Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-12-04 / nr. 228

A V * ♦ ■1 A * * v ANUL ALXXVI-LEA ISro.228 4jU4at\\a și 3*4«fe\U\sUata i A Ș­i HIAJA M­AREI 25 Bani «el*» mjBțgaȘm. Organ al partidului iemoorat lasesp­­­ și stot Sta I leu raadhri O» m&M­ wdm te* serfito»» Păunul liberal ! Se cunotși pe reclama de biciu ce-au făcut liberalii in jturul re­formelor ai câtor autori ar fi: „Noi am­ dat Țarei pământ și drept de vot“, urlau brătieniștii la toate rispândile ; tot noi am „împins“ pe Rege și Țara in răz­­boi și la acordarea reform­elor, declara, fără să clipească și mai ales fără să roșească d. Ionel Brătianu la Brăila. Ei bine, Parlamentul s’a apu­cat să facă operă de refacere a istoriei politice. D. A. C. Guza, intr’un discurs la Cameră, s’a în­deletnicit, cu traulgerea străine din penagiul liberal. penelor D-sa a fost complectat de d. N. Iorga?. Iată geneza reformelor: In ur­ma sugestiei poetului­­ Vlăhuță, d. Iorga a aderat un mers pr­in Reg­lui prin care propunea cele două reforme. In ajunul răsboiu­­lui liberalii aveau la programul lor, colegiul unic, cu escluderea neștiutorilor de carte și exproprie­rea a 1 milion hectare de pămint. Văzând că Suveranul e câștigat pentru reforme mai largi, le-a a­­doptat și ei și au început să ex­ploateze politicește un merit ce mi le aparținea, încetul cu încetul se face lu­mină, Iu chestia națională se știe activitatea nefastă a partidului li­beral. România, grație șefului a­­cestui partid, a intrat răsboi și astăzi tot siliu­l Mită in m­edee pare. Răpositul Dimitrie A Stard­­in, care era academician, nu ii­­guur ca d. Ionel Bratianu, obiș­nuia să citeze la discursurile sale dictoane latinești In deosebi se serve» des de errare humanum est, petsivirare diadoUr­ um. Acest­­ dicton se potrivește de minune ! d-lei Ionică Brătianu. Ziarele de i­eri dau o mulțime de amănunte­­ asupra manevrelor criminale ale­­ șefului liberalilor de a dues Țara­­ la ruperea relațiilor diplomatice cu Autacts. In acest scop, fostul­­ Dictator a ordonat generalului­­ Văitoianu, prim-ministru girant să­­ redacteze o notă către miniștrii­­ plenipotențiari ai Aliaților prin­­ care, intr’um limbagiu obraznic și­­ necuviincios, se spune că Româ­­­nia refuză semnarea tratatului. 1 Reprezentanții­­ Ințelegerei, uimiți­­ de îndrăzneala inconștientă a vago­misirului Vâitoianu, i-au restituit, nota fără nici un răspuns. O pal­mă usturătoare ce-a răsunat zgo­motos pe obrazul rezistent al d­lui Ionel Brătianu. Aceste manopere ticăloase sunt­­ făcute numai un interes de par­­t­id, spre a se crea liberalilor o platformă de opoziție. Et». N­­. G. Brătianu, am fost și am remas „Cerberul demnită­­ței naționale“, va spune la Brăila sau la Mizil șeful „Misi­­ei“ colec­tiviste. Eu sunt unicul om politic român cu adevărat patriot. Din nefericire pentru «marele“ partid, zv­robjirele acestei epitep­­siforme vor remăne neputincioase. C’o renuma șef al partidului li­beral d Ionel Brătianu, sau câ acesta va fi in­locuit... un „adregal“ I. G. Duca,—­acest fapt nu va interesa pe m­eutul.. liberalii au fost­­ mascați, in cât bietul păun colectivist a rem­a* astăzi cu totul tumulii­menele străine , au fost smulse fără mită și târî, cruțare. Membrii Consiliului de Adminis­trație a Cercului Funcționarilor Pu­blici din orașul și Județul Iași, roa­gă pe toți membri acestui Cerc, a lua parte la înmormântarea defunc­tului Gheorghe Vasiliu, funcționar, la Prefectura Județului Iași și membra Cercului, in zina da Joi 4 Decembre a. c. barele 2 p. m. Cortelul va ple­ca din Strada Codrescu No. 9 locu­ința defunctului. 