Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-11-25 / nr. 237

V Wf ■ ®^,eAa*\u .*i IASI mmik .urmei «rtwBf wpwa#m**vm?9»a^muiSK»z''- &&»am^'v>j9Mm*ati* fm&MQfr- »w*w»«íx. .ps^^aatsm mm*- ww»»» w;,158«^. few» %•#* Inserții șî redai tvigina 2-p 1 lei? Un msmâr vechi 50' —Organ ni parikini conserva isfuDimuuvmaivm m Ocupantul di­n năuntru Intențiile partidului liberal, cara deghizată la început au devenit din ce in ce­ mai străvezii, până când acum ia urmă, s’au limpe­zit e tot: lor si se cuvine să vor­bească la numele țărei, ori care și ori­cât de mare ar fi ea. Mo­tivele pentru care tă r* ii se cu­vine lor sunt, pe lângă cele cu­noscute , că partidul er­a mare și puternic, și acela că ei singuri au îndrumat sufletul țarei către orientarea lui d fi­n­itivă, că ei au p­regătit răsboiul și că ei au stras pe capul Românilor ferici­t ei toată. Armele întrebuințate de ei pentru a ocupa „Dacia Română” sunt tot cele din mica Românie : defăimarea adversarilor pentru a se putea ridica ti. Motive și ar­me izvorâte din convingerea că nu se poate să mai trăiască și un alt partid in țara aceasta, că lor li se cuvine să stăpân­ască pa vecie prezentul și viitorul ță­rei românești. Le ar veni chiar a ci­de să­ras boiul acesta ce a determinat pră­bușirea a trei Imperii a fost fă­cut numai și numai pentru a sta­tornici nemurirea plenipotenței lor. Tina conservatorilor a fost că aproape totdeauna, printr-o încli­nare firească a spiritului lor au lucrat fără egoism de castă, pen­tru binele neamul­ui, pe când ei liberalii, au fost veșnic mari­ uti­litariști, care excelau in a scoa­te din ideologiile lor practice pentru partid, condușii iar din vlaga neamului folosse pentru­­ partizani. Că partidul lor e mare, o «îmtim, o simte țara. Câ par­tidul lor e tare, se va vedea. AU motiv e că ei singuri au îndru­mat sufletul țârei către orienta­­­­rea lui difinitivă. Avem înainte colecția ziarelor „Viitorul“ și „Independance Roumaine“, din 1914, din care se vede lămurit cu ce nesiguranță și duplicitate ținea guvernul d­lui Brătianu su­fletul țârei ac­e­stea. Când­va îl nevoe se va vedea fără niște trudă că cine a dat, o­­rientarea m șovăită și definitivă este partidul conservator cu N. Filipescu in frunte. Nu vom zice că partidul liberal s’a opus, dar partidul liberal a prelungit meu­­ți­citatea pentru motive stabilite și au ales momentul intrărei acțiune când numai puteau intâr­ni zia. Că ei au pregătit răsboil și i-au condus până la evacuarea Munteniei, se coi­cedăm pretenția. Istoria va pomeni acest lucru. Aceste ar fi motivele serioase in puterea cârma liberalii pretind sa ii se inert­dințeze sosttta vii­toare a României Mari. Să vedem armile. Că conser­vatorii sunt contra reformelor. Deși dezmințirea instonațiunei, dovada nesinceritățe, s’a făcut la timp de către șefii noștri, totuși chiar la întrunirea de la B­ucu­­rești, d. J. I. Brătianu revine. Ia momente atât de serioase când oamenii politici ai strămută­­,ei se ocupă să croiască o lume nouă, șeful marelui partid liberal romăn, pentru a veni la putere repetă o co­xactitate cu aceiași perservenți stângace și nereala cu cu care un elev acuză pe colegul său de nesupunere. Dar uită de Brătianu că reformele au fost vo­tate de guvernul din 1917 cănd intre sfetmeii coroanei erau și con­servatori de talia d lor T.