Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)
1967-07-01 / 6426. szám
roletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6426 Sîmbată 1 iulie 1967 4 pagini 25 bani Grupul de șantiere nr. 3-Dej prezintă: MOSTRĂ A RISIPEI DE FORȚA DE MUNCA Am vizitat deunăzi Grupul de șantiere nr. 3 — Dej. Ne interesa în mod deosebit problema creșterii productivității muncii. Din capul locului suntem informați că aici se lucrează cu un randament foarte scăzut, că există o mare risipă de forță de muncă. Spre convingere, consultăm o situație statistică întocmită de grup. Notăm: în luna aprilie, indicele de productivitate s-a realizat în proporție de 87,4 la sută, iar în luna mai — 80,1 la sută. Mai departe, în aprilie se lucrează cu un surplus de 7 muncitori, iar în mai de ... 154 de muncitori. Deci, Grupul în loc să depună eforturi pentru mecanizarea lucrărilor, pentru organizarea superioară a producției și a muncii recurge la angajarea unui număr suplimentar de muncitori. Cu toate acestea, planul de producție în acest an a fost îndeplinit într-o singură lună. Teh. LAURENȚIU CZELL, șeful serviciului de organizare a muncii, încearcă să dea o explicație acestei situații. — Au fost cauze obiective — spunea el. — Am fost înștiințați de către trust că în luna iunie ni se va suplimenta planul, că vom ataca noi lucrări de construcții, trebuia deci să angajăm un surplus de forță de muncă pentru a face față acestor lucrări. Lucrările despre care ne vorbea șeful serviciului de organizare a muncii, la data cînd discutam cu el (17 iunie), nici nu începuseră. Ce au făcut în acest timp cei 154 de muncitori angajați în plus? Cum au fost ei plătiți? Ne răspunde același interlocutor. — Desigur, hu au stat degeaba. Pe unii i-am folosit la zidărie și la montări de prefabricate, lucrări rămase neterminate din luna ... februarie. Pe alții i-am pus să facă unele remedieri: zugrăveli, tencuieli, izolații etc. la blocurile D1, D2 și D3 din „Dealul Florilor“ din Dej și la rezervoarele de combustibil din Rodna. Se mai întîmplă ca în termenul de garanție să se ivească unele defecțiuni la finisaje. Acesta este adevărul adevărat. Văzînd că nu poate ieși din impas cu forțele de care dispune și că se apropie scadența dării în folosință a unor obiective, conducerea grupului a recurs la practica „clasică“: suplimentarea forței de muncă. Dar și în acest caz, spre regretul ei, revirimentul nu s-a produs. In luna mai, cu un efectiv de 692 de muncitori, s-a executat un volum de lucrări cu ceva mai mare decît cel realizat în luna martie, cînd pe șantiere se găseau în lucru 592 de muncitori, adică cu 100 mai puțini. — Datorită slabei organizări a muncii, necreării unor condiții optime de lucru și viață — ne spunea tov. PETRU GI1ERBORAN, șeful serviciului personal — s-a produs pe șantiere o mare fluctuație de cadre, un du-te-vino de muncitori. In primele 5 luni ale anului de pe șantierul din Dej, de pildă, au plecat 77 de muncitori și s-au angajat aici 278. Instabilitatea forței de muncă continuă și azi, avînd repercusiuni dintre cele mai negative asupra creșterii productivității muncii. Din discuțiile purtate am desprins că grupul a luat startul în anul 1967 nepregătit temeinic pentru a face față unui ritm intens de execuție a lucrărilor, ritm impus de necesitatea fructificării cit mai repede și cu maximum de eficiență a obiectivelor aflate în construcție. Șantierele sale, avînd loturile și punctele de lucru dispersate în 5 raioane ale regiunii, nu au reușit, după cum se vede, să-și organizeze bine producția și munca. S-a lucrat acolo unde s-a putut, iar