Făclia, ianuarie-martie 1968 (Anul 22, nr. 6581-6657)
1968-01-03 / 6581. szám
Proletari din toate țările, uniți-văl ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MESAJUL DE ANUL NOU AL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creație avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1907 a fost pentru poporul român un an de mari victorii in toate domeniile vieții sociale, îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forțele de producție ale țării au continuat să sporească, economia națională s-a dezvoltat în ritm susținut, au fost obținute noi realizări remarcabile în știință, cultură și artă, în înflorirea multilaterală a societății noastre socialiste. Toate acestea au creat condiții pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi și importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspirații ale forțelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanțul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea și cu brațele sale, el privește înainte cu optimism, scrutează cu încredere și entuziasm ziua de mîine, și mai măreață, a patriei noastre socialiste. Conferința Națională a Partidului Comunist Român a pus în fața tuturor cetățenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcție socială ce se înfăptuiește în țara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferință, Marea Adunare Națională — forul suprem al țării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influență deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei și culturii țării, va contribui la dezvoltarea și perfecționarea continuă a democrației noastre socialiste. Suntem convinși că în anul care vine clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, își vor consacra energia și forța creatoare realizării sarcinilor mărețe trasate de Conferința Națională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătățirii continue a vieții materiale și spirituale a întregului popor, asigurării prosperității țării, viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forțelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social și pace. In același timp, viața internațională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului: continuarea și intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare și primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere față de interesele majore ale omenirii, România a desfășurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internațională; ea și-a adus din plin contribuția la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere și colaborare între popoare, pentru egalitate în drepturi și respect față de independența și suveranitatea fiecărei țări, față de dreptul fiecărei națiuni de a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o dorește. Partidul și guvernul, întregul popor român vor milita și în viitor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe: întărirea prieteniei și colaborării frățești cu toate țările socialiste, dezvoltarea colaborării și cooperării internaționale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale — de care depinde forța și coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care le depunem suntem animați de convingerea că forțele socialismului, democrației și progresului social vor obține noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacțiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. Ingăduiți-mi, dragi tovarăși, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului și să vă urez din toată inima, dumneavoastră, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială și în viața personală, sănătate, satisfacții și bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuințelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea și fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist conducă'.o. ul încercat-‘ al :■/.i'-rV: nes.si.rc ] liste — pentru socialism, pentru pace și prietenie între popoare ! La mulți ani 1 TELEGRAMĂ Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ, PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CUBA, PRIM-MINISTRU AL GUVERNULUI REVOLUȚIONAR, AL REPUBLICII CUBA Tovarășului dr. OSVALDO CORTICOS TORRADO, PREȘEDINTELE REPUBLICII CUBA HAVANA ix îiumeîn Coropetiil.ni, Centru al Partidului, , Comunist i Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri ale [Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central ,al Partidului Comunist din Cuba, Guvernului revoluționari ai Republicii Cuba și poporului frate cuban un călduros [salut frățesc și cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei eliberării, ziua națională a Cubei. Poporul român manifestă solidaritate deplină față de lupta eroicului popor cuban împotriva imperialismului, pentru apărarea independenței și suveranității patriei. Oamenii muncii din țara noastră se bucură din toată iniția de realizările de seamă pe care harnicul popor cuban le-a obținut în construcția socialismului. Ne exprimăm convingerea