Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)

1967-07-01 / 6426. szám

roletari di­n toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6426 Sîmbată 1 iulie 1967 4 pagini 25 bani Grupul de șantiere nr. 3-Dej prezintă: MOSTRĂ A RISIPEI DE FORȚA DE MUNCA Am vizitat deunăzi Grupul de șantiere nr. 3 — Dej. Ne interesa în mod deosebit pro­blema creșterii productivității muncii. Din capul locului sun­tem­ informați că aici se lu­crează cu un randament foar­te scăzut, că există o mare risipă de forță de muncă. Spre convingere, consultăm o si­tuație statistică întocmită de grup. Notăm: în luna aprilie, indicele de productivitate s-a realizat în proporție de 87,4 la sută, iar în luna mai — 80,1 la sută. Mai departe, în aprilie se lucrează cu un sur­plus de 7 muncitori, iar în mai de ... 154 de muncitori. Deci, Grupul în loc să depună eforturi pentru mecanizarea lucrărilor, pentru organizarea superioară a producției și a muncii recurge la angajarea unui număr suplimentar de muncitori. Cu toate acestea, planul de producție în acest an a fost îndeplinit într-o sin­gură lună. Teh. LAURENȚIU CZELL, șeful serviciului de organizare a muncii, încearcă să dea o explicație acestei si­tuații. — Au fost cauze obiective — spunea el. — Am fost în­științați de către trust că în luna iunie ni se va suplimen­ta planul, că vom ataca noi lucrări de construcții, trebuia deci să angajăm un surplus de forță de muncă pentru a face față acestor lucrări. Lucrările despre care ne vorbea șeful serviciului de or­ganizare a muncii, la data cînd discutam cu el (17 iunie), nici nu începuseră. Ce au fă­cut în acest timp cei 154 de muncitori angajați în plus? Cum au fost ei plătiți? Ne răspunde același interlocutor. — Desigur, hu au stat de­geaba. Pe unii i-am folosit la zidărie și la montări de pre­fabricate, lucrări rămase ne­terminate din luna ... februa­rie. Pe alții i-am pus să facă unele remedieri: zugrăveli, tencuieli, izolații etc. la blocu­rile D1, D2 și D3 din „Dea­lul Florilor“ din Dej și la re­zervoarele de combustibil din Rodna. Se mai întîmplă ca în termenul de garanție să se ivească unele defecțiuni la fi­nisaje. Acesta este adevărul adevă­rat. Văzînd că nu poate ieși din impas cu forțele de care dispune și că se apropie sca­dența dării în folosință a u­­nor obiective, conducerea gru­pului a recurs la practica „clasică“: suplimentarea for­ței de muncă. Dar și în acest caz, spre regretul ei, reviri­mentul nu s-a produs. In luna mai, cu un efectiv de 692 de muncitori, s-a executat un vo­lum de lucrări cu ceva mai mare decît cel realizat în luna martie, cînd pe șantiere se gă­seau în lucru 592 de munci­tori, adică cu 100 mai puțini. — Datorită slabei organizări a muncii, necreării unor con­diții optime de lucru și via­ță — ne spunea tov. PETRU GI1ERBORAN, șeful serviciu­lui personal — s-a produs pe șantiere o mare fluctuație de cadre, un du-te-vino de mun­citori. In primele 5 luni ale anului de pe șantierul din Dej, de pildă, au plecat 77 de muncitori și s-au angajat aici 278. Instabilitatea forței de muncă continuă și azi, avînd repercusiuni dintre cele mai negative asupra creșterii pro­ductivității muncii. Din discuțiile purtate am desprins că grupul a luat star­tul în anul 1967 nepregătit te­meinic pentru a face față unui ritm intens de execuție a lu­crărilor, ritm impus de nece­sitatea fructificării cit mai repede și cu maximum de efi­ciență a obiectivelor aflate în construcție. Șantierele sale, a­­vînd loturile și punctele de lucru dispersate în 5 raioane ale regiunii, nu au reușit, du­pă cum se vede, să-și orga­nizeze bine producția și mun­­­ca. S-a lucrat acolo unde s-a putut, iar