Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)
1967-04-01 / 6349. szám
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Deși tînăr absolvent al cursurilor de calificare de lăcătuși, lui Francisc Wild i s-a încredințat montarea cepurilor de antrenare la războaiele automate de țesut bumbac. La realizarea celor 135 de războaie automate, din care uzina Unirea a livrat peste hotare 10, montatorul Francisc Wild a adus un aport esențial. CEA MAI MARE AGENȚIE C. F. R. In cadrul măsurilor luate de Ministerul Căilor Ferate pentru îmbunătățirea deservirii călătorilor, în apropierea Gării de Nord urmează să se deschidă cea mai mare agenție din Capitală pentru vînzarea biletelor G.F.R. Aici vor funcționa 14 ghișee, în special pentru rutele mai mult solicitate, cum ar fi cele care leagă Capitala de Oradea, Timișoara, Craiova, Iași și Constanța. Vor fi, de asemenea, amenajate ghișee speciale pentru eliberarea biletelor la trenurile internaționale și a vagoanele de dormit, precum și un serviciu de informații asupra mersului trenurilor și a legăturilor cu mijloacele de transport auto, navale și aeriene. (Agerpres) UN PRIM BILANȚ AL ACȚIUNII DE RENTABILIZARE-----!n regiunea cluj Sporirea eficienței economice a întregii activități constituie o problemă care a stat întotdeauna în atenția partidului nostru. Și e firesc. Gradul de rentabilitate influențează direct volumul acumulărilor care, centralizate la nivelul economiei naționale, prin bugetul de stat, asigură condițiile materiale ale reproducției socialiste lărgite. Pornind de aici, e ușor de înțeles de ce nu se poate privi cu indiferență faptul că unele întreprinderi sau organizații economice fabrică o parte din produse cu pierderi, respectiv cu cheltuieli de producție mai mari decît prețul de vînzare. Lucrurile nu se opresc însă aici. La noi în regiune sînt însă și unele unități cu pierderi pe sol, fapt ce afectează economia națională. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința plenară a C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, sublinia că existența pierderilor în economie este o gravă manifestare de înapoiere economică, că nici un stat, indiferent de orînduirea sa socială, nu-și poate permite să-și organizeze o producție cu deficit, să finanțeze unele întreprinderi pe seama altora. După cum se știe, pe baza recomandărilor plenarei, a luat ființă, pe plan național, o comisie centrală de rentabilizare care a stabilit căile și mijloacele generale de rentabilizare a produselor și unităților cu pierderi. Totodată, au fost create comisii de rentabilizare la fiecare întreprindere, organizație economică și gospodărie agricolă de stat, care lucrează cu pierderi, îndrumate îndeaproape de organele locale de partid, sprijinite de forurile tutelare ale unităților în cauză, de oameni de știință, comisiile din unități au inițiat o amplă analiză a cauzelor care generează pierderile înregistrate în diferite sectoare de activitate. Pentru efectuarea unor analize de calitate, care să permită depistarea rezervelor existente în procesul de fabricație al fiecărui produs realizat cu pierderi și rentabilizarea acestuia, s-a stabilit o perioadă de aproape trei luni, împărțită în trei etape și anume: 1. analiza și organizarea acțiunii; 2. desfășurarea analizelor la fața locului; 3. definitivarea lucrărilor. Primele două etape fiind încheiate, lucrările au intrat în fază finala, de elaborare a măsurilor tehnico-organizatorice, prin care să se asigure rentabilizarea produselor și unităților cu pierderi, eșalonate în timp pînă la finele anului 1967, precum și stabilirea eficienței economice a măsurilor luate sau preconizate. Cu ocazia analizelor care au avut loc, a reieșit că, s-au găsit soluții de rentabilizare la un însemnat număr de produse. La întreprinderea de construcții-montaj pentru chimie Cluj s-au elaborat măsuri pentru lichidarea integrală a pierderilor planificate