Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)
1918-11-25 / nr. 237
V Wf ■ ®^,eAa*\u .*i IASI mmik .urmei «rtwBf wpwa#m**vm?9»a^muiSK»z''- &&»am^'v>j9Mm*ati* fm&MQfr- »w*w»«íx. .ps^^aatsm mm*- ww»»» w;,158«^. few» %•#* Inserții șî redai tvigina 2-p 1 lei? Un msmâr vechi 50' —Organ ni parikini conserva isfuDimuuvmaivm m Ocupantul din năuntru Intențiile partidului liberal, cara deghizată la început au devenit din ce in ce mai străvezii, până când acum ia urmă, s’au limpezit e tot: lor si se cuvine să vorbească la numele țărei, ori care și oricât de mare ar fi ea. Motivele pentru care tă r* ii se cuvine lor sunt, pe lângă cele cunoscute , că partidul era mare și puternic, și acela că ei singuri au îndrumat sufletul țarei către orientarea lui d finitivă, că ei au pregătit răsboiul și că ei au stras pe capul Românilor fericit ei toată. Armele întrebuințate de ei pentru a ocupa „Dacia Română” sunt tot cele din mica Românie : defăimarea adversarilor pentru a se putea ridica ti. Motive și arme izvorâte din convingerea că nu se poate să mai trăiască și un alt partid in țara aceasta, că lor li se cuvine să stăpânască pa vecie prezentul și viitorul țărei românești. Le ar veni chiar a cide săras boiul acesta ce a determinat prăbușirea a trei Imperii a fost făcut numai și numai pentru a statornici nemurirea plenipotenței lor. Tina conservatorilor a fost că aproape totdeauna, printr-o înclinare firească a spiritului lor au lucrat fără egoism de castă, pentru binele neamului, pe când ei liberalii, au fost veșnic mari utilitariști, care excelau in a scoate din ideologiile lor practice pentru partid, condușii iar din vlaga neamului folosse pentru partizani. Că partidul lor e mare, o «îmtim, o simte țara. Câ partidul lor e tare, se va vedea. AU motiv e că ei singuri au îndrumat sufletul țârei către orientarea lui difinitivă. Avem înainte colecția ziarelor „Viitorul“ și „Independance Roumaine“, din 1914, din care se vede lămurit cu ce nesiguranță și duplicitate ținea guvernul dlui Brătianu sufletul țârei acestea. Cândva îl nevoe se va vedea fără niște trudă că cine a dat, orientarea m șovăită și definitivă este partidul conservator cu N. Filipescu in frunte. Nu vom zice că partidul liberal s’a opus, dar partidul liberal a prelungit meuțicitatea pentru motive stabilite și au ales momentul intrărei acțiune când numai puteau intârni zia. Că ei au pregătit răsboil și i-au condus până la evacuarea Munteniei, se coicedăm pretenția. Istoria va pomeni acest lucru. Aceste ar fi motivele serioase in puterea cârma liberalii pretind sa ii se inertdințeze sosttta viitoare a României Mari. Să vedem armile. Că conservatorii sunt contra reformelor. Deși dezmințirea instonațiunei, dovada nesinceritățe, s’a făcut la timp de către șefii noștri, totuși chiar la întrunirea de la București, d. J. I. Brătianu revine. Ia momente atât de serioase când oamenii politici ai strămută,ei se ocupă să croiască o lume nouă, șeful marelui partid liberal romăn, pentru a veni la putere repetă o coxactitate cu aceiași perservenți stângace și nereala cu cu care un elev acuză pe colegul său de nesupunere. Dar uită de Brătianu că reformele au fost votate de guvernul din 1917 cănd intre sfetmeii coroanei erau și conservatori de talia d lor T.*ke Ionescu, Mișu Cantacuzino și D. Grecianu ? Uită d. Brătianu f că singurii care, au luat cuvăntul pentru susținerea reformei agrare au fost dnii Take Ionescu și nu. Atunci ce rostau Cantacuziacuzările că noi suntem împotrivi reformelor ? O fostă armă împotriva noastră ar fi că șeful nostru n’a făcut nimic pe lângă puterile aliate, că neavând nici o calitate oficială, nu i s’a putut lua in serios intervenția. Nu credem ca d. Victor Antonescu să fi fi adus de la Paris acest ultim comunist In orice caz, ar face bine presa liberală să aștepte afirmările altor mai indicați pentru a stabili cinstit I ce a făcut și ce n’a facut șeful nostru acolo unde este. Armele aceste au fost bune in alte vremuri și in alte locuri... Că nu avem prezența insă să guvernăm peste Transilvania, Bucovina și Basarabia ar fi bine să ne facem bilanțul activitaței noastre trecute in aeste ținuturi și săi mai intrebăm și pe ei ducă ocupația liberală așa cum o cunoaștem noi altele si conveni lor