unde nu, s-a stat. In cel mai fericit caz, oame­nii au fost trimiși în conce­diu cu plată, ori să lucreze pe alte șantiere. Solicitîndu-i să-și spună pă­rerea despre situația critică ce s-a creat în domeniul folosi­rii raționale a forței de mun­că, tov. ANTON KAVRIG, inginerul șef al grupului, spunea: „ Această situație ne dă mult de gîndit. Ea este alimen­tată în mare măsură de defi­ciențele noastre organizatorice, de indisciplina în muncă ma­nifestată de către unii munci­tori și maiștri, de slaba cali­ficare a unora dintre ei. Avem încă mulți oameni care absen­tează sau întîrzie de la pro­gram. Timpul de lucru nu este folosit complet și cu maxi­mum de eficiență. Sunt unii muncitori, care, deși vin regu­lat la lucru, datorită, după cum am spus, slabei calificări și neîndemînării, nu dau ran­damentul dorit, lucrează cu o productivitate scăzută. De multe ori, determinați de a grăbi ritmul de lucru, am fost puși în situația de a suplini munca unora dintre ei. — Cum? — Pentru realizarea a două norme am pus să lucreze trei muncitori. Alt comentariu este de pri­sos. Propunem în schimb con­ducerii Trustului regional de construcții Cluj, care tutelea­ză Grupul de șantiere din Dej, să analizeze situația critică creată în domeniul folosirii raționale a forței de muncă pe șantierele acestui grup, luînd urgent măsurile de rigoare. M. GAVRILA Moment din procesul de producție la secția de zincare a uzi­nei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii Fotografia: D. CANDREA în locul metalului­ materiale plastice In prețul de cost al pro­­­­ducției întreprinderii noas­tre o pondere însemnată re­prezintă costul metalului, al pieselor de schimb. .De a­­ceea, cadrele tehnice se pre­ocupă de înlocuirea metalu­lui cu materiale plastice (P.C.V.). In prezent se află în faza de experimentare u­­tilizarea rolelor din P.GIV. pentru benzile de transport al materiilor prime și a zgu­­rei. Primele rezultate sunt bune și se întrevăd economii apreciabile. O simplă com­parație este edificatoare: o rolă metalică (în fabrică sunt montate peste 7.000) costă, în medie, 230 lei, iar una din mase plastice numai 82 lei. Pentru rezolvarea acestei probleme un sprijin substan­țial am primit din partea întreprinderii „Chimica“ din Cluj care ne-a executat pri­mele prototipuri. Ne-am propus, de aseme­nea, să utilizăm țevi din P.GiV. în locul țevilor de oțel folosite pentru scurge­rea apelor industriale, și în­ locul conductelor de aerisire de la filtrele cu saci la mo­rile de ciment. Avantajele economice sunt evidente: un metru liniar din țeavă de oțel cu diametru de 75 mm costă 23,60 lei, iar din P.C.V. doar 8,65 lei. Ing. Al. BUDA, Fabrica de ciment Turda SĂRBĂTORIREA ZILEI Învățătorului Transformată într-o minu­nată tradiție, „Ziua învățăto­rului“ prilejuiește an de an gînduri de recunoștință și mulțumire acordate nobilei munci a omului de la cate­dră. Sărbătorim de fiecare da­tă pe acei care cu pasiunea și inteligența lor ne-au învățat cinstea și omenia, demnitatea și dorința de a munci, ne-au învățat să iubim cu dragoste nețărmurită acest pămînt, să-i simțim istoria zbuciumată și să-i purtăm prin timp aprin­­se-n inimi durerile, bucuriile, setea de adevăr, ne-au format ca oameni cinstiți și harnici, făuritori ai noii istorii socia­liste. Profesorii și învățătorii, pă­rinții și elevii din orașul Cluj și-au dat ieri întîlnire în sala Teatrului Național unde, în­­tr-un cadru festiv, „Ziua învă­țătorului“ a fost sărbătorită pe măsura deosebitului eveni­ment. In cuvinte calde, emo­ționante, reprezentanți ai or­ganelor de partid și de stat au adus felicitări și urări de noi succese dascălilor în activita­tea