că legăturile frățești de prietenie și colaborare tovărășească statornicite între Republica Socialistă România și Republica Cuba, între Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Cuba, se vor dezvolta în continuare, în interesul ambelor noastre popoare, al unității sistemului socialist mondial, al cauzei socialismului și păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA R cvS Plecarea tovarășului Nicolae Ceaușescu în R.S.F. Iugoslavia Marți, 2 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat în R.S.F. Iugoslavia, unde, la invitația tovarășului Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia și președinte al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț, membri și membri supleanți ai Comitetului Executiv, secretari ai C.G. al P.G.R., vicepreședinți ai Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, membri ai C.G. al P.C.R. și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești. (Agerpres) Clasa muncitoare—clasa conducătoare a societății noastre Istoria modernă și contemporană a României este organic legată de lupta revoluționară a clasei muncitoare împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești, a înfeudării țării noastre imperialismului străin, pentru cucerirea puterii politice și făurirea societății socialiste. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a P.C.R., în decembrie 1967: „In focul luptei pentru cucerirea puterii și construirea socialismului, clasa muncitoare și-a afirmat înaltele sale calități revoluționare, fermitatea și consecvența, patriotismul fierbinte, spiritul de sacrificiu, eroismul și abnegația, priceperea de a gospodări împreună cu țărănimea și intelectualitatea avuția națională, proprietatea nouă, socialistă“. In cei douăzeci de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, clasa muncitoare a fost la înălțimea misiunii sale istorice de clasă conducătoare a societății, situîndu-se în fruntea luptei pentru progres economic și social, pentru dezvoltarea și înflorirea multilaterală a patriei noastre. In timp ce în capitalism era o clasă lipsită de mijloace de producție, o clasă exploatată, asuprită și lipsită de drepturi, azi, clasa muncitoare este stăpînă pe principalele mijloace de producție și muncește pentru sine însăși, pentru binele tuturor oamenilor muncii. In frunte cu avangarda sa marxist-leninistă, Partidul Comunist Român folosind ca instrument puternic statul pe care l-a creat, clasa muncitoare călăuzește cu pricepere și fermitate masele țărănești și intelectualitatea pe drumul luminos al socialismului. Conducerea maselor de oameni ai muncii de către clasa muncitoare, al cărei nucleu este partidul marxist-leninist, este o lege generală, universal-valabilă a revoluției socialiste și a construirii socialismului. Acest rol, așa cum demonstrează și experiența țării noastre — crește pe măsura înaintării pe drumul socialismului, întărirea lui continuă fiind o necesitate obiectivă pentru realizarea cu succes a sarcinilor istorice din întreaga perioadă a construirii socialismului și comunismului. Constituția țării noastre consacră clasei muncitoare rolul de clasă conducătoare a întregii noastre societăți. Devenind conducătoare în stat, clasa muncitoare, sub conducerea partidului comunist, s-a afirmat ca o puternică forță socială creatoare. Ceea ce o deosebește fundamental de toate clasele dominante în trecut este faptul că sub hegemonia ei a fost schimbată însăși temelia societății, au fost desființate relațiile de producție bazate pe proprietatea privată a mijloacelor de producție și pe exploatarea omului de către om și instaurate relații de producție bazate pe proprietatea socialistă, pe colaborarea și întrajutorarea frățească între oamenii muncii. Astfel, au fost create condiții economice și social-politice obiective favorabile progresului întregului popor, avîntului neîntrerupt al economiei și culturii românești. Unul din rezultatele cele mai importante ale dezvoltării societății noastre sub hegemonia clasei muncitoare îl constituie desființarea claselor exploatatoare și, o dată cu aceasta, lichidarea antagonismelor de clasă, închegarea unității întregului popor in jurul Partidului Comunist Român. Ceea ce caracterizează raporturile între clasa muncitoare și țărănime, precum și raporturile între acestea și intelectualitate este unitatea intereselor politice, economice și ideologice fundamentale. Această unitate creează condiții dintre cele mai prielnice pentru afirmarea spiritului creator al tuturor oamenilor muncii, pentru canalizarea eforturilor lor spre un țel unic — avîntul economic și cultural al patriei. Unitatea întregului nostru popor în jurul partidului reprezintă o puternică forță motrice a progresului social. Ea se exprimă în întărirea continuă a alianței muncitorești-țărănești, în întărirea prieteniei frățești între oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare, în legătura Lector univ. P. PlRVU (Continuare în pag. a ll-a) 4 pagini 25 bani Anul XXIII Nr. 