Evenimentul, iulie-septembrie 1923 (Anul 31, nr. 666-735)
1923-09-15 / nr. 724
Anul al XXXI No. 724 (184) aj. |uj. t Proprietar: PETRU P. BOGDAN Sâmbătă 15 Septembrie 1925 in INISE RrȚt): ȘI REGLAME * 14< Un număr vechi 2 Lei Abonamente. Pe Un an 300 lei Dire^öl: RUDOLF SUȚU -•''-''5• ßruu.iL io.i.i mua-3mni i m'miftMă ițiaMw;? ■|y.ar’ -» ■ f-w -j-x- Din informațiile corespoifífnlí ' lor noștri •-•y#erfeíhe.^ le ale prietenilor cari au văzut j . ji SUUi utírujáiil idiănis&tâi DiC|. a #math Pm& ímmi | tința de atacurile pe ^s^mik0fa^| tori țărăniști le-au adus " partidul lui național Și unor fruntași al acestui partid. Nu ne-am ocupat de ele decât , în treacăt, insistând, asupra, greșelilor,pe cari le fac țărăniștii,greșeli de care desigur , nu ei vor profita. Nu le-am dat știind la ce și au redus importanța lor, care numai adunari introinsicie nu pot fi numite, și știind, ca și-au căpătat răspunsurile cuvenite la acele 'atacuri in coinvorbirile pe cari le-au avut cu' prieteni de-ai noștri din decursul turneu:.prin’.Ardeal, ,in negului lor ■ Credeam ca însuși conducerea partidului țărănesc va fi regretaz • acele atacuri, dar azi vedem cu ; surprindere, 1%, ele sunt tipărite negru/pe,albin, .^Aurora‘‘, <cerându-se astfel sâ li se dea publicitatea pe care n’au avut’o cu prilejul „marilor Întruniri“, ■ "Nî se pare că reportajele din „Aurora“ nu’ vor fi * apărut fără consimțimântul Conducerii partidului țărănesc, și astfel suntem siliți să luăm de acuze precise ale partidului țărănist, cele cuprinse in acele duri de seama. ■" Astfel in darea de seama asupra adunării de la Ighiu, se piiblica:cujițerâ,rașfi, aqĕ și pasagiu Ihtî cuvântarea ulfiî*'Și&nișteanu: „Pumnii Mâniu" și Vajda in loc să dea’’mâna cui nei fii eșîți din țărani, s'an' unit cu 1 taclrișțîj ' cei ji maíi fiáiie dá Pi Âneța să fiio'd ’> „S’au.Hsiți c n Aușurpantacuzince cu s>usurâ de moșii,.....Știați cu cine s’a unit partidul național*L •n in alte adunări poporale a fost atacat, snsținsul luptător național, :] cunoscut de decenii in întreg Arij dealul, ca unul dintre cel mai nor j buni bărbațirai, q vieții noastre ,publi j Cer'Pui Oscur pentru graba cu ca [UNK]* re a sărit totdeauna să apere imteresele Tarănimei, pe lic-prezifibstru, ■ idi.. Ștefan C. Pop. „Aurora*!1 publică atacurile cu «mândrie, cu literă de osebită: Pe dl. Șt. €. Pop ■ Patt; acuzat pentru că... nu i s’a.. ex-l pictiffînfîmoși î^ vin tehi&^te și. ceva de jugăre, la care avea dreptul tertiar in baza legii de expro» .piere. . /" fi". : ■ Pe alt-fruntași distins ai nostru, l pe ‘cel de 'se btreafă de simpatii mari la intre’,o populație românească din Ardeal și Banat, l’au atacat pe motivul, că e... mem Ion silfiff der IMmiiMIțl IMMflguttar -P_e. toți fruntașii partidului îi aGKZPră- w %îMcția;*'/10Cțkfulfânâ^ red .dea mâna eu cioGoii ț . r.Și.;a^ste «u ai fost v.ckb›care te-au scăpatŭ maturilor sh îiibimpuțini ascultători , și chiar intre aceștia oamani. de-ai noștri cari s’au dus :anume să audă ce spun, pentru a-i combate, prietenește in convertățile particulare ced au avut cu ei- miu; au fost deci vorbe scăpate in năcaz cum am crezut noi, ci acuze pe cari min le - vedem tipărite in „Aurora“. Ni se pare, deci, ca avem 'din tăria'. Să' inregi’strâffi aceste atacuri cu aceeaș revoltă sufletească cu care au fost primite și de cei ce .Tău interesat, sad audă vorbind, și să mărturisim că mi am fi erezut odată cu capul să ne trezim și in propaganda țărănista cu aceeași mentalitate a politicianismului, din vechiul Regat, t Noi ne-am început organizarea in vechiul