3 Sau 4 camere goale se caută de închiriat pentru Serviciul Con­tencios al C. F. R. Direcția 11 Regională Iași. Ofertanții să se adresezi la Ser­­viciul F. sau " Str. Vasile Conta .9. A încetat din viață in localitate d-na Carolina Ledwinka, mama cu­noscutului acordor de piano d. Ru­dolf Ledwinka". Comisiunea examinatoare a învă­țătorilor și invățătoarilor oara se prezintă la examenul pentru înain­tare face cunoscut celor interesați că prima probă scrisă va avea loc pen­tru toți aspiranții Vineri, 5 Decem­brie n. c. ora 8 din infața, in localul școlii Normale de învățătoare „Mi­hail Sturza“. Cei care n­u se vor prezenta in ziua și la ora fixată, vor pierde drep­tul da a treca examenul in pasiunea actuala, înaintea D-itoi N. Rsdovici Prim. Președinte al Trib Iași și a D-lui large Procuror, Dl. Dimatrno Pro­­cnrov a dispua jurământul de jude­cător da Instrucție isi Dl. Cerbu de Procuror. Simt două numiri excelente. Cm Simplonul de ori dimineață au­ plecat­ la Paris și Londra, doi curieri , unul francez și altul en­glez cari dur, răspunsul României la Ultimatumul Ințelegerei. A»«era « însetat subit du» viați sevocamt loan vleni rtlo «tracta va si­e Conta No. 10. Funcționarii i­pitropi și Sf. Spiri­­de», au intervenit pe i­ngâ­ri, mi­nistru de interne «ă !« se aohbc in denumtata da chiria de pe ani! 1916 — 1919, făgăduita dar «are nn li sa dat, I^AüitatiiU onor publia «S festiv «Ud brgsnef.*t do „Asocisții psantn K­­seaueip.ron­­.­ivilă și politcă a fe­­meilor Romi­asi* va «vo« Joi Joi 4 Decembrie ora f» p. m. Pe lângă partea votsUvă progra­ma! cuprind« și o »onferiniță pe ra o va ține D na ÉHa Negru?.**, Apoat­festival fiind dat in eșop da propagandă îndemnăm publicul să tea pană in număr căt ssai msrs. G. Ținuise fion­damnat de Cur!«a Maru­slfî, a făcut o cerere Crapsn­­ixatu­lui Corpului IV Armată, cu­rând punerea sa in libertate până la judecarea recursului făcut la Consiliul superior. Această cerere a fost expediată in aceași zi chiar D-lui General Z*ldig, care se află la Cernăuți, spre resolvare. Rezoluția Comandamentului Cor­­pului de Armata a fost : „Genfer­mare Codului Justiției Militare Art. 122.“ Cu incepere da azi, bonurile de zahar se vor împărți la cele 5 eo­­smisii da despărțire, unde va asista câte un membru al comisiei interi­mare. In gara Iași au sosit 10 vagoane cu lemne, aparținând Epitropiei Ca­sei Sf. Spiridon Moara Moldova a cumpărat pentru trebuințele orașului de la d. dr. Ilie Stroici 15 vagoane on grău, Informații Mâine Joi fiind sărbătoarea ., In­tr­ar­ea in Biserică*1, ziarul nostru iu­vik apare Ame Me Cíií Cfí­ tíksanilor in ad­n­a C. T­ R. Ö Gh. Scutiri», directorul rigio «81 al C. I­ff. di« lași, a trimis d* iui ffre și dimie ai Curtu­rii dapu Iașilor miltaaraa telegrams »Väzind