*ke Io­nescu, Mișu Cantacuzino și D. Grecianu ? Uită d. Brătianu f că singurii car­e, au luat cuvăntul pentru sus­ținerea reformei agrare au fost d­nii Take Ionescu și nu. Atunci ce rost­au Cantacuzi­­acuzările că noi­ suntem împotrivi reforme­lor ? O fostă armă împotriva noastră ar fi că­­ șeful nostru n’a făcut ni­mic pe lângă puterile aliate, că ne­având nici o calitate oficială, nu i s’a putut lua in serios in­tervenția. Nu credem ca d. Victor Antonescu să fi fi adus de la Paris acest ultim comun­ist In orice caz, ar face­ bine presa li­berală să aștepte afirmările altor mai indicați pentru a stabili cinstit I ce a făcut și ce n’a fa­cut șeful­­ nostru acolo unde este. Armele aceste au fost bune in alte vremuri și in alte locuri... Că nu avem prezenț­a insă să gu­vernăm­ peste Transilvania, Buco­vina și Basarabia ar fi bine să ne facem bilanțul activitaței noastre trecute in a­este ținuturi și să­i mai intrebăm și pe ei ducă ocu­pația liberală așa cum o cunoaș­tem noi alte­le si conveni lor a­­colo. * Țara viitoare nu mai este a par­tidelor politice, este a Românilor. E. 8. mm» kw*~w Gampania electorala Campania electorală a fost deschisă și in Capitală D-nii Mihail G. Can­­tacuzino, Dimitrie A. Grecianu și alți fruntași ai partidului conservator au rostit frumoase cuvântări la Clubul central in care au analizat situația politică. Din tonul cuvântărilor de la Bu­curești reess marea importanță ce o au alegerile viitoare și rolul covârși­tor ce e chemat să joace partidul conservator La rândul lor, liberalii s’au adunat la Club să asculte cuvântul marelui Dalai-Lama al „Colectivitției“, d. I. I. C Brătianu. Negreșit șeful liberal despre care d. Carp a rostit faimoa­sa formulă cu „Corect in viața po­fit­că și privată­, a avut grij­ă să re­vendice pentru partidul său sfârșitul norocos al interiorului. S’a ferit să se ocupe de felul in care a pregăt­i și condus acțiunea României, căci fap­tele sunt prea recente și nu s’a uitat neutralitatea tristă a țarei noastre din timpul guvernărei liberale Nici con­trabandele, nici permisele de export cari se tr­aficau la Ministerul de Răs­boiu, nici tranzitul de arme și sol­dați germani pentru Bulgaria și Tur­cia, nici prefecții contrabandiști nu se pot lesne da uită’rei. Da altfel chiar d. Emil Costinescu a declarat in Cameră că 200 mii de vite au re­cut granița, recunoscând in parte că guvernul romăn de atunci alimenta pa vi­tor­ii noștri adversari. Dar nu e numai arăta După eșua­­rea primei părți a campaniei, d­r.one­ Brătianu, care perdi se nădejdea in victoria finală, era gata să intre in convorbiri cu Mackensen și ar fi fă­­cut’o dacă a’ar fi fost ‘impedeest d­e miniștrii conservatori cari prin de­misiile lor, au provocat o schimbare de regina. Lucrul acesta trebue știut de toți ca opin­a publică sa fie document­tă asupra atitudinei partidului liberal in anii război­lui. Căt di­spre noi, politica noastră a fost francă , neșovăitoare Am ră­mas credincioși pol­iicei preconizate de Nicolae Filipescu și Take Ionescu de la început până la sfârșit. Nu ne-am preocupat nici un moment de chestiuni de politică internă. Iar as­tăzi pe când liberalii numesc pre­fecți și polițai, pe cănd șeful liberal de la Iași efiindă județul in automo­bilul