acolo. * Țara viitoare nu mai este a partidelor politice, este a Românilor. E. 8. mm» kw*~w Gampania electorala Campania electorală a fost deschisă și in Capitală D-nii Mihail G. Cantacuzino, Dimitrie A. Grecianu și alți fruntași ai partidului conservator au rostit frumoase cuvântări la Clubul central in care au analizat situația politică. Din tonul cuvântărilor de la București reess marea importanță ce o au alegerile viitoare și rolul covârșitor ce e chemat să joace partidul conservator La rândul lor, liberalii s’au adunat la Club să asculte cuvântul marelui Dalai-Lama al „Colectivitției“, d. I. I. C Brătianu. Negreșit șeful liberal despre care d. Carp a rostit faimoasa formulă cu „Corect in viața pofitcă și privată, a avut grijă să revendice pentru partidul său sfârșitul norocos al interiorului. S’a ferit să se ocupe de felul in care a pregăti și condus acțiunea României, căci faptele sunt prea recente și nu s’a uitat neutralitatea tristă a țarei noastre din timpul guvernărei liberale Nici contrabandele, nici permisele de export cari se traficau la Ministerul de Răsboiu, nici tranzitul de arme și soldați germani pentru Bulgaria și Turcia, nici prefecții contrabandiști nu se pot lesne da uită’rei. Da altfel chiar d. Emil Costinescu a declarat in Cameră că 200 mii de vite au recut granița, recunoscând in parte că guvernul romăn de atunci alimenta pa vitorii noștri adversari. Dar nu e numai arăta După eșuarea primei părți a campaniei, dr.one Brătianu, care perdi se nădejdea in victoria finală, era gata să intre in convorbiri cu Mackensen și ar fi făcut’o dacă a’ar fi fost ‘impedeest de miniștrii conservatori cari prin demisiile lor, au provocat o schimbare de regina. Lucrul acesta trebue știut de toți ca opina publică sa fie documenttă asupra atitudinei partidului liberal in anii războilui. Căt dispre noi, politica noastră a fost francă , neșovăitoare Am rămas credincioși poliicei preconizate de Nicolae Filipescu și Take Ionescu de la început până la sfârșit. Nu ne-am preocupat nici un moment de chestiuni de politică internă. Iar astăzi pe când liberalii numesc prefecți și polițai, pe cănd șeful liberal de la Iași efiindă județul in automobilul prefecturei, alături de prefect, spre a face vzita electorale,—d. Take Ionescu, , șeful nostru, lucrează in străinătate pentru neam, ducând o luptă aprigă încununată de succesul cel mai desăvârșit. Nu vom să fcem o paralelă in fire atitudinea noastră și acea a liberalilor căci deosebirea reese de la sine. Țara va ține socoteală și, la fața urnei, va cântări pe toți după chipul cum au lucrat sau nu in folosul Țârei și al Neamului. Informații Pe cănd ziarele liber de și in special „ Viitorul““ polemizând chipurile cu alte ziare, pubică fraze ca : „d. take Ionescu e simplu, particular „ Paris“, sau „d. Take Ionescu nare aici o etitate oficială“ ziarele din Paris, cum e ,t Le Temps“, care să convenim cu toți, că e mai ceva ca „Viitorul“, vorbesc, despre primirea splendidă care s’a făcut (avans mareli bărbat de stat român și omul ui care a adus și a- i duce incă și astăzi, sttătea servicii • României, acol unde se află actuamente. D. Take Ionescu sosind la Paris, ne vestesc ziarele pariziere i s’a făcut o primire grandioasă și a fost ales membru dr. onoare al Parlamentului francez. Și in timpul acesta, se găsesc scribi car să se ocupe de persoana ace uia care pentru Romăni a făcut atât de mutte va tti mai târziu ce servicii mari a adus d. Take Ionescu țarei noastre. Aseară s’a otrăvit la tocmnța sa din strada Păcurari. D-ra Variadin stare gravă a fst transportată ?n spitalul Sf fe p.ridon CenzuratȚara tăiat eri o informație in care "relatam turned electorul pe ca e’l fece d. Georgel Mărzier in judit in automobilul prfecturei.n • Aceiași int mație insă censura a lăsat să apară in „Tricuna”. De ce această deosebire dev tratament ? In fist,a candidaturelor libera e numa, găsim numele inevitabilului părnă acum Tănase Tănase Gheorghiu. Mulți liberali sunt indignați de nedreptatea ce se face din Tănase, pentru că c ei, fostul deputat are meritul de a semăna la înfățișare cu . . . Carnot Săptămâna viitoare va apare la București, ziarul oficios al partidului conservator, care va purta probabil osmele de Carpații. In ziua de 2 