6581 Miercuri 3 ianuarie 1968 REVELION 1968 Tinerețea Revelionul tineretului a devenit deja o tradiție. Și de astă dată el a fost organizat de către Comitetul orășenesc Cluj al U.T.C., în sala de sporturi de pe strada Dostoievski. Peste 700 de tineri, de diferite naționalități, muncitori, studenți și elevi au întîmpinat aici noul an într-o atmosferă plină de veselie și ento-Tovarășii Aurel Duca, primsecretar al Comitetului regional Cluj al P.C.R., și Ioan Beu, secretar al Comitetului regional Cluj al P.C.R., au fost oaspeții studenților și cadrelor didactice care și-au petrecut revelionul la Casa universitarilor ziasm. Pentru a crea atmosfera de feerie și basm care a domnit aici, timp de cîteva zile tineri și specialiști au lucrat la amenajarea scenei, împodobitul sălii și a tradiționalului brad de Anul Nou, aranjarea obiectelor pentru tombolă etc. La intrarea în sală, invitații au fost întîmpinați de jerbe, panglici colorate, care porneau de la ușă, alcătuind în continuare un adevărat tavan artificial. In față era așezat bradul împodobit cu becuri uriașe și multicolore, globuri și bomboane. Marea petrecere a fost deschisă printr-un toast festival tov. Gheorghe Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului orășenesc U.T.C., care a urat sutelor de tineri noi succese în anul 1968, sănătate și ani mulți. Un păhărel de țuică și întrecerea în măiestrie a soliștilor din diferite întreprinderi clujene și de la Casa de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ au deschis petrecerea. N-a lipsit nici tradiționala „turcă“, prezentată de un grup de elevi de la Liceul nr. 6, care s-a bucurat de un deosebit succes. Aproape de miezul nopții, „ploaia“ de confeti care a început să cadă peste cei prezenți în sală, a făcut, ca voioșia și entuziasmul să-și reverse cu și mai mare amploare, undele, înainte de miezul nopții cu cîteva minute, s-a întins liniștea peste întreaga sală. Cei prezenți au ascultat cu mare atenție cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu adresat oamenilor muncii din patria noastră. După solemnitățile de la miezul nopții, sala a prins parcă mai multă viață: tinerii de la mese s-au prins în focul învîrtitelor, valsurilor și al tangourilor. Costel FLOREA Cu tradiționalul plugușor pe străzile Clujului ÎN ZIARUL PE AZI Parf. a 2-a Fruntașii in legumicultura Pag. a 3-a REVELION 1968 Pag. a 4-a Mesaje cu prilejul Anului Nou A doua operație de transplantare a inimii Revelionul tinerilor din Capitală Aproape 6 000 de tineri bucureșteni au întîmpinat Anul Nou sub uriașa cupolă a Pavilionului expoziției de la Piața Scînteii. La ora 9 și jumătate seara, începutul petrecerii a fost anunțat de salve de artificii și de semnalul trompetelor; încă de la intrare, oaspeții au fost întîmpinați de zeci de măști, iar sărbătoarea a început într-un cadru feeria, realizat de studenți ai institutelor de arte plastice și arhitectură. Surprizele muzicale și humoristice au fost găzduite de o scenă astfel amenajată încît să ofere vizibilitatea tuturor oaspeților. Mai mulți actori ai Teatrului „C. I. Nottara“ au prezentat Plugușorul, iar studenți ai Institutului de teatru — o serie de obiceiuri populare de Anul Nou, după care a urmat un bogat program folcloric interpretat de ansamblurile „Perinița“ și „Ciocîrlia“ și orchestra „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Alți peste 2 000 tineri au avut prilejul să petreacă revelionul la casele lor de cultură din raioanele 30 Decembrie, 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu și Grivița Roșie. (Agerpres) Croazieră intercontinentală Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române TAROM, care, în baza unui contract al Companiei române de navigație cu Societatea de turism „Geisler" — R.F. a Germaniei, a efectuat o croazieră intercontinentală ,da aproape 34 000 km, s-a reîntors în țară. Itinerarul celor două săptămîni, cît a durat cursa, a cuprins numeroase țări, printre care: Grecia, Liban, Turcia, Egipt, India, Singapore și Hong-Kong. La bordul turbopropulsorului „TAROM“ al cărui comandant a fost D. Olaru, se aflau circa 100 de turiști. (Agerpres) Printre studenți La ora cînd secundarul ceasornicului marca ultimii pași ai anului 1967, Clujul universitar trăia clipe nu numai de copleșitoare veselie, ci și de semnificație majoră pentru cîteva mii de studenți, pentru care noul an va constitui un mare examen — primul sau ultimul an de studenție. Dacă un grup de studenți a plecat să-și petreacă revelionul la cabana Meseșul, în peisajul tonifiant al munților, istoricii, filosofii și matematicienii au preferat să se adune, la sfîrșit de an, în localul de tradiție academică al Casei universitarilor. Aici în foaier, în vecinătatea cadrelor didactice, studenții i-au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășii Aurel Duca, primsecretarul Comitetului regional de partid și acad. Constantin Daicoviciu, rectorul Universității, care le-au urat cît mai multe succese în noul an, înaintea orei 0 l-am