aeu«a­iuan­e adna« Adod fiter­aț»»! Superioare a Gador Ferate, 1« neccunoștință de causă, de mai­­ iu­lti membri ai Parlamentului la a­­dunarea generală a Sindicatului Pro­fesional G F. R, ținută In Palatul „Locomotivei“ in suna de 30 XI de» d­ar că in deplină cunoștință da cau *1, nnfi solidarizat In răspundere cu Directorul General Periețeanu, si cer și ea stăruitor armata parlamentară, nu ca să nu apărăm, ci pentru a a­­cesa. Avat pe politicienii cari au intro­dus și introduc in locul ordinei de altă dată, destrăbălarea la persona­lul Căilor Ferate, indemnându-i la revendicări de maxim­­um de salariu și minium de muncă. Am­ fi fericiți dară prin eventuala noastră plecare, lucrurile s’si îndrep­ta; cum insă nu spunem că ele vor merge și mai rău ar trebui ca a efiaat* să se vadă mai dinainte; și de ace­a vă rugăm călduros, domnu­le Președinte, și stăruim in numirea unei anchete parlamentare“. Amestecul politicienilor in trebu­rile căilor ferate, este una din cau­zele principale a normalizării tran­­sporturilor noastre. In adevăr, cine nu-și aduce a­­minte de intervenția fostului minis­tru de interne Măreeșa, in dife­rendele dintre lucrătorii­­ I. F. și superiorii lor și chiar ziarele­ de eri relatează discursurile ținute de că­tre d-nii Al. Anghelescu fost mini­stru al lucrărilor publice și Jean I. Fior­escu „marele r­rctar<” din Capitală, încurajând pe mecanici in atitudinea lor dușmănoasă față de direcțiunea căilor ferate. Cea mai lună dovadă că liberalii se consideră edinii definitiv in opo­ziție, este: reluarea vechilor lor apu­caturi de agitatori nesocotiți. 1* Din împrejurări neprevăzute, în­trunirea membrilor conciliului de administrare «1 sindicatului «isrișg— tilor din Moldova, va avea loc in loc de Joi, Duminică 7 Decembrie o o­­re’o 10 dimineața. Toți pensionarii Statului și ai Co­munei sunt invitați a se intruni Du­minica viitoare, 7 a curentai, 1« or» 3 p. m . in localul Primei Case de Economii de la Palat, spre a se con­­sfătui pentru reconstituirea „Socie­­tăței Pensionarilor“ locali, declararea răsboiului n’a­pare dar a mai dat semne de viață, îndemnăm cu tot dinadinsul pe toți pensionarii să se înscrie și să lucreze la intărîrea acestei Societăți, prin care numai ei vor reuși a’și a­­para și susține drepturle lor, intru căt singura breasla lor, in acesta timpuri triste, a fost cea mai puțin bogată in vamă, și ceea ce a suferit mai mult din lipsa ori­cărei uniri și sprijin reciproc. M­ui Joi brutăriile vor pune in vănzare numai păne albă, cu 3 fr. 50 bani philogramul. Deștepții de la ziarul „Mișcarea“ pre­tind că o informație a noastră repro­dusă in numărul de alaltăeri după zia­rul „Avântul“, ar fi o provocațiune la.. anarhie, de­oare­ce noi am îndemnat populațiunea la revolte. Ori, ziarul liberal dă direct un bre­vet de incapacitate actualilor conducă­tori ai Primăriei din Iași, prin faptul că, dacă această Primare ar da popu­­lațiunei și lemne și zahar și zarzava­turi și deci s’ar îngriji de nevoiie ei, n’ar avea de loc ași lua asupra ei ce­le scrise de noi. Probabil că se simte cu musca pe căciulă cineva și de aceia s’a grăbit ca prin monitorul Primăriei, care e „Miș­carea“, să se pue in