Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)

1967-04-01 / 6349. szám

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Deși tînăr absolvent al cursurilor de calificare de lăcătuși, lui Francisc Wild i s-a încredințat montarea cepurilor de antrenare la războaiele automate de țe­sut bumbac. La realizarea celor 135 de războaie au­tomate, din care uzina U­­nirea a livrat peste hotare 10, montatorul Francisc Wild a adus un aport esen­țial. CEA MAI MARE AGENȚIE C. F. R. In cadrul măsurilor luate de Ministerul Căilor Ferate pen­tru îmbunătățirea deservirii călătorilor, în apropierea Gării de Nord urmează să se deschi­dă cea mai mare agenție din Capitală pentru vînzarea bile­telor G.F.R. Aici vor funcțio­na 14 ghișee, în special pen­tru rutele mai mult solicitate, cum ar fi cele care leagă Capi­tala de Oradea, Timișoara, Craiova, Iași și Constanța. Vor fi, de asemenea, amenajate ghișee speciale pentru elibe­rarea biletelor la trenurile in­ternaționale și a vagoanele de dormit, precum și un serviciu de informații asupra mersului trenurilor și a legăturilor cu mijloacele de transport auto, navale și aeriene. (Agerpres) UN PRIM BILANȚ AL ACȚIUNII DE RENTABILIZARE-----­!n regiunea cluj Sporirea eficienței economi­ce a întregii activități consti­tuie o problemă care a stat în­totdeauna în atenția partidu­lui nostru. Și e firesc. Gradul de rentabilitate influențează direct volumul acumulărilor care, centralizate la nivelul economiei naționale, prin bu­getul de stat, asigură condiții­le materiale ale reproducției socialiste lărgite. Pornind de aici, e ușor de înțeles de ce nu se poate privi cu indiferență faptul că unele întreprinderi sau organizații economice fa­brică o parte din produse cu pierderi, respectiv cu cheltu­ieli de producție mai mari decît prețul de vînzare. Lu­crurile nu se opresc însă aici. La noi în regiune sînt însă și unele unități cu pierderi pe sol, fapt ce afectează econo­mia națională. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, la ședința plenară a C.C. al P.C.R. din 21—23 decem­brie 1966, sublinia că existen­ța pierderilor în economie es­te o gravă manifestare de îna­poiere economică, că nici un stat, indiferent de orînduirea sa socială, nu-și poate permi­te să-și organizeze o produc­ție cu deficit, să finanțeze u­­nele întreprinderi pe seama altora. După cum se știe, pe baza recomandărilor plenarei, a luat ființă, pe plan național, o co­misie centrală de rentabiliza­re care a stabilit căile și mij­loacele generale de rentabiliza­re a produselor și unităților cu pierderi. Totodată, au fost create comisii de rentabilizare la fiecare întreprindere, orga­nizație economică și gospodă­rie agricolă de stat, care lu­crează cu pierderi, îndrumate îndeaproape de organele locale de partid, spri­jinite de forurile tutelare ale unităților în cauză, de oameni de știință, comisiile din uni­tăți au inițiat o amplă anali­ză a cauzelor care generează pierderile înregistrate în di­ferite sectoare de activitate. Pentru efectuarea unor anali­ze de calitate, care să permi­tă depistarea rezervelor exis­tente în procesul de fabrica­ție al fiecărui produs realizat cu pierderi și rentabilizarea a­­cestuia, s-a stabilit o perioadă de aproape trei luni, împărțită în trei etape și anume: 1. anali­za și organizarea acțiunii; 2. desfășurarea analizelor la fa­ța locului; 3. definitivarea lu­crărilor. Primele două etape fiind în­cheiate, lucrările au intrat în fază finala, de­­ elaborare a măsurilor tehnico-organizato­­rice, prin care să se asigure rentabilizarea produselor și unităților cu pierderi, eșalona­te în timp pînă la finele anu­lui 1967, precum și stabilirea eficienței economice a măsu­rilor luate sau preconizate. Cu ocazia analizelor care au avut loc, a reieșit că, s-au găsit soluții de rentabilizare la un însemnat număr de pro­duse. La întreprinderea de construcții-montaj pentru chi­mie Cluj s-au elaborat măsuri pentru lichidarea integrală a pierderilor planificate în va­loare de 2.693.000 lei. In