în valoare de 2.693.000 lei. In urma analizării științifice, aprofundate a diferitelor faze ale procesului tehnologic, comisia a acționat pentru reducerea consumurilor, o mai bună gospodărire a materialelor, extinderea mecanizării unor lucrări prevăzute în devize a se executa manual, precum și în vederea reducerii cheltuielilor indirecte. Eficiența măsurilor stabilite de comisia de rentabilizare de la Uzina chimică Turda se evaluează la 4.326.000 lei, față de pierderea planificată, în sumă de 5.255.000 lei. Recuperarea pierderilor amintite se va face prin reducerea consumurilor specifice de materii prime și auxiliare, recuperarea acidului sulfuric rezidual, valorificarea acidului clorhidric din gazele de sinteză etc. La rezolvarea ultimei probleme a contribuit și un nucleu de oameni de știință din Cluj. Indiscutabil, rezultatele obținute pînă acum sînt meritorii, considerăm însă că acțiunea trebuie continuată pînă la eliminarea completă a pierderilor. Rezultate pozitive a obținut și comisia de la Fabrica de pielărie și încălțăminte Cluj, care a reușit să rentabilizeze 9 produse cu o pierdere de 1.625.000 lei, prin utilizarea mai economicoasă a pieilor, îmbunătățirea calității etc. întreprinderile de industrie locală de pe lîngă Sfatul popular regional Cluj, ca urmare a seriozității cu care au tratat problema rentabilizării, au identificat rezerve însemnate, a căror eficiență reprezintă aproape 80 la sută din totalul pierderilor planificate pe 1967. Soluții de lichidare a pierderilor s-au găsit însă și la întreprinderea de materiale izolatoare și de finisaj Turda, întreprinderile „Triumf“ Cluj, „Arieșul“ Cîmpia Turzii și altele. Prin aplicarea măsurilor preconizate Francisc KULCSÁR, membru în Comisia regională de rentabilizare, director al Direcției de control și revizie pentru regiunea Cluj (Continuare în pag. a lll-a) „CEI ȘAPTE ANI ■ DE-ACASĂ“ - ANCHETĂ-REPORTAJ - Admit că de la Esop încoace, poate și mai demult, oamenii au prins gustul fabulei. Rod al unei îndelungi experiențe, fabula - printr-o iscusită penetrație - leagă istoria de literatură. Dar, pentru că nu o consider o noțiune prea reală, poate datorită excesivului simbolism, nu văd de ce m-aș folosi, în prezentele însemnări, de fabulă. „Cazurile“, cu toată îndelungata persistență, nu sunt nici istorice și, fără dimensiunea generalizării, nici literare. Păstrează, aș zice, din fabulă numai morala. Dar morala, cum prea bine se știe, duce în spate rugina didacticismului. Consider, totuși, că va fi iertat moralizatorul ton al însemnărilor, care nu sînt decît, cel mult, simple și modeste comentarii apologetice pe marginea subtilei constatări populare, le lipsesc cei șapte ani de-acasă. Un pedagog încărunțit mi-a sugerat ideea. Dar a făcut-o cu îngrijorat și părintesc regret, stîrnindu-mi tot interesul. înlătur, deci, ironia fabulelor, causticitatea și insinuarea, înlătur rugina didacticismului și rețin, evidentă sau sugerată morala, cu speranța că va sări unora în ochi. Și va provoca reacții imediate. Intîmplările și „cazurile", amănunțit cercetate, le-am cules printre studenți, așadar, la cel puțin 11 ani adăugați celor din zicere: prin cămine, în sălile de curs, pe stradă, în lăcașurile de cultură, acasă, în tren, pe șantiere. M-am folosit, fără zgîrcenie, și de scrisorile unor părinți vizați. TRENUL DE SIMBĂTĂ SEARA Compartimentele sînt tixite. Fetei, care a venit cu două minute înainte de plecarea trenului, i se cedează un loc la geam. Tînărul cavaler zîmbește încurcat. Nici nu îndrăznește să privească chipul fetei. Ea ține în poală o sacoșă enormă cu fermoar. Te miri cum a închis-o, atît de îndesată pare. ..E dăscăliță la țară. Și-a făcut cumpărături și se-ntoarce acasă" — își poate zice oricine. Dar Ileana S. nu-i dăscăliță și n-a făcut nici cumpărături. Profesia ei: studentă. Ce duce în sacoșă, cîteva bluze, o pereche de pantaloni mototoliți și alte cîteva