prefecturei, alături de prefect, spre a face v­zita electorale,—d. Take Ionescu, , șeful nostru, lucrează in străinătate pentru neam, ducând o luptă aprigă încununată de succesul cel mai desăvârșit. Nu vo­m să f­cem o paralelă in fire atitudinea noastră și acea a liberali­lor căci deosebirea reese de la sine. Țara va ține socoteală și, la fața ur­nei, va cântări pe toți după chipul cum au lucrat sau nu in folosul Țârei și al Neamului. Informații Pe cănd ziarele liber de și in spe­cial „ Viitorul““ polemizând chipurile cu alte ziare, pub­ică fraze ca : „d. take Ionescu e simplu, particular „ Paris“, sau „d. Take Ionescu nare aici o e­­titate oficială“ zia­­rele din Paris, cum e ,t Le Temps“, care să convenim cu to­ți, că e mai ceva ca „Viitorul“, vorbesc, des­pre primirea splendidă care s’a fă­cut (a­vans mare­li bărbat de stat român și omu­­l ui care a adus și a- i duce incă și astăzi, sttătea servicii • României, aco­l unde se află ac­­­tua­mente. D. Take Ionescu sosind la Pa­­­ris, ne vestesc ziarele pariziere i­­ s’a făcut o primire grandioasă și a­­ fost ales membru dr­. onoare al Par­l­amentului francez. Și in timpul acesta, se găsesc scribi car să se ocupe de persoana ace uia care pentru Rom­ăni a fă­cut atât de mu­t­te va tt­i mai târziu ce servicii mari a adus d. Take Ionescu ța­rei noastre. Aseară s’a otrăvit la tocmnța sa din strada Păcurari. D-ra Variad­in st­are gravă a f­st transportată ?n spitalul Sf fe­ p.ridon CenzuratȚara tăiat eri o informație in care "relatam turned electorul pe ca e’l fece d. Georgel Mărz­ier in judit in automobilul pr­fecturei.n • Aceiași int mație insă censura a lăsat să apară in „Tr­icu­na”. De ce această deosebire dev tra­tament ? In fist,a candidaturelor libera e nu­­­ma,­ găsim numele inevitabilului pă­­r­nă acum Tănase Tănase Gheorghiu. Mulți liberali sunt indignați de ne­dreptatea ce se face d­in Tănase, pentru că­­ c ei, fostul deputat are meritul de a semăna la înfățișare cu . . . Carnot Săptămâna viitoare va apare la București, ziarul oficios al par­­tidului conservator, care va pur­ta probabil osmele de Carpații. In ziua de 2 Decembrie c. se va j­­oc. o întrunire Îs.­ciubnicon­­­­ser­vator din Buce­­­ști, unde sunt­­ convocate toate organizațiile din­­ Oltenia și Muntenia, spre a lua­­ ultimele dispositiuni relativ la­­ lupta electorală. Armatele f­anceze și al con­­sili­lui naț­onal ardelean, vor o­­cupa părțile locuite de români, p­â­nă la Ti­a și neprevăzute ia­­ condițiunile armistițiului. lui Pe face cunoscut E evisor Liceu­­l d­ar Iași ă nu se vor pre­zenta la școală de căt cănd vor prim ordine prin publicitate sau personali JJUMK­ULAXb 7918 Cu ii fifrs! ft­rlils ? Cărăgărcetile d-Uil Brăian­ u­­tra Serbu et--Rus ia tiU­ vrea sa lntru­?n­âxb îndrăzneala liberalilor întrece li­mitele ingădude oamenilor in firea In acești patru aii da toa ă cănd dăinuește răsboiul european neho­târârea și repriceperea lor ne a­i dus de stătea ori la mărginea prapas­tiei unde eram pa punctul de a în­gropa pentru totdeauna soarta nea­mului nostru. Totuși dinastia Jianu și liberalii nu se sfiase să­­răm re­ven­d ce pentru ei înfăptuirea unită­ței noastre naționale Vom căuta să arătăm ce-ar fi tre­buit să Însemna acțiunea diplomatică a d­lui Brătianu, dacă împrejurări