urma analizării științifice, aprofun­date a diferitelor faze ale pro­cesului tehnologic, comisia a acționat pentru reducerea con­sumurilor, o mai bună gospo­dărire a materialelor, extinde­rea mecanizării unor lucrări prevăzute în devize a se exe­cuta manual, precum și în ve­derea reducerii cheltuielilor indirecte. Eficiența măsurilor stabilite de comisia de rentabilizare de la Uzina chimică Turda se evaluează la 4.326.000 lei, fa­ță de pierderea planificată, în sumă de 5.255.000 lei. Recupe­rarea pierderilor amintite se va face prin reducerea con­sumurilor specifice de materii prime și auxiliare, recupera­rea acidului sulfuric rezidual, valorificarea acidului clorhi­­dric din gazele de sinteză etc. La rezolvarea ultimei proble­me a contribuit și un nucleu de oameni de știință din Cluj. Indiscutabil, rezultatele obți­nute pînă acum sînt meritorii, considerăm însă că acțiunea trebuie continuată pînă la eli­minarea completă a pierderilor. Rezultate pozitive a obținut și comisia de la Fabrica de pielărie și încălțăminte Cluj, care a reușit să rentabilizeze 9 produse cu o pierdere de 1.625.000 lei, prin utilizarea mai economicoasă a pieilor, îmbunătățirea calității etc. întreprinderile de industrie locală de pe lîngă Sfatul popular regional Cluj, ca ur­mare a seriozității cu care au tratat problema rentabilizării, au identificat rezerve însem­nate, a căror eficiență repre­zintă aproape 80 la sută din totalul pierderilor planificate pe 1967. Soluții de lichidare a pierderilor s-au găsit însă și la întreprinderea de ma­teriale izolatoare și de fi­nisaj Turda, întreprinderile „Triumf“ Cluj, „Arieșul“ Cîm­­pia Turzii și altele. Prin apli­car­ea măsurilor preconizate Francisc KULCSÁR, membru în Comisia regională de rentabilizare, director al Direcției de control și revizie pentru regiunea Cluj (Continuare în pag. a lll-a) „CEI ȘAPTE ANI ■ DE-ACASĂ“ - ANCHETĂ-REPORTAJ - Admit că de la Esop încoace, poate și mai demult, oamenii au prins gustul fabu­lei. Rod al unei îndelungi experiențe, fabu­la - printr-o iscusită penetrație - leagă istoria de literatură. Dar, pentru că nu o consider o noțiune prea reală, poate dato­rită excesivului simbolism, nu văd de ce m-aș folosi, în prezentele însemnări, de fa­bulă. „Cazurile“, cu toată îndelungata per­sistență, nu sunt nici istorice și, fără dimen­siunea generalizării, nici literare. Păstrea­ză, aș zice, din fabulă numai morala. Dar morala, cum prea bine se știe, duce în spa­te rugina didacticismului. Consider, totuși, că va fi iertat moralizatorul ton al însemnă­rilor, care nu sînt decît, cel mult, simple și modeste comentarii apologetice pe mar­ginea subtilei constatări populare, le lipsesc cei șapte ani de-acasă. Un pedagog în­cărunțit mi-a sugerat ideea. Dar a făcut-o cu îngrijorat și părintesc regret, stîrnin­­du-mi tot interesul. înlătur, deci, ironia fa­bulelor, causticitatea și insinuarea, înlătur rugina didacticismului și rețin, evidentă sau sugerată morala, cu speranța că va sări unora în ochi. Și va provoca reacții imedia­te. Intîmplările și „cazurile", amănunțit cercetate, le-am cules printre studenți, așa­dar, la cel puțin 11 ani adăugați celor din zicere: prin cămine, în sălile de curs, pe stradă, în lăcașurile de cultură, acasă, în tren, pe șantiere. M-am folosit, fără zgîr­­cenie, și de scrisorile unor părinți vizați. TRENUL DE SIMBĂTĂ SEARA Compartimentele sînt tixite. Fetei, care a venit cu două minute înainte de plecarea trenului, i se cedează un loc la geam. Tî­­nărul cavaler zîmbește încurcat. Nici nu în­drăznește să privească chipul fetei. Ea ține în poală o sacoșă enormă cu fermoar. Te miri cum a închis-o, atît de îndesată pare. ..E dăscăliță la țară. Și-a făcut cumpărătu­ri și se-ntoarce acasă" — își poate zice oricine. Dar Ileana S. nu-i dăscăliță și n-a făcut nici cumpărături. Profesia ei: studen­tă. Ce duce în sacoșă, cîteva bluze, o pe­reche de pantaloni mototoliți și alte cîteva mărunțișuri. In gara orășelului industrial coboară. Trece mai întîi pe la