mărunțișuri. In gara orășelului industrial coboară. Trece mai întîi pe la cofetărie, își bea liniștită cafeaua și, pe noptate, ajunge acasă. Din prag aruncă sacoșa. Imbrățișîndu-și mama, întreabă îngrijorată : - E caldă apa? - Ce mai întrebi ! Dar tata n-a venit. Să-l așteptăm și pe el. - Exclus, mamă. Mi-e capul greu. Nu-l mai pot suporta. Pînă se umple rana, bătrîna cercetează conținutul sacoșei. - Iar ai înnegrit bluzele ca pe naiba. - Nu mai suport capul, mamă, lasă-mă și dumneata cu cicăleala ! Și-o lasă, începe, ca pe un ritual, îmbăiatul de sîmbătă seara. De douăzeci și patru de ani în fiecare sîmbătă seara. Iar după ce Ileana adoarme, bătrîna spală bluzele, combineurile, ciorapii, curăță și calcă pantalonii, aerisește paltonul și ascunde, „numai de ochii bătrînului", cîteva țigări risipite prin buzunare. - De cîte ori te-ai spălat singură? — am întrebat-o. - Niciodată. Nu știu să mă spăl. - Civilizația a inventat pentru asemenea incidente unități de coafură. - Mă zgîrie, nu pot suporta decît pe mama. - Dar lenjeria? - Mama nu mi-a dat voie să spăl. E normal să nu știu. Mama Ilenei: „Sînt și eu îngrijorată. Ce va face mititica? Dar noi, eu și soțul, am trudit mult în viață. Măcar ea să trăiască domnește. Apoi, are o fire nepăsătoare. Dacă n-ar fi sîmbătă îmbăiatului, te miri cînd ar da pe-acasă“. Tatăl Ilenei, mecanic de locomotivă: „N-o avem decît pe ea. Ni-i dragă. Maică-sa n-are cine știe ce treabă acasă. Ziceți că n-am pregătit-o pentru viață? Lăsați, că o învață viața. Și pe noi ne-a învățat multe“. Peste doi ani, Ileana S. termină medicina. După cîte știu, sînt cîteva posturi neocupate în nordul Moldovei și în Dobrogea. Ce zici, Ileana, cît faci cu trenul dus și-ntors, pînă la ritualul îmbăiat de sîmbătă seara? Va fi, se-nțelege un trai domnesc. DOUA PALME PEDAGOGICE In biroul decanului intră o namilă de om cărunt. Părea obosit. Călătorise de la Baia Mare pînă la Cluj 5 ore cu autobuzul. Sînt inginerul I. T. Apreciez inspirația dumneavoastră de a-mi scrie la șantier. Pe Ion ARCAȘ (Continuare in pag. a ll-a) L.D.Î. SPRE UNIVERSILIAIE Specialiști de la Uzina „Electroputere“ din Craiova și Uzina constructoare de mașini Reșița fac ample studii tehnico-științifice în vederea perfecționării parametrilor tehnicofuncționali ai locomotivelor Diesel electrice. Se urmărește creșterea puterii de tracțiune a locomotivelor de la 2.100 la 2.500 CP, cu o viteză de 120 km pe oră. O serie de perfecționări concepute de specialiști au fost de curînd adaptate experimental la două dintre locomotivele fabricate, rezultatele fiind corespunzătoare parametrilor propuși. In curînd, concluziile studiilor tehnicoștiințifice vor fi aplicate în producția de serie. Astfel, locomotivele Diesel electrice vor căpăta universalitate, putînd fi folosite cu succes și la tractarea trenurilor de călători cu viteze sporite. Specialiștii Uzinei „Electroputere“ au pus, de asemenea, la punct un dispozitiv electronic îmbunătățit de supraveghere a atenției mecanicilor de pe aceste locomotive. Dispozitivul oprește locomotiva în clipa în care mecanicul pierde controlul asupra conducerii. Succese la Porțile de Fier j Constructorii de pe șantierul sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier au consemnat un eveniment important din activitatea lor. După încheierea lucrărilor la fundații, au fost turnate primele cantități de beton la corpul centralei — la prima lamelă de la plotul 31 al radierului, aflată la 27 metri sub nivelul albiei Dunării. Tot în aceste zile, a intrat în producție noua fabrică de betoane, cu o capacitate de 2.000 mc pe zi. (Agerpres) Anul XXII Nr. 6349 • Simbătă 1 aprilie 1967 • 4 pagini 25 bani Sosirea la București a tovarășului Luigi Longo La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la București, într-o vizită de prietenie, tovarășul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. (Agerpres) Noi tipuri