lor de instruire și educare comunistă a tineretului nostru școlar. Vorbind despre frumusețea și măreția muncii de educator, tovarășul Remus Bucșa, prim­­secretar al Comitetului orășe­nesc Cluj al P.C.R., a subli­niat activitatea profund crea­toare a acestora pentru a-i for­ma pe elevi în sensul cerințe­lor contemporaneității, pen­tru a-i pregăti ca oameni stă­­pîni pe cunoștințele multila­terale și bogate, la nivelul științei actuale, însuflețiți de idealurile unui înalt patrio­tism. Prin grija partidului și sta­tului nostru, învățătorii și pro­fesorii, detașamentul cel mai numeros al intelectualității, oamenii cel mai nemijlocit le­gați de setea de lumină a ma­selor, se află la loc de cinste în societatea noastră. Distinc­țiile acordate cu acest prilej unui mare număr de învăță­tori, educatori și profesori sunt o mărturie vie a acestei înalte considerații. Cuvintele emo­ționante ale reprezentanților cadrelor didactice, rostite de la tribuna acestei festivități, au constituit un prilej de reînnoire a angajamentelor a­­cestora de a-și desăvîrși necon­tenit măiestria profesională, de a transmite copiilor nu numai pasiunea pentru carte, cultu­ră, știință, ci și întreaga bogă­ție sufletească a omului nou. Cadrul sărbătoresc al „Zilei învățătorului“ a fost întregit de un frumos program artistic susținut de corul sindicatului lucrătorilor din învățămînt — care își sărbătorește acum două decenii de activitate —, de soliștii celor două opere de stat și ai Filarmonicii clujene. ★ Adunări festive consacrate „Zilei învățătorului“ au avut loc în toate orașele reședințe de raion din regiunea noastră. La ele au participat reprezen­tanți ai organelor de partid și de stat, profesori și învățători, numeroși părinți și elevi. Fă­­cîndu-se bilanțul activității rodnice desfășurate în cursul anului școlar, cadrele didactice și-au exprimat, cu acest pri­lej, hotărîrea de a pregăti te­meinic noile generații con­structoare ale viitorului lu­minos. E. DUMBRAVĂ Aspect din timpul festivității de la Teatrul Național TELEGRAME Tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă pre­ședintelui Republicii Somalia în care se spune: In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre călduroase felicitări și cele mai bune urări de prosperitate și progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VII-a aniversări a proclamării inde­pendenței Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele relații dintre țările noastre vor cunoaște o dezvol­tare continuă în interesul ambelor popoare, al înțelegerii și colaborării internaționale. Domnului LESTER PEARSON PRIM-MINISTRU AL CANADEI OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Confederației Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal și al poporului român, urări de sănătate și fericire pentru dv. personal și de pace și prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA APARATE DE EMISIE-RECEPȚIE PE ȘANTIERE întreprinderea de construc­ții și montaje din Cluj a fost dotată cu aparate de radio portative de emisie-recepție. Aceste aparate, cu o mare rază de activitate, experimen­tate pe șantierul fabricii Ro­mânia Muncitoare din Cluj, sunt destinate, în special, pen­tru dirijarea lucrărilor de mon­tare la mari înălțimi și pentru diferite comunicări operative între diferite locuri de muncă. Utilizarea acestor aparate va contribui la creșterea pro­ductivității muncii, la punerea în funcție înainte de termen a lucrărilor de investiții. Cel puțin cinci cuvinte o să mă ducă, pentru un timp, la stereotipie verbală: „Emoție“, „subiect“, „me­die“, „scris“, „oral“ ... Dar o să trebuiască să mă cre­deți pe cuvînt cînd vă