întîlnit aici pe studentul Nicolae Petrovici, din anul V Filosofie, care, la cererea noastră de a ne împărtăși împlinirile pe care le așteaptă de la anul 1968, ne spunea: „Deși acesta nu este primul interviu, sau mini-interviu, îmi este mai greu să-mi formulez planurile de viitor tocmai pentru că momentul este prea festiv, iar ceea ce îmi propun să realizez este legat în primul rînd de muncă. Aș dori să-mi termin „rotund“ lucrarea de diplomă, care se va ocupa îndeosebi de D’Alambert, să-mi iau examenul D. A. (Continuare în pag. a lll-a) A mai crescut un Cîndva, un specialist în silvicultură spunea, nu fără mindune, că pădurile ce se întind ca un șirag de perle începind cu lunca Dunării și pînă pe crestele încărunțite ale Carpaților, reprezintă o comoară inepuizabilă, ce nu poate fi măsurată cu adevărat decit de acei oameni care o îngrijesc cu toată ființa lor, care trăiesc împreună cu ea anii tinereții, ai maturizării și transformării ei, trăiesc renașterea ei din mlădițele crescute sub acoperișul coroanei sale. A ajuns pădurea la maturitate — începe o nouă etapă — exploatarea și industrializarea, începe transformarea masei lemnoase in bunuri de larg consum. Oamenii, cu fierăstraie mecanice, cu ajutorul funicularelor, tractoarelor și altor mijloace mecanizate încep o adevărată bătălie. — E grea munca in pădure — ne spunea un forestier mai în vîrstă — dar poate că acest lucru face ca omul să devină mai dîrz, mai hotărît să înfrunte capriciile vremii, să biruie mereu natura. Uite, numai acum, iarna. Prin nămeți, pe creste de munte trebuie să urcăm să doborîm copacii. Și-i doborîm pentru că țara, economia națională are nevoie de mult lemn în vasta operă de construcție socialistă... Cuvinte simple ale unui om care a trăit o viață în mijlocul codrilor, a înfruntat cu bărbăție capriciile vremii, duritatea acestei munci. El se numește Simion Bucea și este șef de brigadă la sectorul Valea Ierii. In aceste zile el își pregătește dosarul pentru pensionare. După douăzeci de ani neîntrerupți în fruntea unei formații de lucru, se pregătește să predea ștafeta, așa cum și el a preluat-o de la Avram Berindei — pensionar — decodat cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Cine va duce mai departe tradiția lucrătorilor din pădure Simion Bucea, Avram Berindei și a autor altora? Motive de îngrijorare nu sunt pentru că în urma lor au lăsat mulți forestieri destoinici, capabili de fapte mari. Ion Bobaru, șef de brigadă, de la sectorul Valea Ierii, de exemplu, s-a obișnuit ca de fiecare dată să se angajeze la exploatarea parchetelor celor mai grele, celor mai mari. De fiecare dată a știut să facă din greutăți, prin muncă asiduă și perseverentă, strălucitoare succese. Și Avram Sularea din parchetul Geamăna — sectorul Cimpeni — este în stare să ducă mai departe tradiția, să o amplifice cu noi semnificații, așa cum și cele conduse de Ștefan Nicolaiciuc și Iohan Stark de la întreprinderea forestieră Bistrița, multe altele din cadrul I.F.-urilor Huedin ori Năsăud... A mai crescut cu un an pădurea — a devenit mai deasă, mai puternică, mai falnică. Silvicultorul, omul din parchetul de exploatare a devenit mai perspicace, mai stăpin pe munca sa. Vechea vorbă de „oameni din pădure“ și-a metamorfozat complet sensul și semnificația, devenind „oameni stăpini ai pădurilor", care trăiesc cu intensitate noile transformări petrecute în viața noastră economică și socială. Oamenii din pădure erau lucrători cu joagăr, topor și țapină, oameni ce se odihneau după o zi istovitoare de muncă pe un culcuș din cetină de brad, într-o colibă în fața căreia fumega o cioată de lemn. Stăpinii pădurilor de azi sunt oameni care știu să mînuiască fierăstraiele mecanice, funicularele, tractoarele, sunt oameni care-și petrec timpul liber în cabane spațioase, bine întreținute, în tovărășia radioului și a cărților. Noțiunea de motor, instalații cu cablu etc. îl îndeamnă la o perfecționare profesională continuă, ceea ce-și pune amprenta și asupra felului de a gîndi al forestierilor, de adaptare la noile sarcini pe linia valorificării superioare a aurului verde. Furdui Remus — să dăm numai un exemplu — cu mai mulți ani în urmă era și el un țapinar sadea. Acum este șeful unei echipe de montare a funicularelor, și-a asumat marea răspundere de a participa nemijlocit la introducerea tehnicii noi in pădure. Imaginea forestierilor de altădată, izolați, tăcuți și duri cu ei înșiși, trăiește doar în amintiri. Azi, ei se bucură de rodul muncii lor, de aprecierea statului nostru. Așa se explică faptul că numai la întreprinderea forestieră Cluj, 41 de forestieri au primit diferite ordine și medalii (în regiune sute și sute de alți lucrători din pădure), drept recunoștință pentru merite deosebite in muncă. Un sens nou a primit munca în pădure, sens care demonstrează marile prefaceri din munca acestor oameni, în eul lor spiritual. A mai crescut cu un an pădurea, au crescut o dată cu ea și oamenii. Și acest lucru este cel mai prețios. T. MUREȘAN