de băi, 32 vagoane etuve și numeroase spitale mobile. P­e lângă aceste absolut necesare instalații, regimentele au o organi­zație sanitară desăvârșită. A­ceastă organizare care a provocat satisfacția tuturor celor cari au vă­zut-o, e datorită muncei neobosită pusă de ministrul C. Angelescu și grijei neîntrerupte pe care d-sa a purtat-o serviciului sanitar militar, din ziua de când a acceptat să se ocupe cu complectarea lui.“ A­stăzi dimineață a sosit în locali­tate, d. sub director general al căilor ferate. D­uminică seară 28 Iunie ce va a­­vea loc în grădina Copou o frumoa­să serbare dată în beneficiul m­uzicei militare a Regim. 13 Ștefan cel Mare. Publicul ieșan va avea ocaziunea să asculte bucățile cele mai noui și va­riate executate de către această mu­zică sub conducerea eminentului capel­maistru căpit. I. Vlăduță. S­ERBARE ȘCOLARA. Eri a avut loc la școala primară de fete No. 9 „Alexandru Lambrior“ serbarea de sfârșit de an școlar. La serbare au asistat toate institutoarele în frunte cu directoara școalei, d-na Stătescu. Corul școalei condus de d-ra Cons­tanța Dimitriu a executat mai multe cântece naționale, de asemenea s-au executat numeroase jocuri naționale tot sub conducera d-rei Dimitriu. D -na Directoară a ținut o frumoa­să cuvântare elevelor. Au urmat apoi recitări în care s’au distins elevile: Manoliu, Petrovanu, Vesbianu și Bu­­rada, din cl. I; Rășcanu Ilanrieta, Madlena Vărlănescu și Mandrea Clau­dia, din cl. II, apoi elevile Stătescu Silvia și Petrovanu Ecaterin­a, din cl. III, iar din cl. IV eleva Rășcanu Bea­trice care a fost și premiata a 2-a din clasă. T­oate aceste eleve au dat dovadă de mult talent în memorizare și recitare. Sâmbătă 28 Iunie va avea loc o mare serbare în Grădina Copou cu cele mai variate distracții sub președinția d-nei Olga General C. Prezan în folosul societăței Can­tina Școlară. Comitetul organiza­tor roagă pe onor. public a ajuta această societate de bine-facere, care în timpul iernei, hrănește zilnic 800 copii. Intrarea 1 leu de persoană, iar copii 50 bani. Absolvenții clasei a VIII a Liceului internat și a particularilor pezentați aici pentru capacitate Modern.— Cristea Cezar, media 7, Demetrescu Platon 7, Gane M. 7, Ghe­­­ leme 7, Gorges AI. 6.60, Hoisescu 8.40, Lățescu Sini. 7.80, Popa N. 9, Popo­­vici A. 7.40, Teodorii V. 7.20, Tessaro R. 7.60, Vaian 6.20, Stroici 7.60, Real. Cratero 8, Ghil­ 7.60, Hu­lubei 9, Costache 8, Bonciu 6.80. Particulari.—Popovici Lucia 8.60, Stoianovici Cecilia 7.20, Toraida Eu­genia 6, Mitra Margareta 6.60, Paul Alma 7, Bistrițeanu 8.20, Barbieria 7.60, Botezatu 7.60, Bârsan 7.80. Măsuri de desinfectare a apei In vederea preîntimpină­rei epide­miei care s’ar putea naște din apă ce se servește actualmente în oraș, o comisiune compusă din d-nii aju­tori de primar Tomida, Tom­a prof. dr. Demetriade și dr. Fior, s’a în­trunit la Primărie,luând măsurile ne­cesare de desinfectare. Prima mă­sură a fost, că în urma propuneri, s-a admis ca 6 absolvenți ai facultă­­ții de medicină să fie însărcinați de comună să ajute în servicii pe me­dicii de despărțire la măsurile ne­cesare pentru desinfectare. C­omisiunea se va întruni din nou zilele acestea pentru a se consfătui asupra unor noi măsuri privitoare la salubritatea orașului. Situația elevilor de la școala primară „Mihail Cogälniceanu“ d rn Marcuri, la orele 9 dimineață, a avut loc la școala primară Mihail Cogălniceanu, serbarea de sfârșit de an școlar. D . Grigorie Roiu, distinsul direc­tor al școalei, a rostit o bine simțită cuvântare elevilor, arătând că din 200 câți sânt au promovat școala 160, adecă o promoțiune excelentă, D. director Roiu cât și ceilalți pro­fesori ai școalei, în anul acesta nu au aplicat amenzile pentru lipsa ne­motivată de la școală a școlarilor, dat fiind împrejurările, că foarte mulți dintre părinți au fost concen­­trați. C­uvântarea plină de povețe și de sfaturi într’adevăr părintești ale d-lui director Roiu, a impresionat asisten­ța, care a văzut în d-sa pe adevăra­tul educator plin de inimă și de­votat intereselor școalei. In urmă elevii au executat minu­nat diferite cântece, și au recitat cu foarte multă îngrijire poezii patrio­tice. A­bsolvenții școalei, prin elevul Mancaș, au dăruit directorului lor dl Grigorie Roiu, o statuetă. Semn de mulțumire pentru acela care i’a în­vățat și s’a ocupat de ei cu atâta interes. D . Roiu apoi a dat cetire elevilor promovați și repetenți din cele pa­tru clase. Iată și numele elevilor din toate clasele, care au promovat printre cei trei dintâi, cu mediile obținute. Clasa­ I-a: Bude V. Mircea 9.51, Naum D. Ioan 8.93, Luțu R. Radu 8.83. Clasa II-a : Tudor C. Vladimir Ionel 9.01, Strat Z. Aurelian 8.9­ é, Iurist A. Alex. 8.52. Clasa 111: Botez G. Gh. 9.38, Vi­­voschi A. Victor 9.37, Șoimaru Spiri­don 9.35. Clasa IV: Mancaș I. Ioan Mircea 9.47, Rude Valentin 9.20, Silvestru V. Mircea 8.58. S­ânt de toată lauda profesorii claselor respective, recunoscuți ca buni dascăli, care fac cinste corpu­lui didactic din Iași și anume în cla­sa I-a d-na Tereza Ionescu, în clasă II d-na Laura Gr. Roiu, în clasa III d-na Maria Tulbure și în clasa IV d. Grigorie Roiu. î­t­o­r caută pentru închiriat în v­lițaI apropiere de centrul ora­șului, un apartament cu 2 odăi mo­bilate, poate fi și o odae însă cu un antret spațios și mobilat. A se adresa la ziar. _______|.___________________I—rr-M—I_______________________ .­­I­u vu

Next