Evenimentul, aprilie-iunie 1915 (Anul 23, nr. 46-117)
1915-06-25 / nr. 115
a 4 \ * 4 f 5 BANI — 6 — ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an .10 Pe trei luni . . .5 in străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani = O Pt 6 fl îi di PARTIDULUI CONSERVOT Efsdicții, și Molinistrii sați Strada Lipajiiann No. 44 = 5 BBN I fl N UNCIURI Insarțit și ft&olam ln pagina a 2-a rândul 1 In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —67 £ LEFO .VMo. 98 O R ===== SUWBI HUKH HEM« LATINITATE ..................Și, a pornit Aiila cu hoardele barbare ca să verse sânge, ca să audă țipete și strigate de durere, ca sa vadă cum curg laci âmi, cum femei, copii, bătrâni rămași pe drumuri și fără adăpost, fără pane, lăsați la voia întâmplărei și la prada soldaților teutoni, îmbătați de victoria celui mai tare, tâmpiți de rachiul vărsat în pădure de ofițerii lor, jefuind, distrugând totul, prihănind fetele, murdărind femeile,....... iar ei stând de o parte și rânjind de bucurie ca fiarele sălbatice strigau „Hoch“.... vivat Kaiser. Și vroiau să stârpească rasa latină muma noastră a tuturor, iar în locul ei să se înfigă germanismul al cărui vultur a înfăptuit barbariile pomenite mai sus. A sărit împotriva urgiei, latinitatea ajutată de cei ce se împotriveau urgiei și mândriei unui descreerat, și la inimele sângerânde de durere a ținut piept barbarilor moderni. Mai rămăsese un colțișor latin, o țărișoară urmașă a mândrilor Romani, mai rămăsese un popor în vinele căruia curge sânge de voinic. Credea lumea întreagă că și acest popor va veni în ajutorul fraților săi latini, că și ei împreună cu ceilalți cu crucea într’o mână și cu spada în cealaltă se vor opune cu piepturile lor acelora care le vroiau moartea și peirea. Dar vai, un an aproape, acel popor de voinici demni urmași ai lui Ștefan cel Mare și ai lui Mihai Viteazu, stă cu manile încrucișate și urnește cu indiferență la jaful și focul ce urgia teutonică a deslănțuit asupra Europei întregi. Hunii și turcii—ei acei mari veacuri necurmate voiau să îngenunchieze crucea și să facă să fâlfâie semiluna—iată tovarășii lor de luptă. Și atunci cei ce suferă, cei ce plâng, cei ce cu lacrămi de sânge întind mâna către frații lor fără însă ca să li se răspundă se uită cu mirare și nu știu care să fie cauza acestei indiferențe, nici noi n’o știm, dar putem spune că nu-i poporul vinovat, că el compătimește și deplânge nenorocirile căzute asupra latinității. Dar vai ce poate face! Un singur lucru, blestem și amar asupra acelor cari nu vraesc să asculte inima poporului român, blestem și amar asupra acelora cari lasă să piară fiii lui Traian și popoarele latine. (Îs acea ce foc publicfire, documentată în 1878, consulatul nostru din Paris, nu a găsit de demnitatea lui să desmintă minciunile grosolane și îminuitele criminale ca să făceau Ieșenilor prin jurnalele franceze, că aci „noi Romînii, spînzurăm evreii, „le împungem limba, îi mutilăm“. Eram singurul care în Sorbona, strigam contra acelor infamii și dacă nu sunt crezut pe cuvînt, pot dovedi cu scrisori de la foștii mei colegi, actualminte mari profesori, tocmai la Sorbona. Așa că am dreptul sa scriu cele ce scriu. Dr. Leon C. Cosmovici Profesor Universitar Răspuns la o întimpinare germană Consulatul german din localitate, a găsit cu cale să’mi dee un fel de desmințire, prin jurnalul „Opinia“. Zic desmințire, căci spune că ’n birourile sale sunt cărți la dispoziția publicului spre a să convinge că profesorul Bédier, din broșura căruia am luat cele ce am publicat, nu a spus adevărul și deci sunt vinovat de a induce în eroare publicul. Iată textual ce spune consulatul : „D. Max Kuttner din Berlin, a de monstrat că acele pasaje arătate de „Bécher, extrase din scrisorile germanilor, au fost parte scoase în mod „tendențios prin emiteri, parte ne„adevărat interpretate, parte rău „traduse iu franțuzește“. Mai înainte de a răspunde ceia ce știu, asupra acestor învinuiri aduse lui Bédier și deci indirect mie, de cătră Consulatul german, țin să fac cunoscut: Că ’a Germania să publică un nămol de broșuri cu scopul de a ameți lumea, precum și de a amăgi pe însuși