gardă. Anarhie e atunci când un oraș e lă­sat de capul lui, cănd n­ara cine să’l conducă, cănd toți iși bat joc de dăn­sul, cănd specula e in floare și nimeni nu se găsește s’o înfrâneze. Anarhie e atunci cănd s­au făgăduit milioane pen­tru repararea Iașului, pentru restaura­rea Palatului Administrativ și nu s­a făcut nimic. Anarhie este cănd s­au cumpărat vo­turile alegătorilor, in corn, Copou, de­­sigur ca și in alte părți pentru ca să poată reuși candidații liberali. Și anarhie nu poate fi faptul cănd orașul acesta, la care ținem din tot sufletul și care este exploatat de de zile in­ chipul cel mai neomenos luni de sutele de speculatori care jupuesc la Ziarele din Capitală dau ca si­gură știrea că d. Aurel Vlad va forma viitorul guvern Un semn mai mult că așa tre­ime să fie lucrurile, este că liberalii au început să­­ atace pe­ fruntașul ardelean. Anaară a avut rob la Teatrul Na­țional festivalul Btate Drago«*!«. Publicat apaș, știind «« Macaiii! e bolnav, a ținut să asista in mare unuiar la spectacol Reprezentația a fost foarte reușită. Tinerii artiști »a fost frenetiu apiaurtațî. In deosebi F un n­obilivst «u ap­lange «liduroasa biseSțila In versuri ala Maestrului, „Căutarea României“ și „Fat-Fru­­mos“. Festivalul da­nseeră na «iată că țiganii apreciațâ ou a trabua meritele artaUiMH și siuie» depusă de pro­fasorul State Dragomir 1« Teatrul moldovenești, timp de peste 25 de ani. Astă noapte, pe la orale 12 luni,, pe r­­ ăn­d se întorcea din oraș spre g aag, prin dreptul atratat. Rărboi, doi individ au atacat pe di­loșotenant Vasila Borlesen, de la M­C­G­A­­vfthd presenț» de spirit da­r scoate revolverul și a trage «« foc, pa» gașîi să luai înga, eotind spre bi­­siarină. Profitând de intunceline, «"au făcut UE Văzuți. Baia Comunală a fost închisă, din cauza lipsei de comb notib*­, adersă din­­asu­ra neglijanței celor din noi țin comunală, care se ocupă de toate, afară de nevoile cetățenilor. Din cauza unui defect­ivit pa con­ducta de alimentare cu apă de Ti­­mișești, distribuția apei in oraș as­tăzi. Mercuri 3 Decembrie a. c. ge va face numai intre orele F» — 6 după amiază. Măine Joi 4 Decembrie a. c. apa va fi dată consam­iției intre orele 7-8 dimineața și 5 — 6 după amiază. Dacă împrejurările vor permite se va reveni la distribuția nomilă mai curănd, in ori­ce caz de Vineri 5 Decembrie dimineața, distribuția apei se va face in mod normal. Comitatul Parohial „Buna Vestire Sf. Haralamb“ al Soc. Ortodoxe Na­ționale, a organizat pentru ziua de Joi 4 Decembrie st. n., ora 3 fix o serbare cinematografică in sala Eli­­sabeta, unde bi vor produce și mi­cuții intre 3—5 ani, care fragmentea­­ză grădina de copii „Țipăn“ a zisei Societăți și un beneficiul cărora le dă o peastă serbare* ­70/ 4 DECEMBRIE 1919 Anarhiei mea, nu poate fi anarhie atunci când denunțăm toate acestea, căci un primar sau un președinte al comisiunei interi­mare nu este stăpânul unui oraș, al tuturor cetățenilor acelui oraș, ca să facă ce o vrea cu ei cu nevoile lor, cu gura lor care cere de mâncare. Nu putem cere firește de la cineva ceia ce nu poate da. Dacă cei de la Primărie nu sunt in stare să administreze comuna cuvine, să plece, să lase