spun că toți clujenii au devenit irascibili la aceste cuvinte. Căldurile­­­ bineînțeles — nu pot fi invocate ca singur motiv. Subliniez bineînțeles pentru aspirantul la „bobo­de“. Căldurile au, har să zicem, surse obiectiv dife­rite: precipitare, lipsă de precipitare, concentrare, in­capacitate de sinteză, nesi­guranță, prea mare sigu­ranță, excesivitate ș.c.l. Bi­neînțeles, totdeauna ș.c.l. sînt cele mai grave. La acest capitol (adică ș.c.l.) am in­clus tentațiile, care nu dau călduri, însă dau febrili­tăți. Astăzi, la ora 9, aspi­­rantul e la studenție, intri sub zodia căldurilor. Și vei uita pentru cîteva ore ten­tațiile. Numai pentru cîteva ore? Ți-aș dori să fie pen­tru cîteva zile, cîțiva ani chiar. Pentru că lumea-i mică, iar Clujul este mare. Te văd, de prin 15 iunie, pe toate străzile — prea mult pe toate străzile și prea puțin în biblioteci. Te văd prea mult pe malul Someșului cu „Fla­căra“ ori „Cinema“ în răsfoire și prea puțin cu manuale docte. Te văd cu o proaspătă prietenă sau cu un ocazional prieten ră­tăcind la ore mici pe sub brațe de neon. Te văd cu o anumită alură de spleen, conversînd fără obiect în café-barurile inundate de muzică. Te văd parcurgînd lista filmelor și consacrîn­­du-te total peliculei. Te văd în grădinile de vară puțin amețit și mult prea inde­pendent. Ale tinereții va­luri, zici. ș.c.l. Vezi clar că lumea-i mică, iar Clujul este mare. Și pe lîngă cele SC. L. „cel­ puțin - cinci cuvinte“ sunt­­ noianuri de tentații. Lasă-le de-o parte, amice aspirant. Alma Mater este, te asigur,­împlinitoare de vise, însă și severă. De-o severitate omenească im­placabilă, ea te face să în­țelegi­ metafora zilei mari și a­­ vieții scurte, ca mă­sură a dăruirii totale pen­tru tine și pentru toți. A­­ceasta, firește, nu intră la ș.c.l. Ion ARCAȘ V UNDE MERGEM ? Sfîrșitul săptămînii se anunță bogat în a­­tracții specifice sezonului estival. Amatorii de excursii în jurul orașului vor putea urmă­ri la Hoia și Făget spectacolele susținute de artiștii amatori de la Tehnofrig, Trustul mi­ I mier, Metalul roșu. In parcul orașului, tot duminică, va cînta fanfara de la Clujeana.­­ Pe scena de la băile Cojocna vor evolua for­­­­mațiile de la uzina Unirea. Astăzi la prînz , pleacă spre stațiunea Sîngiorz-Băi echipele­­ artistice de la Grupul de șantiere nr. 1 și 5-construcții și de la Instalații-montaj nr. 4. . Dar atracția săptămînii rămîne Albacul lui Horia, unde va avea loc o mare manifestare culturală, cu ocazia dezvelirii bustului aces­tuia.­­ Pentru iubitorii de excursii spicuim din programul agenției Cluj a O.N.T. pe luna iu­lie. Se anunță excursii de sfîrșit de săptă­­mînă la Tg. Mureș, Muntele Băișoara, Some­șul Rece, Cheile Turzii, Băile Felix, Ghețarul de la Scărișoara și altele. La 23 iulie — o excursie la Muntele Găina. Din excursiile de amploare reținem: la cetățile dacice Costești și Blidaru, la Ada Kaleh, in Delta Dunării, în Oltenia și Argeș, cu vizitarea mînăstirilor, a hidrocentralei de pe Argeș și a altor obiec­tive turistice. BCT 1.F.CT« DIN NOU­ DESPRE TIMPUL LIDER Timpul pe care ni-1 irosim zilnic așteptînd în fața diver­selor ghișee, la șirul intermina­bil de la frizerie, brutărie sau măcelărie nu constituie numai o chestiune personală. O zi de alergătură și nervi te vlăgu­­iește atît de mult încît cu toa­tă bunăvoința nu mai ești ca­pabil să dai randamentul cu­venit la locul de muncă un­­de-ți desfășori activitatea. — Așteptarea, nervii, subli­nia recent doctorul Teodor Vidican — provoacă numeroase traumatisme care afectează ca­pacitatea de muncă a organis­mului uman. Deci, în mod obiectiv, între felul în care ne petrecem tim­pul liber și