unde nu, s-a stat. In cel mai fericit caz, oamenii au fost trimiși în concediu cu plată, ori să lucreze pe alte șantiere. Solicitîndu-i să-și spună părerea despre situația critică ce s-a creat în domeniul folosirii raționale a forței de muncă, tov. ANTON KAVRIG, inginerul șef al grupului, spunea: „ Această situație ne dă mult de gîndit. Ea este alimentată în mare măsură de deficiențele noastre organizatorice, de indisciplina în muncă manifestată de către unii muncitori și maiștri, de slaba calificare a unora dintre ei. Avem încă mulți oameni care absentează sau întîrzie de la program. Timpul de lucru nu este folosit complet și cu maximum de eficiență. Sunt unii muncitori, care, deși vin regulat la lucru, datorită, după cum am spus, slabei calificări și neîndemînării, nu dau randamentul dorit, lucrează cu o productivitate scăzută. De multe ori, determinați de a grăbi ritmul de lucru, am fost puși în situația de a suplini munca unora dintre ei. — Cum? — Pentru realizarea a două norme am pus să lucreze trei muncitori. Alt comentariu este de prisos. Propunem în schimb conducerii Trustului regional de construcții Cluj, care tutelează Grupul de șantiere din Dej, să analizeze situația critică creată în domeniul folosirii raționale a forței de muncă pe șantierele acestui grup, luînd urgent măsurile de rigoare. M. GAVRILA Moment din procesul de producție la secția de zincare a uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii Fotografia: D. CANDREA în locul metalului materiale plastice In prețul de cost al producției întreprinderii noastre o pondere însemnată reprezintă costul metalului, al pieselor de schimb. .De aceea, cadrele tehnice se preocupă de înlocuirea metalului cu materiale plastice (P.C.V.). In prezent se află în faza de experimentare utilizarea rolelor din P.GIV. pentru benzile de transport al materiilor prime și a zgurei. Primele rezultate sunt bune și se întrevăd economii apreciabile. O simplă comparație este edificatoare: o rolă metalică (în fabrică sunt montate peste 7.000) costă, în medie, 230 lei, iar una din mase plastice numai 82 lei. Pentru rezolvarea acestei probleme un sprijin substanțial am primit din partea întreprinderii „Chimica“ din Cluj care ne-a executat primele prototipuri. Ne-am propus, de asemenea, să utilizăm țevi din P.GiV. în locul țevilor de oțel folosite pentru scurgerea apelor industriale, și în locul conductelor de aerisire de la filtrele cu saci la morile de ciment. Avantajele economice sunt evidente: un metru liniar din țeavă de oțel cu diametru de 75 mm costă 23,60 lei, iar din P.C.V. doar 8,65 lei. Ing. Al. BUDA, Fabrica de ciment Turda SĂRBĂTORIREA ZILEI Învățătorului Transformată într-o minunată tradiție, „Ziua învățătorului“ prilejuiește an de an gînduri de recunoștință și mulțumire acordate nobilei munci a omului de la catedră. Sărbătorim de fiecare dată pe acei care cu pasiunea și inteligența lor ne-au învățat cinstea și omenia, demnitatea și dorința de a munci, ne-au învățat să iubim cu dragoste nețărmurită acest pămînt, să-i simțim istoria zbuciumată și să-i purtăm prin timp aprinse-n inimi durerile, bucuriile, setea de adevăr, ne-au format ca oameni cinstiți și harnici, făuritori ai noii istorii socialiste. Profesorii și învățătorii, părinții și elevii din orașul Cluj și-au dat ieri întîlnire în sala Teatrului Național unde, într-un cadru festiv, „Ziua învățătorului“ a fost sărbătorită pe măsura deosebitului eveniment. In cuvinte calde, emoționante, reprezentanți ai organelor de partid și de stat au adus felicitări și urări de noi succese dascălilor în activitatea