locul cum se altora, să demisioneze imediat. Se va găsi de urgență cine să i înlocuiască Nu poate fi anarhie cănd apărăm drepturile cetățenilor și cănd de luni de zile Primăria nu e in stare să adu­că nici o îmbunătățire și nici o ușu­rare de trai. Dar cei cari au terorizat mai bine de un an de zile țara, acei cari au introdus toate sistemele și toate aface­rile, de hoții, de exporturi și de teroa­re acei nu mai au dreptul să vor­bească. Li s a dat lecția cuvenită și in Par­lamentul țarei. Nu se mai remăne astăzi de­căt să se resemneze deocamdată. Zicem deocamdată, căci viitoarele guverne care vor urma vor avea in pri­­mul ceas al instalărei lor, datoria să răscolească întreg dosarul pungășiilor, al celor cari s'au transformat in multi­milionari și al celor mai veroși oa­meni din țara aceasta Dl. Georges Mandel II Dl. Mandel debută numai de căt­re redactor de informații străine al Aurorei cu 50 franci pe lună. Pe vremurile colea eroice, d. Clemencean­­u avea mijlocul să și-l ție pe lăugat dânsul cu d­olane... Acest debutam nu era menit a fi sa numere nici odată. printre jurnăi­știi reputați­ei eeöti^r vremuri. Avea oare­care dificultați cu fiinteza, care frizau o incompatibă»? rata de dispoziție. Atftt de mult, iu «ăt, ijstr’o ce ar fii A. Grob­enceau, 8«6% din fire, i-a strigat in prezența în traget redacții nurorale intrunifv • „Ascusa-mS, dragă Mandel, e simplu­ de tot: un subiect: «N­­u«fir, ilu atribut, ră»ăi 1« atăt, și daca ai vreodată pofta să mai pui și un emu planam, vino «ft &sâ întrebi.. “ In 1905, viitorul director da la Cabinetul Victoriei, lua masa regulat împreună cu acei cari «si mi intu punt intimii lui, o­ri î îl vedeai ifi fiecare seară, distr’im restaurant t­Uil din Cartier, lub­ul loc cel din urai» («ra totdeauna in inlfirsiare», in jurul «nei mene, unde reaun­ant»tot pu Jean Lorguet, Robert de Jouvaal). FrauQnia Albert și Boris Nu cumva in acesta controverse care fficeau totdeauna loc degenereze mafia ,in întruniri publice și a dat Wwa d. Mandei că e făcut să fie om po­litician ? Foarte posibili Ori *sum er fi, alegerile din 1906 il găsește can­didat radical la Levallois, in conte« d lui Albert WH», cara intru­căt nu apucase să sa plimbe in automobil cu d. Briend, era reputat ca Invinci­bil In cursul avantat campanii elec­torale, d. Mandel a dat prima do»­radfi a unei ingeniozități care de ctminisa noaptea care a procedat Bcratînul, nu i-a venit idela să li­pească pe afișele int­ta din concuren­­ții lui, radical ca și dansul, o bandă purtând numele fals de Mandel;? Dar precedeul n’a fost pe gustul alegătorilor din Levallois și numai 800 din 23.000 sau aprobați In Alpii­ de Jos, d. Mandel a cu­noscut nu numai puțin odîx ; in a­­ceastă clipă, chiar, caută un loc unde să se infingă la noile alegeri. In primii ani de răsboiu, d. Man­del șl a rezervat forțele cu prudență pentru lovitura cea mare pe care se simțea chemat s’o dea împreună cu țăpănul său. Doamne! Căt era de pesimist și plin de amar, și moare ca o petică, atâta vreme căt a dom­nit at de Viviani, Briand și Ribot. Dar ce superb s’a inălțat înapoi in ziua In care s’a instalația Ministerul de Răsboiu­l Clemenșean e tata Vie-

Next