de mobilă realizate la C.I.L. Pitești (Foto Agerpres, A. Trandafirescu) IN RITM SUSȚINUT Unitățile agricole de stat continuă, în ritm susținut, lucrările de primăvară. Ultimele date sosite la departamentul de specialitate arată că mecanizatorii au arat mai mult de jumătate din suprafețele pe care se efectuează acum această lucrare și au pregătit pentru semănat peste 60 la sută din terenurile prevăzute. Unitățile din trusturile Suceava, Bîrlad, Argeș și Bacău au terminat arăturile. De asemenea, unitățile agricole de stat au însămînțat peste 80 la sută din suprafețele planificate pentru culturile din prima urgență. Cea mai mare parte din ele au terminat semănatul mazărei, borceagului și ovăzului. De cîteva zile în regiunile București, Banat și Oltenia a început semănatul fiorii-soarelui și plantarea cartofilor. (Agerpres) Norma științifică izvor al înaltei productivități Ținînd seama de perspectivele de dezvoltare a industriei siderurgice, de înzestrarea întreprinderilor cu utilaje la nivelul tehnicii noi și de activitatea creatoare a oamenilor muncii, normarea tehnică — factor de organizare a procesului de producție și a muncii, instrument de planificare și element de bază al sistemului de salarizare — trebuie să țină pas cu dezvoltarea economiei. De aci rezultă cerința de a se perfecționa continuu tehnica normării muncii, pentru ca normele să poată exprima cît mai just timpul necesar executării lucrărilor în condițiile tehnico-organizatorice date. In ultimii ani, în uzina noastră s-au luat o serie de măsuri importante pe linia normării muncii. Acestea au avut ca scop consolidarea măsurilor de îmbunătățire a sistemului de salarizare și normare și au contribuit, totodată, la perfecționarea reglementărilor în acest domeniu. Faptul că salariile tarifare ocupă locul principal în structura salariului mediu al muncitorilor care lucrează în acord permite practicarea unor norme de muncă mai reale. Intr-o măsură însemnată normele de muncă au fost puse de acord cu condițiile tehnico-organizatorice din secțiile productive, s-a întărit disciplina în normarea muncii, s-a stabilit un echilibru mai bun între ele, a crescut rolul lor mobilizator. In acest sens, pentru înlocuirea normelor de muncă statistico-experimentale prin norme cu motivare tehnică, începînd cu anul 1959, în planul de stat au fost prevăzute — ca o secțiune aparte — sarcini cu privire la extinderea normelor tehnice de muncă. In întreprinderea noastră planul de stat privind extinderea normelor cu motivare tehnică la munca în acord și la munca în regie s-a realizat integral. Extinderea normelor cu motivare tehnică, pe lîngă faptul că a contribuit la realizarea unui echilibru în dinamica realizării normelor pe agregate, secții și întreprindere, a permis realizarea unei juste corelații între îndeplinirea normelor de producție și îndeplinirea planului de producție, respectiv între nivelul proiectat de îndeplinirea normelor la realizarea planului 100 la sută. Pentru crearea unui sistem unitar la întocmirea documentației tehnice de normare, în baza metodologiei generale de Vasile SUCIU, șeful serviciului organizarea producției de la uzina „Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii (Continuare în pag. a lll-a) ft.' Vizita in Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. Vizita în țara noastră a delegației Asociației de prietenie China-România Delegația Asociației de prietenie China - România, condusă de Liu Lu-min, membru al Consiliului de conducere al Asociației, a făcut vineri dimineața o vizită la Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, unde a fost primită de Ion Pas, președintele I.R.R.C.S. (Agerpres) lN ACEST NUMĂR: > • CONCURSUL AL Vlll-lea AL AMATORILOR 9 COTIDIENE 9 AGENDA 9 VIAȚA DE PARTID 9 NOTE 9 SPORT 9 DEPARTE-l LUNCA DE... MUREȘ! 