poporul german. Șiretenia lor merge până acolo, încît fac fotografii așa de ghidace—pentru cei neexperimentați deci pentru vulg—încât crezi că ’n adevăr reprezintă soldați germani mutilați și aceasta, pentru a scuza cruzimele lor de masacrare a zouierilor și de uciderea celor răniți, aflători pe câmpul de luptă. Cine are experiență, cu lupa în mină, ușor poate vedea manopera frauduloasă din acele fotografii. Din acele broșuri am primit și eu, pină ’n ziua cînd am vorbit la o întrunire națională, protestând contra acestui măcel, întitulat răsboiul civilizației germane. Nu mă supără de loc încetarea trimeterei acelor broșure. Dar nu e mai puțin adevărat, că e un fapt, care dă loc la bănueli și încă bănueli foarte caracteristice. Revenind la traducerile mele, afirm că avem textele germane fotografiate. Deci, dacă publicul stă la îndoială, pot reproduce textul german și atuncea să va vedea că nu s’a emis absolut nimica care să fi schimbat sensul frazelor. Și ce mai la deal mai ia vale. Nu sunt reproduse jurnalele în care să confirmă masacrele . Nu sunt carnete în care soldații singuri spun : „că nu mai sunt oameni, ci vandali, așa de nemai omenesc să poartă“ ? Atuncea, ce însamnă încriminarea omitelor, sau și greșalelor de traducere ? Crima e crimă. Ordinele de masacrare, de a fura, de a arde, nu sunt și pot fi scuzate absolut, sub nici un cuvint. Și dacă într’un singur loc, Bédier, traducând grenades prin „grenades incendiaires1" în loc de abuzuri, a denaturat întru cîtva înțelesul gîndirei germanului ? Acest unic caz, nu îndrituește pe germani a învinui pe profesorul Bédier, că intenționat denaturează faptele. Conform celor stipulate prin convenția de la Haga, ori cum s’ar întoarce, ori cum s’ar suci germanii au calcat legile cele mai sfinte și sunt vinovați de crimele cele nemai pomenite. Și culmea culmelor e, cînd îndrăsnesc a spune, că le făptuesc pentru întemeierea adevăratei civilizații „puterea bitei“. Și reproduc textul incriminat de Max Kuttner, care e calul de bătae al acelora ce caută să scuzeze crimele germane. Soldatul Moritz Grosse din reg 177 infanterie, după ce descrie cele făptuite la 22 Aug. la Saint-Vieth și la 23 Aug. la Dinarii sfârșește astfel: „Einschlagen von gránátén in die „Häuser. Abends Feldgesang : Nun danket alle gottu. Ș i a tradus astfel „aruncare de bombe incendiare în case. Sara, cor militar, acuma mulțămim lui D-zeu“. Ei bine, nu erau incendiare, dar tot acolo să ajungea cu bombele trimese în case, contra stipulațiunelor convenției de la Haga privitor la teritoriile ocupate de o armată și privitor la populația din acele teritorii. Și ce mentalitate să mai desprinde din textul acestui carnet? După"devastare, mulțămire lui D-zeu că le au ajutat să făptuiască astfel! întreb pe întimpinătorii mei, mentalitatea aceasta, este ea de ordinul normal? Ucizi, furi, dai foc și pe urmă mulțămești lui D-zeu ! Repet: dacă nu s’a tradus întotdeauna complect tot textul carnetelor, nu s’a adus prin aceasta absolut nici o greșită interpretare. Pasagiele traduse sunt în o ordine complectă, și nu pe săritele. In fine previn publicul că am primit de la dl. Becher și răspunsul la acuzațiunile ce i s’au adus de Max Kuttner și le voi face cunoscut. Nu mă pot opri însă, să nu fac o tristă comparație, necunoscută publicului Român. Pe cînd în 1915, consulatul german din localitate, a găsit de datoria lui să întimpene o publicare blajină Informații La Roma este comentată cu multă simpatie, venirea d-lui N. Filipescu în fruntea partidului conservator. Se pune în legătură declarațiunile noului șef în favoarea intervenției României lângă Italia, cu simpatia sa pentru Quadrupla înțelegere. Alte 200 de vagoane cu zahăr au sosit la Predeal. Direcțiunea Școalei Profesionale de fete „Sf. Sava“ din Iași, invită pe toți părinții și corespondenții elevilor să asiste la serbarea încheerei anului școlar care va avea loc Joi 25 a. c. ora 4. p. m. „In urma celor șase examene de sfârșit de an au trecut cu deosebit succes în anul al patrulea de medicină următorii studenți și studente : Apter H., Antoniu M., Bontaș R., Caranda Lucreția, Filipescu Ema, Gheorghiu