Regat, arm ținut atâtea adunări poporale în diferite localități dar desfîdem partidă! târâtîiesc' sau organul lui de publicitate :sa ne arate un singur caz când vr’un orator al... nostru , i-ar fi atacat pe șefii lui, sau programul sân. Am crezut că acesta e metodul de care trebue să se servească un partid care se respecta pe sine in propaganda ce-o face. Oamenii cari s-ati auzit vorbind pe unii oratori țărăniști,departe de ai fi, aclamat, cum scrie „Aurora“ au ramas desilusionisti. Azi mulți ti- zic celor cari* am luat mereu apărarea țărăniștilor ințăOles atacurile^i liberale : „Vedeți spehtrd teîhe v?Mi befehlt? Suntek I si Niheflalii car!'vin sh SC . spui ce. la noi acasa“. . Reanltatui.. moral ai.. ipnopagan Ț dei țărăniste e. unul singur dh âra deal ț desiluiîia. ■ " * . Și prevederu că va trebui tot noii sârpsteniri:pentru a atenua această desilusie, când necesități superioare, afte» țâții ne vor indica din nous același drum în lupta pentru revenirea la legalitate: 'Țărăniștii se vor convinge simguri de greșelile făcute. Dar ni se pare teâ ar fi vierfica ; să nu fim conduși mereu de „mintea cea de pe urma a românului“". 'Să vii să ataci la Alba-lulia și la Ighiu pe d-nu Maniu și Vaida spunând că is’aiti uniimp, ciofioii,’ denotă lipsa totală de cunoașteri a sufletului ardelenesc, pentru a nu spune mai mult. Adevărul li s’a pus in atâtea bucuri. .data fii dat^a^.....fi pot primiți cu simpatie să nu uitați ca ^^f^^Rtului ca veneau in toVcurile mrtidului național, recomadanți^de el. Singuri și ca avea decît deziluzii. i % 1 *;> sigm.Qq.„áiagofi9 >1 Uimi in cereurile politice din Capitală ,se discuta succesiunea actualului guvern care nu poate reveni decât numai partidului Național. . Marile,dificultății ce se au liberalii , acum înaintea deschiderei parlamentului, la care se adăuga și protestul unanim al tuturor cetățenilor odată cu aplicarea noilor impozite care urmează sa: se încaseze din toamna aceasta, neînțelegerele din sitnul guvernuilui care vor da naștere unei achte crize, nemulțumirile ce au dat naștere regimului cerealelor care au ca rezultat complecta stagnare, a comerțului de cereale. La toate acestea mai vine și complect un eșec al d-lui Vintila Brateanu, toțg-‘scir raftp f plimbările făcute prin kkăikărie nu a putut face absolut nimic. Lipsa de cele mai elementare dirioșțiriți pentră a ț> punâ conducere a statului.v Ă:* toate acestea colaborează pentru a-și da 'slkgÚW breythk de incapacități 'pentru conducerea mai departe a guverruului retrage. •'vw f* Partidul Național a început o foarte spornică activitate în toate provinciile ‘ regatului pregatindusiv pentru duvernare * rodnică, pârliță 'blătii P5> niciif grătărechii HlOh interne m 'ixtetrică^tâiului. ■'dVVr; Uu svY QP9vț>, hîțvd „vvtnz. Monarhiștii austriac); -■ovi .i'v'uy;o vAVKFjXm vo. Vivao. Cu toată Aparența, care o prezintă vîâfta'' infernă a' Austriei 'de azi, copleșită de atâtea nevoi mărunte și greier ’germanii de freudt«si. vre .agita Șhdau- semne ■ că nu au renunțat ln viața monarhică decât siliți de împrejurări. Actualmente acționează în Austria trei grupuri monarhiste.. In primul rând stă partidul 'monarhistic condus de un oarecare Schager. Al doilea, care are în fruntea sa pe locotenentul Hpy.n.fgg.. se .Infituleaza..