Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)

1967-10-01 / 6503. szám

Proletari din toate țările, uniyi-va ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6503 + Duminica 1 octombrie 1967 4 pagini 25 bani (Continuare în pag. a llI-a) SĂRBĂTOAREA RECOLTEI 1 octombrie, Ziua recoltei, constituie un eveniment de mare însemnătate în viața sa­telor noastre, întimpinat cu bucurie și entu­ziasm de toți oamenii muncii de pe ogoare. Sărbătoarea recoltei se anunță pretutin­deni, în proporții sporite, pe măsura belșugu­lui și a bucuriilor din această toamnă, con­stituie un prilej de trecere în revistă a succe­selor dobîndite în sporirea rodniciei ogoarelor în cel de-al doilea an al cincinalului, a reali­zărilor dobîndite în întărirea economico-or­­ganizatorică a unităților agricole socialiste și în dezvoltarea social-culturală a satelor noas­tre. Urmînd cu încredere deplină calea ară­tată de partid, muncind cu hărnicie, lucră­torii gospodăriilor agricole de stat, țăranii cooperatori și mecanizatorii din regiunea noastră s-au străduit în acest an să valorifi­ce într-o măsură tot mai mare rezervele de creștere a producției animale și vegetale, ob­­ținind rezultate tot mai bune pe tărîmul consolidării economico-organizatorice. Aplicînd pe scară largă metodele științifi­ce de lucrare a pămîntului, unitățile agricole de stat din regiunea Cluj au reușit și în acest an să obțină recolte bogate. Unități agricole de stat ca cele din Aiud, Copăceni și Cămă­­raș au depășit cu 300—400 kg la hectar pro­ducția medie pe trust. Urmînd exemplul lor, multe cooperative agricole au reușit să-și depășească planul de producție la cultura griului. In frunte se si­tuează cooperativa agricolă din Poiana, cu o producție medie de peste 3 200 kg/ha, urmată de C.A.P. Cășei (Dej) și C.A.P. Aiud I, căro­ra, cu ocazia festivităților prilejuite de Ziua recoltei, li se vor înmîna drapele și diplome de unități fruntașe pe regiune. Producții mari au obținut și alte cooperative din regiune. Uniunile raionale le vor înmîna drapele și di­plome de fruntașe pe raion. Realizări frumoase au dobîndit și lucrătorii din sectorul zootehnic. Producția medie de lapte doblndită de la o vacă furajată în multe cooperative, cum sînt cele din Hereclean, Horpatul Crasnei (Zălau), Luna, Cîmpia Tur­­zii (Turda), Cășei (Dej), Așchileul Mic (Gher­la) și altele, a atins un nivel de 1 600—2 000 litri in primele 8 luni, existînd garanția reali­zării a 2 400—2 800 litri pe întreg anul. Pe primele 8 luni, cooperativele agricole de producție au predat unităților de stat contrac­tante cu 412 tone carne, 340 000 litri lapte de vacă și 68 300 kg lună mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Datorită măsurilor luate pentru creșterea producției și extinderea rețelei de desfacere, in special in zona de deal și munte, a îmbu­nătățirii calității produselor și a preocupării permanente a uniunilor cooperatiste, a O.R.V.L.F.-urilor de a pune la dispoziția populației un sortiment cît mai bogat de produse în această perioadă s-au desfăcut cu circa 1 474 tone mai multe legume și fructe comparativ cu aceeași perioadă a anului tre­cut. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid și cu sprijinul uniunilor coopera­tiste și al consiliilor agricole, unitățile agri­cole din regiune s-au străduit să întimpine ziua de 1 octombrie cu realizări cît mai în­semnate în pregătirea viitoarei recolte și în executarea celorlalte lucrări agricole de toamnă. In regiune se desfășoară cu intensitate ară­turile și pregătirea terenului pentru însămîn­­țările de toamnă. Din cele 132 300 ha plani­ficate a fi însămînțate, peste 67 000 ha sînt arate, peste 44 000 ha au fost însămînțate. Se lucrează din plin la recoltatul sfeclei de zahăr, cartofilor florii-soarelui și a început culesul porumbului. Cooperativele agricole au fost îndrumate să dea o atenție sporită recoltării și valorificării produselor legumicole, a strugurilor și fruc­telor, pentru a asigura o cît mai bună apro­vizionare a populației cu aceste