V., Grigoriu Gh., Kurmuzachi E., Buznea Bufr., Racoviță I., Plăcinteanu Gh., Tudoraim G., Tarcinius C., Theodoreacu E., Schreiber Chorlata“. Chestia apei la lași D . G. Mârzescu, primarul orașului, care se află la București de câteva zile, unde participă la desbaterile comisiunei instituită pentru judecarea diferendului dintre comuna Iași și societatea Union Baul, în chestia apei, pleacă astăzi la Timișești, însoțit de d. inginer Tanered Constantiuescu pentru a constata la fața locului stricăciunile cauzate la conducta de la Timișești, la kilometrul 3 și a stabili lucrările de reparațiunile ce urmează a se face. Pentru ca populația Iașului să nu fie lipsită de apă de Timișești, în timpul în care urmează a se face aceste reparațiuni, administrația comunală va construi două conducte provizorie care vor permite ca în timp de cel mult două săptămâni, lașul să aibă apă de Timișești. Aceste conducte provizorii vor debita pe zi o cantitate de 8000 m. cubi. In timpul acesta, când lacul va avea această cantitate de apă, se vor urma celelalte lucrări de reparare a conductei, construindu-se un dig în lungime de 1 km., care va întări vechia albie a rîului Moldova. E vorba ca, pe de asupra marelor clădiri administrative de Bucucurești,precum și pe de-asupra pirotihniei, arsenalului, depozitelor de munițiuni și proviziuni să se pue plase de sârmă, în felul celor cari apără stabilimentele similare din Londra contra unor eventuale bombardări din avioane. Acum câteva zile a sosit în Capitală un nou transport de 10 milioane mărci pentru propaganda nemțească. Avis amatorilor. D -nii Gr. Demetrescu și Gh. Tabacovici, profesori de drept roman și de drept civil roman la Iași, au fost transferați la facultatea din București. întrunirea Acțiunei Naționale și celor alte societăți naționaliste, care va avea loc Duminica viitoare la „Dacia“, se va ține, nu după prânz ci dimineața la ora 9 și jumătate. D in Franța au sosit, via Salonic- Prahova, șapte aeroplane care au fost transbordate la stația căilor ferate din T.Severin și apoi trimise la București. Presa franceză despre moartea lui Lahovary Toate ziarele consacră articole memoriei lui loan Lahovary a cărui moarte a pricinuit o dureroasă emoțiune a ei. „Echo de Paris“ zice loan Lahovary n’a putut vedea mărirea patriei române pe care o dorea pentru ziua de mâine, dar a murit cu ochii plini de acest vis , fericit cel ce cade în clipa când crede că va înfăptui idealul visat. Primăria a fixat prețul de 5 bani pentru două cote cu apă de la Ciric, cu toate acestea aparii spoliază publicul cerînd astfel de prețuri și adăugind că nu le pasă de cei de la administrația comunală. Deeri s’a deschis sesiunea consiliului de război. Prezidează d. colonel Petrescu. Cetim în „ Epoca“ „Serviciul sanitar militar al armatei noastre, a ajuns să fie superior aproape tuturor serviiciilor militare sanitare străine. El posedă 22 trenuri sanitare, cu tot atâtea vagoane cu băi, alte 6 vagoane de băi, 32 vagoane etuve și numeroase spitale mobile. Pe lângă aceste absolut necesare instalații, regimentele au o organizație sanitară desăvârșită. Această organizare care a provocat satisfacția tuturor celor cari au văzut-o, e datorită muncei neobosită pusă de ministrul C. Angelescu și grijei neîntrerupte pe care d-sa a purtat-o serviciului sanitar militar, din ziua de când a acceptat să se ocupe cu complectarea lui.“ Astăzi dimineață a sosit în localitate, d. sub director general al căilor ferate. Duminică seară 28 Iunie ce va avea loc în grădina Copou o frumoasă serbare dată în beneficiul muzicei militare a Regim. 