cofetărie, își bea liniș­tită cafeaua și, pe­ noptate, ajunge acasă. Din prag aruncă sacoșa. Imbrățișîndu-și mama, întreabă îngri­jorată : - E caldă apa? - Ce mai întrebi ! Dar tata n-a venit. Să-l așteptăm și pe el. - Exclus, mamă. Mi-e capul greu. Nu-l mai pot suporta. Pînă se umple rana, bătrîna cercetează conținutul sacoșei. - Iar ai înnegrit bluzele ca pe naiba. - Nu mai suport capul, mamă, lasă-mă și dumneata cu cicăleala ! Și-o­ lasă, începe, ca pe un ritual, îmbăia­tul de sîmbătă seara. De douăzeci și patru de ani în fiecare sîmbătă seara. Iar după ce Ileana adoarme, bătrîna spală bluzele, combineurile, ciorapii, curăță și calcă pantalonii, aerisește paltonul și ascunde, „numai de ochii bătrînului", cîteva țigări risipite prin buzunare. - De cîte ori te-ai spălat singură? — am întrebat-o. - Niciodată. Nu știu să mă spăl. - Civilizația a inventat pentru aseme­nea incidente unități de coafură. - Mă zgîrie, nu pot suporta decît pe mama. - Dar lenjeria? - Mama nu mi-a dat voie să spăl. E nor­mal să nu știu. Mama Ilenei: „Sînt și eu îngrijorată. Ce va face mititica? Dar noi, eu și soțul, am trudit mult în viață. Măcar ea să trăiască domnește. Apoi, are o fire nepăsătoare. Dacă n-ar fi sîmbătă îmbăiatului, te miri cînd ar da pe-acasă“. Tatăl Ilenei, mecanic de locomotivă: „N-o avem decît pe ea. Ni-i dragă. Maică-sa n-are cine știe ce treabă acasă. Ziceți că n-am pregătit-o pentru viață? Lăsați, că o învață viața. Și pe noi ne-a învățat multe“. Peste doi ani, Ileana S. termină medici­na. După cîte știu, sînt cîteva posturi ne­ocupate în nordul Moldovei și în Dobrogea. Ce zici, Ileana, cît faci cu trenul dus și-ntors, pînă la ritualul îmbăiat de sîmbătă seara? Va fi, se-nțelege un trai domnesc. DOUA PALME PEDAGOGICE In biroul decanului intră o namilă de om cărunt. Părea obosit. Călătorise de la Baia Mare pînă la Cluj 5 ore cu autobuzul.­­ Sînt inginerul I. T. Apreciez inspirația dumneavoastră de a-mi scrie la șantier. Pe Ion ARCAȘ (Continuare in pag. a ll-a) L.D.Î. SPRE UNIVERSILI­AIE Specialiști de la Uzina „Elec­­troputere“ din Craiova și Uzi­na constructoare de mașini Reșița fac ample studii tehni­­co-științifice în vederea perfec­ționării parametrilor tehnico­­funcționali ai locomotivelor Diesel electrice. Se urmărește creșterea puterii de tracțiune a locomotivelor de la 2.100 la 2.500 CP, cu o viteză de 120 km pe oră. O serie de perfec­ționări concepute de specialiști au fost de curînd adaptate ex­perimental la două dintre lo­comotivele fabricate, rezultate­le fiind corespunzătoare para­metrilor propuși. In curînd, concluziile studiilor tehnico­­științifice vor fi aplicate în producția de serie. Astfel, lo­comotivele Diesel electrice vor căpăta universalitate, putînd fi folosite cu succes și la tracta­­rea trenurilor de călători cu viteze sporite. Specialiștii U­­zinei „Electroputere“ au pus, de asemenea, la punct un dis­pozitiv electronic îmbunătățit de supraveghere a atenției mecanicilor de pe aceste lo­comotive. Dispozitivul oprește locomotiva în clipa în care mecanicul pierde controlul a­­supra conducerii. Succese la Porțile de Fier j Constructorii de pe șantierul sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier au consemnat un eveniment important din activitatea lor. După încheierea lucrărilor la fundații, au fost turnate pri­mele cantități de beton la corpul centralei — la prima lamelă de la plotul 31 al ra­dierului, aflată la 27 metri sub nivelul albiei Dunării. Tot în aceste zile, a intrat în producție noua fabrică de be­toane, cu o capacitate de 2.000 mc pe zi. (Agerpres) Anul XXII Nr. 6349 • Simbătă 1 aprilie 1967 • 4 pagini 25 bani Sosirea la București a tovarășului Luigi Longo La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucu­rești, într-o vizită de prietenie, tovarășul Luigi Longo, secre­tar general al Partidului Co­munist Italian. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele a fost întîmpi­­nat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. (Agerpres) Noi tipuri de mobilă realizate la C.I.L. Pitești (Foto Agerpres, A. Trandafirescu) IN RITM SUSȚINUT Unitățile agricole de stat continuă, în ritm susținut, lu­crările de primăvară. Ulti­mele date sosite la departa­­mentul de specialitate arată că mecanizatorii au arat mai mult de jumătate din suprafețele pe care se efectuează acum aceas­tă lucrare și au pregătit pen­tru semănat peste 60 la sută din terenurile prevăzute. Uni­tățile din trusturile Suceava, Bîrlad, Argeș și Bacău au ter­minat arăturile. De asemenea, unitățile agricole de stat au însămînțat peste 80 la sută din suprafețele planificate pentru culturile din prima urgență. Cea mai mare parte din ele au terminat semănatul mazărei, borceagului și ovăzului. De cî­teva zile în regiunile Bucu­rești, Banat și Oltenia a în­ceput semănatul fiorii-soarelui și plantarea cartofilor. (Agerpres) Norma științifică izvor al înaltei productivități Ținînd seama de perspectivele de dezvoltare a industriei siderurgice, de înzestrarea întreprinderilor cu utilaje la ni­velul tehnicii noi și de activitatea creatoare a oamenilor muncii, normarea tehnică — factor de organizare­ a proce­sului de producție și a muncii, instrument de planificare și element de bază al sistemului de salarizare — trebuie să țină pas cu dezvoltarea economiei. De aci rezultă cerința de a se perfecționa continuu tehnica normării muncii, pentru ca normele să poată exprima cît mai just timpul necesar exe­cutării lucrărilor în condițiile tehnico-organizatorice date. In ultimii ani, în uzina noastră s-au luat o serie de mă­suri importante pe linia normării muncii. Acestea au avut ca scop consolidarea măsurilor de îmbunătățire a sistemu­lui de salarizare și normare și au contribuit, totodată, la perfecționarea reglementărilor în acest domeniu. Faptul că salariile tarifare ocupă locul principal în structura salariului mediu al muncitorilor care lucrează în acord permite practi­carea unor norme de muncă mai reale. Intr-o măsură în­semnată normele de muncă au fost puse de acord cu condi­țiile tehnico-organizatorice din secțiile productive, s-a întă­rit disciplina în normarea muncii, s-a stabilit un echilibru mai bun între ele, a crescut rolul lor mobilizator. In acest sens, pentru înlocuirea normelor de muncă sta­­tistico-experimentale prin norme cu motivare tehnică, în­­cepînd cu anul­­ 1959, în planul de stat au fost prevăzute — ca o secțiune aparte — sarcini cu privire la extinderea nor­melor­ tehnice de muncă. In întreprinderea noastră planul de stat privind extinderea normelor cu motivare tehnică la munca în acord și la munca în regie s-a realizat integral. Extinderea normelor cu motivare tehnică, pe lîngă faptul că a contribuit la realizarea unui echilibru în dinamica realizării normelor pe agregate, secții și întreprindere, a permis realizarea unei juste corelații între îndeplinirea nor­melor de producție și îndeplinirea planului de producție, respectiv între nivelul proiectat de îndeplinirea normelor la realizarea planului 100 la sută. Pentru crearea unui sistem unitar la întocmirea documen­tației tehnice de normare, în baza metodologiei generale de Vasile SUCIU, șeful serviciului organizarea producției de la uzina „Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii (Continuare în pag. a lll-a) ­ft.'­ Vizita in Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Repu­blica Socialistă România. Vizita în țara noastră a delegației Asociației de prietenie China-România Delegația Asociației de prie­tenie China - România, con­dusă de Liu Lu-min, membru al Consiliului de conducere al Asociației, a făcut vineri dimi­neața o vizită la Institutul ro­mân pentru relațiile culturale cu străinătatea, unde a fost primită de Ion Pas, președin­tele I.R.R.C.S. (Agerpres) lN ACEST NUMĂR: > • CONCURSUL AL Vlll-lea AL AMATORILOR 9 COTIDIENE 9 AGENDA 9 VIAȚA DE PARTID 9 NOTE 9 SPORT 9 DEPARTE-l LUNCA DE... MUREȘ! 