produse. Una din preocupările de seamă ale uniuni­lor cooperatiste a constituit-o în acest an sprijinirea cooperativelor agricole in stabi­lirea brigăzilor, echipelor și cooperativelor care s-au evidențiat prin activitatea depusă, aducînd un aport substanțial la realizarea Alexandru PENEA, președintele Uniunii regionale a­l cooperativelor agricole de producție Miine începe anul universitar Sensul autodepășirii începutul anului universitar cheamă în­totdeauna pe dascăli și studenți, organizațiile de partid și de tineret la reflecții asupra ce­lor înfăptuite și în legătură cu activitatea viitoare, care, prin conținut, proporții și com­plexitate, se vrea contribuitoare la ridicarea mai sus a nivelului de instrucție și educație a tineretului studios. Reflecțiile sunt declan­șate de faptul că fiecare an universitar, prin diversitatea problematicii sale, nu îl repetă aidoma pe cel precedent, ci aduce ceva inedit, probleme noi care, rezolvate fiind, dau muncii noastre, mai bogat conținut, originalitate și farmec. Profunzimea coordonatelor vieții noastre universitare viitoare se bazează ne­îndoios pe experiența muncii trecute, pe suc­cesele și neajunsurile ei. Toate acestea au­­ drept temei conștiința faptului că dezvoltarea și înflorirea continuă a națiunii noastre so­cialiste, a economiei, științei și culturii națio­nale depinde în mare măsură de nivelul școlii, de exigența ei. Nivelul ridicat al școlii superioare clujene se datorește, credem, și faptului că dascălii ei sînt mereu pătrunși de sensul neliniștitor al cuvîntului „autodepășire“. Marea majoritate a corpului didactic universitar și a studen­­țimii este pătrunsă de sensul patriotic al slo­velor lui Gh. Barițiu, care scria: „Școala este pentru noi temeiul pentru toată fericirea vie­ții viitoare. O școală bună face în scurtă vre­me obști bune, cetățeni buni, nații deștepte". Plecînd de la aceste considerente, statul nos­tru cheltuiește actual sume considerabile pen­tru întreținerea materială, instruirea și edu­carea studenților, pentru înzestrarea cu aparatură modernă și utilaje a laboratoarelor. In vederea deschiderii anului universitar 1967/1968 în condițiuni de înzestrare materia­lă și mai bune decit în cel precedent, centru­lui universitar Cluj i s-au acordat investiții în valoare de 29 847 540 lei, pe lîngă această sumă au fost cheltuiți 1 573 900 lei pentru cu­rățenie și reparații în cămine, cantine, săli de curs, seminar și laborator. Statul nostru cheltuiește anual cu fiecare student peste 12 000 lei. In cămine locuiesc 8 300 studenți, iar în timpul vacanței din februarie și de va­ră, peste 1 800 de studenți s-au reconfortat în stațiunile de odihnă de la munte sau de pe litoral, în excursii pline de feerie. Putem con­stata cu deplină satisfacție că majoritatea covîrșitoare a cadrelor didactice și studenți­lor înțeleg că statul nostru face eforturi se­rioase pentru utilarea laboratoarelor în așa fel ca procesul instructiv-educativ și cerce­tarea științifică să fie cu fiecare an universi­tar mai pline de roade. Observăm că aproa­pe în totalitate studențimea învață cu serio­zitate, înțelege necesitatea însușirii cît mai profunde a cuceririlor științei și tehnicii, se pregătește cu multă răspundere pentru ca miine, în fabrică sau pe ogoarele patriei,­în școli sau spitale, să-și poată aduce contribu­ția la opera măreață de înflorire a națiunii noastre socialiste, de ridicare a scumpei noas­tre Românii pe cele mai înalte culmi ale ci­vilizației. Corpul didactic muncește cu multă perse­verență și pasiune pentru instruirea și educa­rea studenților, pentru introducerea lor în tainele cercetării științifice. Folosind apara­tura și utilajele moderne cu care sunt înzeia Grigore DRONDOE, secretar al Comitetului de partid al Centrului universitar Cluj (Continuare în pag. a aIl-a) Intilnire autumnală în Alma mater napocensis Noua clădire a Facultății de medicină ve­terinară a Institutului agronomic „Dr Petru Groza" din Cluj Intîmpinați cu , dragoste și entuziasm tovarășii To­­dor Jivkov și