9 TELEGRAME EXTERNE O importantă hotărire a partidului pentru dezvoltarea agriculturii noastre de stat Muncitorii, inginerii și tehnicienii gospodăriei agricole de stat Aiud au luat cunoștință, cu deosebită satisfacție de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie 1967 cu privire la îmbunătățirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gospodăriilor agricole de stat. Aplicarea prevederilor acestei hotărîri va asigura ridicarea pe o treaptă superioară a activității tuturor gospodăriilor agricole de stat, pentru a putea constitui unități model ale agriculturii noastre socialiste. Deși rezultatele economicofinanciare ale gospodăriei agricole de stat Aiud au fost bune, în ultimii ani depășindu-se beneficiile planificate, totuși ele nu s-au ridicat la nivelul posibilităților, fiind frînate de unele metode greoaie privind finanțarea și conducerea activității tehnico-economice. Multiplele situații ce ni se cereau sustrăgeau deseori inginerii și tehnicienii de la participarea lor nemijlocită la procesul de producție. Traducerea în viață a prevederilor recentei hotărîri, în care se arată că în sistemul agriculturii de stat ferma agricolă va fi unitatea economică de producție de bază, care se va profila fie în sectorul vegetal, fie în cel animal pe un număr limitat de ramuri de producție, va asigura folosirea cu eficiență mai mare a mașinilor, utilajelor și altor mijloace materiale, în vederea exploatării cu un randament cît mai ridicat a pămîntului. Participarea directă a tuturor lucrătorilor din ferme, a specialiștilor, inclusiv a șefului fermei, la executarea lucrărilor agricole va asigura ridicarea nivelului de tehnicitate al producției. Hotărîți să obțină producții superioare și rezultate financiare cît mai bune în acest an, muncitorii, tehnicienii și inginerii gospodăriei au terminat pînă în prezent, in bune condiții agrotehnice, însămînțarea culturilor din prima epocă, inclusiv a cartofilor, și se vor strădui în continuare să execute în mod exemplar toate lucrările din campania de însămînțări. Ne angajăm să contribuim cu toate eforturile noastre pentru aplicarea în viață a prevederilor Hotărîrii recentei Plenare a C.C. al P.C.R., care va dezășui creșterea continuă a producției în unitățile agricole de stat și obținerea unor rezultate economico-financiare superioare, contribuind astfel în mare măsură la dezvoltarea întregii economii naționale. Ing. Ioan CORCEA, directorul G.A.S. Aiud Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a.c. constituie o analiză profund științifică a activității gospodăriilor agricole de stat, dînd răspuns multiplelor probleme pe care le ridică îmbunătățirea radicală a întregii lor activități. O importanță deosebită are prevederea cuprinsă în hotărire privind continuarea intr-un ritm susținut a profilării și specializării unităților agricole de stat, astfel ca pînă în 1970 această acțiune să fie încheiată. Aceasta vă permite folosirea rațională a condițiilor specifice pe care le are fiecare unitate și organizarea producției pe baze științifice. Elaborarea planului de producție și economic-financiar de către fiecare unitate agricolă de stat în parte, corespunzător condițiilor și posibilităților concrete de care dispune, constituie o altă măsură importantă care va asigura folosirea tuturor rezervelor pentru sporirea și ieftinirea producției. Pentru gospodăria noastră de stat, o importanță deosebită are prevederea referitoare la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale lucrătorilor din ferme. Măsurile preconizate în acest scop, precum și cele referitoare la introducerea unui nou sistem de salarizare și premiere, vor contribui la permanentizarea lucrătorilor îa unitățile agricole de stat. Noi, specialiștii, care lucrăm în gospodăria agricolă de stat Apahida, suntem hotărîți să ne dăruim toată priceperea și puterea noastră de muncă realizării obiectivelor stabilite prin hotărire. Ing. Alexandru FOSTOLACHE, inginer șef la gospodăria agricolă de stat Apahida {/