randamentul cu care ne achităm de îndatori­rile profesionale există o strîn­­să legătură. Pornindu-se de la acest adevăr, în majoritatea unităților publice au fost lua­te măsurile cuvenite pentru o deservire operativă și de cali­tate. Deficiențele care se mai ivesc uneori sunt înlăturate cu promptitudine. Vizată intr-un articol pentru lacunele exis­tente in transportul muncito­rilor din schimbul N­. D.R.T.A. ne-a informat, în mai puțin de 24 de ore, că inconvenientele semnalate au fost înlăturate. Operativitate în eliminarea lipsurilor relatate în ancheta „Timpul liber“ a dovedit și institutul de radiologie Cluj. Din păcate însă nu toate u­­nitățile vizate au tras învăță­mintele cuvenite. In ciuda in­tervenției noastre, ln centrul de desfacere a plinii­­ lin car­tierul Gheorgheni șirul conti­­nuă să-și păstreze dimensiu­nile. . . — N-avem ce face — ne-au spus tovarășii de la I.C.S. Ali­mentara. Pînă nu se constru­iește și al doilea complex va fi mereu aglomerație. Curios răspuns. Trebuie să fii îndrăzneț un glumă să spui așa pe șleau că vei con­tinua să te înfrupți și pe mai departe din timpul liber al oa­menilor. Dar să revenim la răspuns. Oare pînă la construc­ția noului complex nu se poa­te găsi o soluție provizorie? In Gheorgheni să nu fie posi­bilă amenajarea unei unități ■ temporare de desfacere? Cre­dem că da. Timpului pe care îl pierzi așteptînd în fața tejghelei i se mai adaugă și alte neajunsuri. Uneori unitatea de desfacere a pîinii din Gheorgheni nu dis­pune de sortimentul pe care îl soliciți, așa că pentru un kilogram de pîine ești nevoit să mergi în oraș. Și asta te costă pe puțin trei sferturi de ceas, plus un leu troleibuzul. Destul de mare este și tribu­tul pe care uneori îl plătim cu timpul nostru liber la sec­ția financiară a Sfatului popu­lar orășenesc Cluj. Nu de pu­ține ori salariații de aici pun oamenii pe drumuri în mod nejustificat. Dar să fim con­creți. In ziua de 21 iunie a fost invitată la secție tovarășa Că­­tinaș. Cu documente în regu­lă ea a dovedit că amenda pri­mită pentru nerestituirea unor cărți împrumutate de la Bi­blioteca regională a fost achi­tată, iar cărțile cu pricina, restituite. In loc s-o îndrume să facă o cerere prin care să solicite ^Ungerea datoriei pe care o avusese, salariatul că­ruia i s-a adresat i-a cerut să revină a doua zi. întrebat de ce trebuie să revină, el și-a schimbat brusc decizia, tri­­mițînd-o pe cetățeancă la biblio­tecă după o adresă. Femeia s-a conformat, dar în zadar. Treaba aceasta nu cădea in­competența bibliotecii. De ce oare tovarășii de la secția financiară nu-și învață meseria? Pînă cînd din cauza nepriceperii unora dintre ei vom fi nevoiți să ne pierdem vremea umblînd dintr-o par­te în alta? Considerăm că fap­tul relatat merită luat în sea­mă. El dovedește necesitatea unei reîmprospătări periodice Ion CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll.a) Artistul emerit Tom­a Dimitriu și Valentino Dain, protagoniștii piesei „Procesul floria“ de Al. Voitin. Colectivul Naționalului distribuit in această piesă va da un spectacol du­minică, 2 iulie, la Albac. Sfatul Popular al Regiunii Cluj Comitetul pentru Cultură și Artă Sfatul Popular al Raionului Cîmpeni Comitetul pentru Cultură și Artă ORGANIZEAZĂ Duminică 2 iulie 196? orele 10 în comuna ALBAC raionul Cîmpeni festivitatea de inaugurare a bustului H­OREA iși­lor­de concursul ■ Teatrul Național din Cluj cu spectacolul „PROCESUL HOREA" de AL. VOITIN Filarmonica de stat din Cluj Formațiile artistice de amatori din raionul Cîmpeni și orașul Turda cu un spectacol folcloric de cîntece și dansuri iBxrltri prinrg porțl<tpore se fac prin O- H. T.

Next