Nicolae Ceaușescu își iau un căl­­ duros rămas bun de la oamenii muncii din regiu­nea Cluj. VIZITA TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV ÎN ȚARA NOASTRĂ TELEGRAME EXCELENȚEI SALE Arhiepiscopului MAKARIOS, PREȘEDINTELE REPUBLICII CIFRU NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România și al meu personal, adresei Exce­lenței Voastre, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășului CIU EN-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consi­liului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutrește sentimente de profundă stimă și prietenie față de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist Chinez și le urează noi succese în construirea societății socialiste. Îmi exprim încrederea că relațiile de prietenie și colabo­rare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, se vor dezvolta și pe mai departe în interesul ambelor noastre țări, al cauzei socialismului și păcii în lume. v » ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE­­ MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA in regiunile Cluj și Mureș-Autonoma Maghiară In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în țara noastră, to­varășul Todor Jivkov, și soția, împreună cu tova­rășul Nicolae Ceaușes­cu, și soția, au fost în zilele de 29 și 30 sep­tembrie oaspeții regiu­Sîmbătă seara, tova­rășul Nicolae Ceaușes­cu, și soția, au oferit la București o masă în cinstea tovarășului To­dor Jivkov, și a soției sate­­nilor Cluj și Mureș-Au­­tonomă Maghiară. Au fost vizitate între­prinderi industriale, sa­te, unde peste tot înal­ții oaspeți au fost salu­tați cu căldură și dra­goste de localnici. Însoțiți de tovarășii losif Banc, Mihai Da­Au luat parte tovară­șii Alexandru Bîrlădea­­nu, Alexandru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, losif Banc, cu so­ția, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soția, lean Nicolae Vereș, prim-secretar al Comi­tetului regional Mureș- Autonoma Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi con­ducători au luat parte la o vînătoare, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovă­rășească. Masa oferita de tovarășul Nicolae Ceaușescu TOAMNA AMI ACESTA—O PRELUNGIRE A VERII? Vremea frumoasă și căldu­roasă din luna septembrie și începutul lunii octombrie — o adevărată prelungire a ve­rii — ne îndreptățește, pe drept cuvînt să ne întrebăm asupra evoluției vremii, în următoarele luni. Din cercetarea factorilor at­mosferici care au comandat situația vremii în luna septem­brie și in special în prima și ultima decadă a acestei luni, putem trage o concluzie asu­pra evoluției vremii in viitor și in special pentru luna oc­tombrie. Pentru regiunile din Ardeal, luna septembrie s-a caracteri­zat in general printr-o vreme frumoasă și călduroasă, cu precipitații mai ales sub for­mă de averse de ploaie, înso­țite și de descărcări electrice. Am avut un număr mare de zile cind temperaturile ma­xime absolute au atins valori cuprinse între 27 grade C și 33 grade C. Astfel in ziua de 7 septembrie, temperaturile maxime absolute au fost: la Cluj 28,4 grade C, la Tg. Mu­reș 28,8 grade C, la Oradea 31,2 grade C, iar in ziua de 10 septembrie, temperatura maximă absolută la Baia­ Ma­re a fost de 32,7 grade C. In ziua de 28 septembrie 1967, am avut o vreme pra­­joasă, caracteristică unei­­ zile de vară toridă. In circulația atmosferică, regiunile din ța­ra noastră, inclusiv regiunile din Ardeal, chiar și în ultima decadă a lunii septembrie au continuat să se afle timp de mai multe zile în șir sub in­fluența unor mase de aer cald, de origine subtropicală, care au provocat o încălzire sub­stanțială a solului pe supra­fețe destul de întinse. Astfel in ziua de 28 septem­brie 1967, temperaturile ma­xime înregistrate in regiunea Cluj au oscilat în­tre 25 grade C la Bistrița și 28 grade G la Turda. La Cluj am avut 27 grade C. In regiunea Crișana, între 27 grade C la Oradea și 28 grade C la Gurahonț. In re­giunea Maramureș, intre 23 grade C la Sighet și 28 grade