Decembrie c. se va joc. o întrunire Îs.ciubniconservator din Bucești, unde sunt convocate toate organizațiile din Oltenia și Muntenia, spre a lua ultimele dispositiuni relativ la lupta electorală. Armatele fanceze și al consililui națonal ardelean, vor ocupa părțile locuite de români, până la Tia și neprevăzute ia condițiunile armistițiului. lui Pe face cunoscut E evisor Liceul dar Iași ă nu se vor prezenta la școală de căt cănd vor prim ordine prin publicitate sau personali JJUMKULAXb 7918 Cu ii fifrs! ftrlils ? Cărăgărcetile d-Uil Brăian utra Serbu et--Rus ia tiU vrea sa lntru?nâxb îndrăzneala liberalilor întrece limitele ingădude oamenilor in firea In acești patru aii da toa ă cănd dăinuește răsboiul european nehotârârea și repriceperea lor ne ai dus de stătea ori la mărginea prapastiei unde eram pa punctul de a îngropa pentru totdeauna soarta neamului nostru. Totuși dinastia Jianu și liberalii nu se sfiase sărăm revend ce pentru ei înfăptuirea unităței noastre naționale Vom căuta să arătăm ce-ar fi trebuit să Însemna acțiunea diplomatică a dlui Brătianu, dacă împrejurări cu totul nesștiptate n’ar fi venit in favoarea noastră. Pentru astăzi să cercetăm faptele care au determinat intrarea noastră in război in August 1916 După nesfârșite tărăgănele diverse osc săi când intr’ ■ parte cănd in oealată, d. Brătianu sa hotărește să meargă aăturea de înțelegere, rezervăndu-și facultatea de a d-sa momantul intrarei in război alege Dar și după această hotărâre . Brătianu continuă să izite, amână și tărăgănește mereu, l’n Septembrie 1915 Bulgaria care stătea la pradă de atâta vreme intră în răboi și dezastrul sârbesc este iminent D. Brătianu Nicolae pescu și Take Ionescu mrearcă Fiii să arate d-lui Brătianu povârnișul pe care se duce Ș fii partidelor de opoziție predetă Coronei un ramoriu asupra stiinț ei ca se crează țăran. D Brătianu insă perzistă in „acțiunea“ sa. Despărți de Prania și de Anglia prin sfărâmarea Serbiei, rămâneam mulțumită d-ui Brătianu, cu totul la discreta Rușior. Ress;statul s’a văzut repede Armata noastră sufere teribilă ntrăngerea care a amenințat la un moment dat însăși existența noastră Meritele d-lui ^rStianu și credința in vi«tora »li $ Ir t retur» să fie n să oenosoasă in întreg me — și o vom arata așa cum a fos de fapt in «nul din numerle noastre vii vre. D M, mw pate Éa.stf C ' * Trenul profesrilor care urma să pleca din Iașin sini de 26 , Noembrie s’a amânt pe e nuri 28 . Noembrie ora 8 ar* Îmbarcarea să face la a 151 și drumul spre acest 1 ceata prin str. făcarari și Comsaua ^'ăcurări, «au pe strada Arcu ni pută a Fabrica Olan Oscă iarînp’ăior s'ar mai emana plecarea tenu ui se va p buca la timp in gazde Ziarul „Evenimentul* cere tot deauna a fost m# fruntea r pe el de umanitate și ajutorarea ce or nevreșî a luat hotă area ei și an ■ aces’ta in vedirea sărbătolor de Oră’ dus să adune un fond cu care să se vie >n ajutorul tuturor elvilor și elevii r s rguitori ți nevoși din cursul primar al orașulu și jud țu iu Iași Facem apel la tot est ce impărtășesc asemenea des să depe la redacția ziarului sumele cu care vor să vie in ajut ! Z'B'ul Evenimento 1 510 ’ei Petru Bogdan »vonat SCO lei. 1. Popov;oi prfesor 100 ;ei 1 Tessaro 200 lei D. prof . Patriciu 200 lei D. Al P. 8;cica 40 lei Estaea de jo c se continuă in [țara lu Habs hdele CFR S’a publicat in jurnalul, metru in Iformat's că intr’oz daș erau‘vă I goan- cio făină instiție p Alații lașului n’a avut păne, fiind ă tot ce e I locomotive! transportul trebue să se vessă le refugial lor. dn c«re s camă și trenurile m Mldova jie I Pașcan nu e?rouă de că. d» 2 or I I pe săptămănă Acum aflăm ci de 5 zle se țn lin gară. v ga 8 cu cartofe, fără și I poată fi tvite la rampa d s ăr «t,r», așa ă dn ca zangbrțu ui popul»ția lașului v<>. măsea.. . c... tof< țiiat . Se vede că i se ș’ead ășa văne^un ds.oar >e trăște a par» su țaralui Hübsch spre’a et in glumi tare « conduc Aflam că M. S. Regele ru se va ma întoarce la Iași, Statul major francez și’a luat reședința la București, la otel Athene Generalul Berthelot ÎG Citește in strada Cosma casele d lui Alex Florescu și ve sta un timp îndelungat in Romania, când reședința la București, de unde se reduce din când în cad și la Odesa. látó ifc ;■ v-v'v