lor de instruire și educare comunistă a tineretului nostru școlar. Vorbind despre frumusețea și măreția muncii de educator, tovarășul Remus Bucșa, primsecretar al Comitetului orășenesc Cluj al P.C.R., a subliniat activitatea profund creatoare a acestora pentru a-i forma pe elevi în sensul cerințelor contemporaneității, pentru a-i pregăti ca oameni stăpîni pe cunoștințele multilaterale și bogate, la nivelul științei actuale, însuflețiți de idealurile unui înalt patriotism. Prin grija partidului și statului nostru, învățătorii și profesorii, detașamentul cel mai numeros al intelectualității, oamenii cel mai nemijlocit legați de setea de lumină a maselor, se află la loc de cinste în societatea noastră. Distincțiile acordate cu acest prilej unui mare număr de învățători, educatori și profesori sunt o mărturie vie a acestei înalte considerații. Cuvintele emoționante ale reprezentanților cadrelor didactice, rostite de la tribuna acestei festivități, au constituit un prilej de reînnoire a angajamentelor acestora de a-și desăvîrși necontenit măiestria profesională, de a transmite copiilor nu numai pasiunea pentru carte, cultură, știință, ci și întreaga bogăție sufletească a omului nou. Cadrul sărbătoresc al „Zilei învățătorului“ a fost întregit de un frumos program artistic susținut de corul sindicatului lucrătorilor din învățămînt — care își sărbătorește acum două decenii de activitate —, de soliștii celor două opere de stat și ai Filarmonicii clujene. ★ Adunări festive consacrate „Zilei învățătorului“ au avut loc în toate orașele reședințe de raion din regiunea noastră. La ele au participat reprezentanți ai organelor de partid și de stat, profesori și învățători, numeroși părinți și elevi. Făcîndu-se bilanțul activității rodnice desfășurate în cursul anului școlar, cadrele didactice și-au exprimat, cu acest prilej, hotărîrea de a pregăti temeinic noile generații constructoare ale viitorului luminos. E. DUMBRAVĂ Aspect din timpul festivității de la Teatrul Național TELEGRAME Tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă președintelui Republicii Somalia în care se spune: In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre călduroase felicitări și cele mai bune urări de prosperitate și progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VII-a aniversări a proclamării independenței Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele relații dintre țările noastre vor cunoaște o dezvoltare continuă în interesul ambelor popoare, al înțelegerii și colaborării internaționale. Domnului LESTER PEARSON PRIM-MINISTRU AL CANADEI OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Confederației Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal și al poporului român, urări de sănătate și fericire pentru dv. personal și de pace și prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA APARATE DE EMISIE-RECEPȚIE PE ȘANTIERE întreprinderea de construcții și montaje din Cluj a fost dotată cu aparate de radio portative de emisie-recepție. Aceste aparate, cu o mare rază de activitate, experimentate pe șantierul fabricii România Muncitoare din Cluj, sunt destinate, în special, pentru dirijarea lucrărilor de montare la mari înălțimi și pentru diferite comunicări operative între diferite locuri de muncă. Utilizarea acestor aparate va contribui la creșterea productivității muncii, la punerea în funcție înainte de termen a lucrărilor de investiții. Cel puțin cinci cuvinte o să mă ducă, pentru un timp, la stereotipie verbală: „Emoție“, „subiect“, „medie“, „scris“, „oral“ ... Dar o să trebuiască să mă credeți pe cuvînt