cu totul nesștiptate n’ar fi venit in fa­voarea noastră. Pentru astăzi să cercetăm faptele care au determinat intrarea n­oastră in război in August 1916 După nesfârșite tărăgănel­e di­verse osc să­i când intr’ ■ parte cănd in oeala­tă, d. Brătianu sa hotărește să meargă a­ăturea de înțelegere, rezervăndu-și facultatea de a d-sa momantul intrarei in război alege Dar și după această hotărâre . Brătianu continuă să i­zite, amână și tărăgănește mereu, l’n Septembrie 1915 Bulgaria care stătea la pradă de atâta vreme intră în ră­boi și dezastrul sârbesc este iminent D. Brătianu Nicolae pescu și Take Ionescu mrearcă Fiii să ar­ate d-lui Brătianu povârnișul pe care se duce Ș fii partidelor de o­poziție predetă Coronei un ram­o­riu asupra s­tiinț ei ca se crează ță­ran. D Brătianu insă perzistă in „acțiunea“ sa. Despărți de Prania și de An­glia prin sfărâmarea Serbiei, rămâ­neam mulțumită d-­ui Brătianu, cu totul la discre­ta Ruși­or. Ress;statul s’a văzut repede Arma­ta noastră sufere teribilă ntrăngerea care a amenințat la un moment dat însăși existența noastră Meritele d-lui ^rStian­u și credința in vi«tor­a »li $ I­r t retur» să­ fie n să oenosoasă in întreg me — și o vom arata așa cum a fo­s de fapt in «nul din numer­le noastre v­ii v­­re. D M, mw pate Éa.stf C ' * Trenul profes­rilor care urma să pleca din Iași­n sini de 26 , Noem­brie s’a amân­t pe e nuri 28 . No­­embrie ora 8 a­r* Îmbarcarea să face la a­­­ 1­51 și drumul spre acest 1 c­eata prin str. f­ăcarari și C­omsaua ^'ăcurări, «au pe strada Arcu ni p­ută a Fabrica Olan Oscă ia­rînp’ăior s'ar mai emana plecarea t­enu­ ui se va p buca la timp in gaz­de Ziarul „Evenimentul* cere tot dea­­una a fost m# fruntea r pe el­­ de umanitate și­ ajutorarea ce or nev­r­eșî a luat hotă area ei și an ■­ aces’­ta in vedi­rea sărbăto­l­or de Oră’ d­u­s să adune un fond cu care să se vie >n ajutorul tuturor el­vi­lor și elevii r s rguitori ți nev­oși din cursul primar al orașulu și jud țu iu Iași Facem apel la tot­ est ce impărtă­șesc asemenea des să dep­e la re­dacția ziarului sumele cu care vor să vie in ajut ! Z'B'ul Evenim­ento 1 510 ’ei Petru Bogdan »vonat SCO lei. 1. Popov;oi pr­fesor 100 ;ei 1 Tessaro 200 lei D. prof . Patriciu 200 lei D. Al P. 8;cica 40 lei Estaea de jo c se continuă in [țara lu Habs h­dele C­F­R S’a publicat in jurnalul, metru in­ I­format's că intr’o­z­ da­ș erau‘vă I goan- cio făină in­sti­ție p Alați­­i lașului n’a avut păne, fiind ă tot ce e I locomotive­­! transportul trebue să se vess­ă le refugial lor. dn c«re s cam­ă și trenurile m M­ldova jie I Pașcan nu e?rou­­ă de că. d» 2 or­ I I pe săptămănă Acum­­ aflăm c­i de 5 z­le se ț­n l­in gară. v ga 8 cu cartofe, fără și I poată fi tvite la rampa d s ăr «t,r», așa ă d­n ca za­ngbrțu ui po­pul»ți­a lașului v<>. măsea.. . c... tof< ții­at . Se vede că i se ș’ead­­ ășa v­ăne^un ds.oar >e tră­ște a par» su țara­­lui Hübsch s­pre­­’a et in glumi tare « conduc Aflam că M­. S. Regele r­u se va ma întoarce la Iași, Statul major francez și’a luat reședin­ța la București, la otel Athene Generalul Berthelot ÎG Citește in strada Cosma casele d lui Alex Florescu și ve sta un timp îndelungat in Romania, când reședința la București, de unde se re­duce din când în c­ad și la Odesa. látó ifc ;■ v-v'v

Next