9 TELEGRAME EXTERNE O importantă hotărire a partidului pentru dezvoltarea agriculturii noastre de stat Muncitorii, inginerii și teh­nicienii gospodăriei agricole de stat Aiud au luat cunoștin­ță, cu deosebită satisfacție de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie 1967 cu privire la îmbunătă­țirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gos­podăriilor agricole de stat. Aplicarea prevederilor aces­tei hotărîri va asigura ridi­carea pe o treaptă superioară a activității tuturor gospodă­riilor agricole de stat, pentru a putea constitui unități mo­del ale agriculturii noastre socialiste. Deși rezultatele economico­­financiare ale gospodăriei a­­gricole de stat Aiud au fost bune, în ultimii ani depășin­­du-se beneficiile planificate, totuși ele nu s-au ridicat la nivelul posibilităților, fiind frînate de unele metode gre­oaie privind finanțarea și conducerea activității tehni­­co-economice. Multiplele si­tuații ce ni se cereau sustră­­geau deseori inginerii și teh­nicienii de la participarea lor nemijlocită la procesul de producție. Traducerea în viață a prevederilor recentei hotărîri, în care se arată că în sistemul agriculturii de stat ferma agricolă va fi uni­tatea economică de producție de bază, care se va profila fie în sectorul vegetal, fie în cel animal pe un număr li­mitat de ramuri de produc­ție, va asigura folosirea cu eficiență mai mare a mași­nilor, utilajelor și altor mij­loace materiale, în vederea exploatării cu un randament cît mai ridicat a pămîntului. Participarea directă a tutu­ror lucrătorilor din ferme, a specialiștilor, inclusiv a șe­fului fermei, la executarea lu­crărilor agricole va asigura ridicarea nivelului de tehni­citate al producției. Hotărîți să obțină produc­ții superioare și rezultate fi­nanciare cît mai bune în a­­cest an, muncitorii, tehnicie­nii și inginerii gospodăriei au terminat pînă în prezent, in bune condiții agrotehnice, în­­sămînțarea culturilor din prima epocă, inclusiv a car­tofilor, și se vor strădui în continuare să execute în mod exemplar toate lucrările din campania de însămînțări. Ne angajăm să contribuim cu toate eforturile noastre pentru aplicarea în viață a prevederilor Hotărîrii recen­tei Plenare a C.C. al P.C.R., care va d­ezășui creșterea continuă a producției în uni­tățile agricole de stat și ob­ținerea unor rezultate econo­­mico-financiare superioare, contribuind astfel în mare măsură la dezvoltarea între­gii economii naționale. Ing. Ioan CORCEA, directorul G.A.S. Aiud Hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a.c. constituie o analiză profund științifică a acti­vității gospodării­lor agricole de stat, dînd răspuns multiplelor pro­bleme pe care le ridică îmbunătăți­rea radicală a în­tregii lor activi­tăți. O importan­ță deosebită are prevederea cu­prinsă în hotărire privind continua­rea intr-un ritm susținut a profi­lării și specializă­rii unităților a­­gricole de stat, astfel ca pînă în 1970 această acțiu­ne să fie încheia­tă. Aceasta vă permite folosirea rațională a condi­țiilor specifice pe care le are fieca­re unitate și orga­nizarea producției pe baze științifice. Elaborarea pla­nului de produc­ție și economic-fi­­nanciar de către fiecare unitate a­­gricolă de stat în parte, corespunză­tor condițiilor și posibilităților con­crete de care dis­pune, constituie o altă măsură im­portantă care va asigura folosirea tuturor rezervelor pentru sporirea și ieftinirea produc­ției. Pentru gos­podăria noastră de stat, o impor­tanță deosebită a­­re prevederea re­feritoare la îmbu­nătățirea­ condi­țiilor de muncă și de viață ale lucră­torilor din ferme. Măsurile preconi­zate în acest scop, precum și cele re­feritoare la intro­ducerea unui nou sistem de salari­zare și premiere, v­or contribui la permanentizarea lucrătorilor îa u­­nitățile agricole de stat. Noi, spe­cialiștii, care lu­crăm în gospodă­ria agricolă de stat Apahida, sun­tem­ hotărîți să ne dăruim toată pri­ceperea și puterea noastră de muncă realizării obiecti­velor stabilite prin hotărire. Ing. Alexandru FOSTOLACHE, inginer șef la gos­podăria agricolă de stat Apahida {/

Next