cînd vă spun că toți clujenii au devenit irascibili la aceste cuvinte. Căldurile bineînțeles — nu pot fi invocate ca singur motiv. Subliniez bineînțeles pentru aspirantul la „bobode“. Căldurile au, har să zicem, surse obiectiv diferite: precipitare, lipsă de precipitare, concentrare, incapacitate de sinteză, nesiguranță, prea mare siguranță, excesivitate ș.c.l. Bineînțeles, totdeauna ș.c.l. sînt cele mai grave. La acest capitol (adică ș.c.l.) am inclus tentațiile, care nu dau călduri, însă dau febrilități. Astăzi, la ora 9, aspirantul e la studenție, intri sub zodia căldurilor. Și vei uita pentru cîteva ore tentațiile. Numai pentru cîteva ore? Ți-aș dori să fie pentru cîteva zile, cîțiva ani chiar. Pentru că lumea-i mică, iar Clujul este mare. Te văd, de prin 15 iunie, pe toate străzile — prea mult pe toate străzile și prea puțin în biblioteci. Te văd prea mult pe malul Someșului cu „Flacăra“ ori „Cinema“ în răsfoire și prea puțin cu manuale docte. Te văd cu o proaspătă prietenă sau cu un ocazional prieten rătăcind la ore mici pe sub brațe de neon. Te văd cu o anumită alură de spleen, conversînd fără obiect în café-barurile inundate de muzică. Te văd parcurgînd lista filmelor și consacrîndu-te total peliculei. Te văd în grădinile de vară puțin amețit și mult prea independent. Ale tinereții valuri, zici. ș.c.l. Vezi clar că lumea-i mică, iar Clujul este mare. Și pe lîngă cele SC. L. „cel puțin - cinci cuvinte“ sunt noianuri de tentații. Lasă-le de-o parte, amice aspirant. Alma Mater este, te asigur,împlinitoare de vise, însă și severă. De-o severitate omenească implacabilă, ea te face să înțelegi metafora zilei mari și a vieții scurte, ca măsură a dăruirii totale pentru tine și pentru toți. Aceasta, firește, nu intră la ș.c.l. Ion ARCAȘ V UNDE MERGEM ? Sfîrșitul săptămînii se anunță bogat în atracții specifice sezonului estival. Amatorii de excursii în jurul orașului vor putea urmări la Hoia și Făget spectacolele susținute de artiștii amatori de la Tehnofrig, Trustul mi I mier, Metalul roșu. In parcul orașului, tot duminică, va cînta fanfara de la Clujeana. Pe scena de la băile Cojocna vor evolua formațiile de la uzina Unirea. Astăzi la prînz , pleacă spre stațiunea Sîngiorz-Băi echipele artistice de la Grupul de șantiere nr. 1 și 5-construcții și de la Instalații-montaj nr. 4. . Dar atracția săptămînii rămîne Albacul lui Horia, unde va avea loc o mare manifestare culturală, cu ocazia dezvelirii bustului acestuia. Pentru iubitorii de excursii spicuim din programul agenției Cluj a O.N.T. pe luna iulie. Se anunță excursii de sfîrșit de săptămînă la Tg. Mureș, Muntele Băișoara, Someșul Rece, Cheile Turzii, Băile Felix, Ghețarul de la Scărișoara și altele. La 23 iulie — o excursie la Muntele Găina. Din excursiile de amploare reținem: la cetățile dacice Costești și Blidaru, la Ada Kaleh, in Delta Dunării, în Oltenia și Argeș, cu vizitarea mînăstirilor, a hidrocentralei de pe Argeș și a altor obiective turistice. BCT 1.F.CT« DIN NOU DESPRE TIMPUL LIDER Timpul pe care ni-1 irosim zilnic așteptînd în fața diverselor ghișee, la șirul interminabil de la frizerie, brutărie sau măcelărie nu constituie numai o chestiune personală. O zi de alergătură și nervi te vlăguiește atît de mult încît cu toată bunăvoința nu mai ești capabil să dai randamentul cuvenit la locul de muncă unde-ți desfășori activitatea. — Așteptarea, nervii, sublinia recent doctorul Teodor Vidican — provoacă numeroase traumatisme care afectează capacitatea de muncă a organismului uman. Deci, în mod obiectiv, între felul în care ne petrecem timpul liber și