^Farti.dni j] sfatîiful Ausniac“ . hai. al treneäi, sub sțbsidifCarea unuia wolf, este partidul legitimist. Până acum aceste trei grupe, politice fac campanie separată. Considerații,de ordin personal, mai cu deosebire simbisiunile șefilor și ale aderenților de căpetenie, îl împiedecă de a avea hii permadent și mai sixaria contact." “ Unul din grupulile amintite se compune în primul rând din oamenii cari au aparținut fostei Curți imperiale, și ^d. aj rt hițciiroNi Țijr^ăs^scă^ spjeríâșdle hfiigiiliri. Alt grup se vompupe din particular î și special din .afgeri supreji^i^arp c›ror, ambițitșrii ri’au încetat odată cu vechiul regim. S'ar crede deci că îh ajgri coppițiuni cule^trei grupări în chestie, au toate tlanșele să se sfâșie din gelozie. Astfel, cu toate că au același scop, ele teau parvenit, să-și unească puterile de acțiunie. Totuși se crede că acum vor purșa, realza o fuziune în condițiuni mulțumitoare pentru toți. Aeastă fuziune ar fi rezultatul indirect al unei crime. Un lucrător, numit Birnecker, a fost găsit asasinat nu de mult, în a 13 circumscripție a Vienei. Ancheta a stabilit că e vorba del crimă politică săvârșită prin instigațiunile grupului monarhist Hoynigg. Astfel stând lucrurile, gruparea a trebuit să se desființeze. Locotenentul Hoynigg a suspendat apariția ziarului său, „Die Monarchie“, iar aderenții săi au fost siliți să treacă la celelalte două forialii monarhiste. In fața nouei situații Schager a avut ideea unei concentrațiuni definitive. In acest scop a înființat un nou ziar „Die Oesterreichische Nachrichten“, care tinde să devină organul general al tuturor monarhiștilor de orice nuanță. Și realitate acest ziar este publicat de catre o asociațiiune denumită „Oestereichische Zukunt“.’ Această asociație [și ,are,sediul în palatul Berchtold, care e departe de a se bucura de o bună reputație. Acest palat adăpostește în sira, un oarecare Prileszki, fost intendent al domeniilor imperiale. Cazino-ul este cunoscut ca unul din cele mai odioase tripouri. Jocurile de cărți îi aduce, se spune* până la 10 milioane de coroane pe zi, mizele ridicândî-se pănâ la sume oi b trec de un min^gita. K iiiiii Grupărea Schager prepară pentru apropiat dle alegeri o, luptă de candidați,zi. Priore carmidăți,p^jă va h giua ș. contele Czernin. De catva timp, contele Pormn .nu era tocmai bine gasit, de monarhiști, caii, îl acuză că ar fi „trădat pe împăratul Carol“. Se crede însă că el s’ar fi reabilitat, făcând prințp úu intermediar, declarația bunelor sale sentimente monarhiste. Astfel, contele Czernin a dat asigurări că a fost totdeauna un convins monarhist, și a recunoscut pe prințul (lto, fiul lui Carol, ca lpgitirh pretendent al tronul austriac. Impăcarea făcută, contele Czprkin are foaie șansere de a se vedea candidat, și„ de a ' încercă o sdîavănă" cădere. Cfă, în fond populația nu se arată deloc" entuziată pentru partizanii HabsburgAceașU nu împiedică pe legitimiști șase, reorganîze Zei'.Tâna 'acumV'ifostul colon'el Wolf a fost șefil necontestat al partiquiíu. Se poate spune chiar că eă exercită' V'a devarată 'dictatură, păstrând vechiei sale obiceiuri de ofițer austriac, deprins a porunci și a fi ascultat. El nu admiítea nicio discuție și autoritătea i se apasa greu în balanță partidului. Astăzi ex-colonelul Wolf se pare ca a inteles că, pentru a isbuli, gruparea trebue regenerată. Astfel s’a hotărât ca m comitetul de conducere să admitâ doi fice-prezidenți, din care unul să fie neapărat fos ít din rândurile muncitorimii, Wolf crede că prin această concesiune va putea atrage muncitorimea sub steagurile sale pentru a o duce triumfal la o victorie electorală." Campania e susținută de ziarul său „Die Stabivețn“, dar,e îndoelnică naivitățile publicate acel' yQf'aduce' vre-o' diémélá tégdir Pubtiz f III ' In orice căzi chiar în cazul' când fuziunea nu va putea fi realizată, cele