13 Ștefan cel Mare. Publicul ieșan va avea ocaziunea să asculte bucățile cele mai noui și variate executate de către această muzică sub conducerea eminentului capelmaistru căpit. I. Vlăduță. SERBARE ȘCOLARA. Eri a avut loc la școala primară de fete No. 9 „Alexandru Lambrior“ serbarea de sfârșit de an școlar. La serbare au asistat toate institutoarele în frunte cu directoara școalei, d-na Stătescu. Corul școalei condus de d-ra Constanța Dimitriu a executat mai multe cântece naționale, de asemenea s-au executat numeroase jocuri naționale tot sub conducera d-rei Dimitriu. D -na Directoară a ținut o frumoasă cuvântare elevelor. Au urmat apoi recitări în care s’au distins elevile: Manoliu, Petrovanu, Vesbianu și Burada, din cl. I; Rășcanu Ilanrieta, Madlena Vărlănescu și Mandrea Claudia, din cl. II, apoi elevile Stătescu Silvia și Petrovanu Ecaterina, din cl. III, iar din cl. IV eleva Rășcanu Beatrice care a fost și premiata a 2-a din clasă. Toate aceste eleve au dat dovadă de mult talent în memorizare și recitare. Sâmbătă 28 Iunie va avea loc o mare serbare în Grădina Copou cu cele mai variate distracții sub președinția d-nei Olga General C. Prezan în folosul societăței Cantina Școlară. Comitetul organizator roagă pe onor. public a ajuta această societate de bine-facere, care în timpul iernei, hrănește zilnic 800 copii. Intrarea 1 leu de persoană, iar copii 50 bani. Absolvenții clasei a VIII a Liceului internat și a particularilor pezentați aici pentru capacitate Modern.— Cristea Cezar, media 7, Demetrescu Platon 7, Gane M. 7, Ghe leme 7, Gorges AI. 6.60, Hoisescu 8.40, Lățescu Sini. 7.80, Popa N. 9, Popovici A. 7.40, Teodorii V. 7.20, Tessaro R. 7.60, Vaian 6.20, Stroici 7.60, Real. Cratero 8, Ghil 7.60, Hulubei 9, Costache 8, Bonciu 6.80. Particulari.—Popovici Lucia 8.60, Stoianovici Cecilia 7.20, Toraida Eugenia 6, Mitra Margareta 6.60, Paul Alma 7, Bistrițeanu 8.20, Barbieria 7.60, Botezatu 7.60, Bârsan 7.80. Măsuri de desinfectare a apei In vederea preîntimpinărei epidemiei care s’ar putea naște din apă ce se servește actualmente în oraș, o comisiune compusă din d-nii ajutori de primar Tomida, Toma prof. dr. Demetriade și dr. Fior, s’a întrunit la Primărie,luând măsurile necesare de desinfectare. Prima măsură a fost, că în urma propuneri, s-a admis ca 6 absolvenți ai facultății de medicină să fie însărcinați de comună să ajute în servicii pe medicii de despărțire la măsurile necesare pentru desinfectare. Comisiunea se va întruni din nou zilele acestea pentru a se consfătui asupra unor noi măsuri privitoare la salubritatea orașului. Situația elevilor de la școala primară „Mihail Cogälniceanu“ d rn Marcuri, la orele 9 dimineață, a avut loc la școala primară Mihail Cogălniceanu, serbarea de sfârșit de an școlar. D . Grigorie Roiu, distinsul director al școalei, a rostit o bine simțită cuvântare elevilor, arătând că din 200 câți sânt au promovat școala 160, adecă o promoțiune excelentă, D. director Roiu cât și ceilalți profesori ai școalei, în anul acesta nu au aplicat amenzile pentru lipsa nemotivată de la școală a școlarilor, dat fiind împrejurările, că foarte mulți dintre părinți au fost concentrați. Cuvântarea plină de povețe și de sfaturi într’adevăr părintești ale d-lui director Roiu, a impresionat asistența, care a văzut în d-sa pe adevăratul educator plin de inimă și devotat intereselor școalei. In urmă elevii au executat minunat diferite cântece, și au recitat cu foarte multă îngrijire poezii patriotice. Absolvenții școalei, prin elevul Mancaș, au dăruit directorului lor dl Grigorie Roiu, o statuetă. Semn de mulțumire pentru acela care i’a învățat și s’a ocupat de ei cu atâta interes. D . Roiu apoi a dat cetire elevilor promovați și repetenți din cele patru clase. Iată și numele elevilor din toate clasele, care au promovat printre cei trei dintâi, cu mediile obținute. Clasa I-a: Bude V. Mircea 9.51, Naum D. Ioan 8.93, Luțu R. Radu 8.83. Clasa II-a : Tudor C. Vladimir Ionel 9.01, Strat Z. Aurelian 8.9 é, Iurist A. Alex. 8.52. Clasa 111: Botez G. Gh. 9.38, Vivoschi A. Victor 9.37, Șoimaru Spiridon 9.35. Clasa IV: Mancaș I. Ioan Mircea 9.47, Rude Valentin 9.20, Silvestru V. Mircea 8.58. Sânt de toată lauda profesorii claselor respective, recunoscuți ca buni dascăli, care fac cinste corpului didactic din Iași și anume în clasa I-a d-na Tereza Ionescu, în clasă II d-na Laura Gr. Roiu, în clasa III d-na Maria Tulbure și în clasa IV d. Grigorie Roiu. îtor caută pentru închiriat în vlițaI apropiere de centrul orașului, un apartament cu 2 odăi mobilate, poate fi și o odae însă cu un antret spațios și mobilat. A se adresa la ziar. _______|.___________________I—rr-M—I_______________________ .Iu vu