randamentul cu care ne achităm de îndatoririle profesionale există o strînsă legătură. Pornindu-se de la acest adevăr, în majoritatea unităților publice au fost luate măsurile cuvenite pentru o deservire operativă și de calitate. Deficiențele care se mai ivesc uneori sunt înlăturate cu promptitudine. Vizată intr-un articol pentru lacunele existente in transportul muncitorilor din schimbul N. D.R.T.A. ne-a informat, în mai puțin de 24 de ore, că inconvenientele semnalate au fost înlăturate. Operativitate în eliminarea lipsurilor relatate în ancheta „Timpul liber“ a dovedit și institutul de radiologie Cluj. Din păcate însă nu toate unitățile vizate au tras învățămintele cuvenite. In ciuda intervenției noastre, ln centrul de desfacere a plinii lin cartierul Gheorgheni șirul continuă să-și păstreze dimensiunile. . . — N-avem ce face — ne-au spus tovarășii de la I.C.S. Alimentara. Pînă nu se construiește și al doilea complex va fi mereu aglomerație. Curios răspuns. Trebuie să fii îndrăzneț un glumă să spui așa pe șleau că vei continua să te înfrupți și pe mai departe din timpul liber al oamenilor. Dar să revenim la răspuns. Oare pînă la construcția noului complex nu se poate găsi o soluție provizorie? In Gheorgheni să nu fie posibilă amenajarea unei unități ■ temporare de desfacere? Credem că da. Timpului pe care îl pierzi așteptînd în fața tejghelei i se mai adaugă și alte neajunsuri. Uneori unitatea de desfacere a pîinii din Gheorgheni nu dispune de sortimentul pe care îl soliciți, așa că pentru un kilogram de pîine ești nevoit să mergi în oraș. Și asta te costă pe puțin trei sferturi de ceas, plus un leu troleibuzul. Destul de mare este și tributul pe care uneori îl plătim cu timpul nostru liber la secția financiară a Sfatului popular orășenesc Cluj. Nu de puține ori salariații de aici pun oamenii pe drumuri în mod nejustificat. Dar să fim concreți. In ziua de 21 iunie a fost invitată la secție tovarășa Cătinaș. Cu documente în regulă ea a dovedit că amenda primită pentru nerestituirea unor cărți împrumutate de la Biblioteca regională a fost achitată, iar cărțile cu pricina, restituite. In loc s-o îndrume să facă o cerere prin care să solicite ^Ungerea datoriei pe care o avusese, salariatul căruia i s-a adresat i-a cerut să revină a doua zi. întrebat de ce trebuie să revină, el și-a schimbat brusc decizia, trimițînd-o pe cetățeancă la bibliotecă după o adresă. Femeia s-a conformat, dar în zadar. Treaba aceasta nu cădea incompetența bibliotecii. De ce oare tovarășii de la secția financiară nu-și învață meseria? Pînă cînd din cauza nepriceperii unora dintre ei vom fi nevoiți să ne pierdem vremea umblînd dintr-o parte în alta? Considerăm că faptul relatat merită luat în seamă. El dovedește necesitatea unei reîmprospătări periodice Ion CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll.a) Artistul emerit Toma Dimitriu și Valentino Dain, protagoniștii piesei „Procesul floria“ de Al. Voitin. Colectivul Naționalului distribuit in această piesă va da un spectacol duminică, 2 iulie, la Albac. Sfatul Popular al Regiunii Cluj Comitetul pentru Cultură și Artă Sfatul Popular al Raionului Cîmpeni Comitetul pentru Cultură și Artă ORGANIZEAZĂ Duminică 2 iulie 196? orele 10 în comuna ALBAC raionul Cîmpeni festivitatea de inaugurare a bustului HOREA ișilorde concursul ■ Teatrul Național din Cluj cu spectacolul „PROCESUL HOREA" de AL. VOITIN Filarmonica de stat din Cluj Formațiile artistice de amatori din raionul Cîmpeni și orașul Turda cu un spectacol folcloric de cîntece și dansuri iBxrltri prinrg porțl<tpore se fac prin O- H. T.