C la Baia Mare, iar în regiu­nea Mureș-Autonomă Ma­ghiară, intre 23 grade G, la Gheorgheni și 28 grade G, la Sărmaș. In același interval de timp, in vestul și nord-vestul Eu­ropei, s-a intimplat ca, in a­­ceeași zi, să acționeze o for­mațiune atmosferică ciclonică, alimentată de mase de aer re­ce, de origine maritim polară, învechite și sărace în vapori de apă. O prelungire a acestei formații a atins și regiunile noastre. Diferența de temperatură dintre aceste mase de aer, ca­re au venit în contact, a a­­tins valori cuprinse între 8 grade C și 18 grade G. In ast­fel de situații atmosferice, cînd are loc o intilnire între două mase de aer, cu caracte­ristici termice deosebite și, în special, cu un contrast termic pronunțat, ia naștere, la con­tactul lor, un așa numit front atmosferic, care se manifesta prin formațiuni puternice de nori prajoși și care produc manifestațiuni electrice, cu averse de ploaie mai mult sau mai puțin abundente, cu Ing. Decebal STOICA, șeful Centrului de prevedere a vremii Cluj (Continuare în pag. a lll-a) OASPEȚII ZIARULUI VLAD MUGUR, directorul Teatrului Național din Cluj Doar două zile ne mai despart de primul gong al stagiunii 1967—1968. Am so­licitat regizorului Vlad Mu­gur, directorul Teatrului Na­țional din Cluj, cîteva in­formații și aprecieri asupra repertoriului viitoarei sta­giuni. — Imaginați-vă, tovarășe director, că nu am citit afi­șul viitoarelor premiere, nici nu cunosc piesele jucate, în stagiunea trecută, dar sunt un posibil spectator. Cum mi-ați prezenta viitorul re­pertoriu pentru a mă cuceri? — Nu aș încerca să cuce­­resc un posibil spectator prin înșirarea unor titluri din două motive: pentru ca o listă de titluri și autori să fie edificatoare pentru un spectator, e nevoie ca aces­ta să urmărească literatura de specialitate și — nu în ultimul rînd — să fi vizionat foarte multe spectacole: pe de altă parte, nu numai o piesă prost scrisă, ci și un Hamlet prost jucat poate des­curaja spectatorul. — Totuși, să apelăm pu­țin și la titluri pentru a pre­figura stagiunea. — Stagiunea se va deschi­de marți, cu Procesul­­ Horia de Al. Voitin, piesă care s-a jucat în regiune și în luna septembrie și care a consti­­tuit unul din succesele sta­giunii trecute. Joi vom pre­zenta în premieră Nefericitul Platonov, după Gedov. — Care sunt principalii in­terpreți? ’ — Valentino Dain, Silvia Ghelan, Melania Ursu, Teo­dora Mazanitis, Gheorghe M. Nuțescu, Ion Tîlvan, Ștefan Sileanu, Ligia Moga. Regia aparține lui Ion Taub. — In repertoriu sînt inclu­se și cîteva piese originale... — Patimi de Paul Everac și Opinia publică de Aurel Baranga, în regia lui Victor Tudor Popa și Ion Taub. Pe lîngă acestea, vor fi pregătite cîteva piese scurte originale în cadrul studioului, acestea fiind însă înafara „obligații­lor“ stagiunii, constituind în primul rînd o experiență a colectivului nostru dramatic. Aș mai aminti o piesă, care va stîrni, credem, mult in­teres: Hora domnițelor, a re­gretatului poet, dramaturg și regizor, la acest teatru, Radu Stanca. — Din dramaturgia clasică veți prezenta Goriolan de Shakespeare... — ...In regia lui Ion Taub, Școala calomniei de Sheridan, regizată de Lucian Giurches­­cu, și Lunga călătorie prin noapte de O’Neill, pe care o va monta Crin Teodorescu. — Care au­­ fost criteriile de selectare a viitoarelor pre­miere? — Am­ urmărit, în primul rînd, să oferim spectatorilor o literatură dramatică valo­roasă, dar și să alternăm dra­ma cu comedia, dramaturgia universală cu cea autohtonă, teatrul clasic cu cel modern, piesele oarecum familiare spectatorului cu altele, de real interes, cum sunt amin­tita Horă a domnițelor și Caligula de Albert Camus, pe care am ținut s-o prezentăm spectatorilor clujeni pentru problematica ei actuală, ilustrativă pentru curentul de idei din cultura contem­porană. — Ce vom putea revedea din repertoriul stagiunii tre­cute? — Procesul Horia, Vara imposibilei iubiri, Ifigenia in Aulis, Vlaicu Vodă, Con­structorul Solness, Amphy­­trion, Lupii și oile. Ilie CĂLI­AN

Next