Făclia, ianuarie-martie 1968 (Anul 22, nr. 6581-6657)
1968-01-03 / 6581. szám
PAGINA 2 FĂCLIA FRUNTAȘII IN LEGUMICULTURA ARATĂ CALEA DE URMAT Cooperativele agricole din regiunea Cluj vor cultiva în anul ce vine 3 000 ha cu legume și vor trebui să obțină o producție totală de cel puțin 36 000 de tone. Ceea ce îi determină pe membrii cooperatori de a-și prevedea în plan suprafețe însemnate și producții mari de legume sunt desigur avantajele mari asigurate de această ramură a cooperativelor agricole și unitățile economiei naționale. Cultivînd legume, cooperativele agricole pot folosi mai bine terenul, forța de muncă, și obțin venituri bănești însemnate. Cultivarea legumelor în cîmp, sere sau răsadnițe, constituie pentru multe cooperative agricole ca cele din Cășei, Mihai Viteazul, „Infrățirea“-Cluj, Jucu, Aiuri I, Românaș și multe altele, o sursă de venituri bănești însemnate, ha C.A.P. „Infrățirea"-oraș Cluj, în acest an cele 71 ha cultivate cu legume au adus cooperativei 940 000 de lei venituri bănești. C.A.P. Mihai Viteazul de pe 60-70 ha cultivate cu legume obține anual cite 50—60 la sută din totalul veniturilor bănești. La C.A.P. Cășei, din cultura legumelor se realizează anual cite un milion de lei venituri, iar la C.A.P-urile din Jucu, Aiud, Unirea, Văleni, Viișoara, Uriu etc., cite 25 000—35 000 lei venituri bănești la ha. Cultura forțată a legumelor în sere și răsadnițe asigură, de asemenea, importante venituri bănești. Care sunt „secretele" obținerii unor producții mari de legume și a veniturilor bănești importante din această ramură? Răspunsul unanim al legumicultorilor și specialiștilor este că pentru obținerea unor avantaje maxime din cultura legumelor este necesar să se facă o justă alegere a speciilor și soiurilor de legume, în raport optim cu condițiile concrete ale unității respective, să se asigure semințe și răsaduri de cea mai bună calitate, să se facă o amplasare corespunzătoare a culturilor în teren, să se asigure o bună pregătire terenului, însămînțarea și plantarea la timp potrivit, o bună întreținere, îngrășare, irigare etc. a suprafețelor cultivate cu legume, precum și rezolvarea cu eficiență a problemelor de recoltare, condiționare, sortare, prelucrare și valorificare superioară a producțiilor obținute. In ultimul timp, tot mai multe cooperative agricole se specializează in legumicultura, cultivînd cîteva specii care valorifică cel mai bine condițiile pedoclimatice locale, ca: varză, roșii, ardei, ceapă, castraveți sau altele. Dar chiar și în aceste unități pentru sporirea gradului de intensificare a producției legumicole, pentru obținerea unor recolte din cele mai bune, pe lângă culturile pure de legume se practică culturi succesive, de exemplu: varză de toamnă după spanac; castraveți de toamnă după varză timpurie; tomate după ridichi de lună; ardei după salată de iarnă; fasole, castraveți sau spanac după cartofi timpurii etc. De asemenea, se practică culturi asociate, intercalate, ca: gulioare în cultura de tomate, gulioare intercalate cu salată și apoi urmate de ardei în cultură pură; ridichi de lună, morcovi sau pătrunjel, pe biloane, în culturile de vărzoaie. Tot din motive de intensificare a producției se practică culturi ascunse: morcovi în culturi de ovăz, orz de toamnă sau orzoaică, pătrunjel între ridichi de lună etc., precum și culturi de legume în culise. Toate aceste procedee aplicate, unele în cazul culturilor în cîmp, altele în cel al culturilor în sere și răsadnițe, permit membrilor cooperatori să folosească intensiv pămîntul, mașinile și cu randament economic celelalte mijloace de producție și forța de muncă în scopul obținerii unor rezultate tot mai bune. In unele C.A.P. continuă încă practica neeficientă de a se cultiva un mare număr de specii de legume pe suprafețe mici, dispersate și cărora, cu toată străduința cooperatorilor, nu li se poate asigura o agrotehnică corespunzătoare. Ca atare și producțiile sunt nemulțumitoare. Astfel, la C.A.P. Iclod, raionul Gherla, în anul 1966 s-au cultivat 16 specii de legume, în general în cultură pură, fiindu-le afectate suprafețe între 0,25 și 3 ha. S-a depus multă muncă, dar randamentul nu a fost cel scontat. In timpul vegetației s-a lucrat cînd la o cultură, cînd la alta. Nu era scoasă din buruieni o cultură cînd trebuia privită sau prășită alta și, in final, nici una din ele n-a fost întreținută în mod corespunzător. Drept urmare, veniturile planificate s-au realizat în proporție de numai 50—60 la sută; pe unele suprafețe cu pătrunjel, ceapă etc., producțiile au rămas nerecoltate, înregistrîndu-se astfel mari pierderi. Astfel, în timp ce la C.A.P. Jucu, vecină s-au obținut 30 000—38 000 lei venituri bănești la ha, la C.A.P. Iclod s-au realizat abia 10 000— 11 000 de lei/ha. Asigurarea semințelor și răsadurilor de bună calitate, aplicarea unei agrotehnici diferențiate, cointeresarea materială a membrilor cooperatori au fost factorii hotăritori în obținerea unor recolte sporite de legume în multe C.A.P.-uri. Folosind experiența proprie acumulată și pe cea a unităților fruntașe, legumicultorii din regiunea noastră se pregătesc acum intens pentru obținerea unor producții mari de legume și în anul 1968. La C.A.P. Poiana, raionul Turda, s-a îngrășat terenul pentru roșii, s-au pregătit și dezinfectat 200 mc de pămînt cu formalină, s-au executat alături de toamnă pe 25 ha (brigadier Bariu Tiberiu). La C.A.P. Mintiu, satul Petrești, Ciumbrud, Aiud și în multe alte unități in prezent se lucrează intens la dezinfectarea tocurilor de răsadnițe, împletirea de rogojini, transportul gunoiului, pregătirea mraniței, repararea ramelor, pregătirea aracilor etc. Cu toate acestea, se constată că în unele unități încă întîrzie lucrările de care depinde pregătirea producției viitoare de legume. Unele cooperative încă nu și-au asigurat materialele necesare pentru confecționarea noilor răsadnițe, iar altele încă n-au început repararea inventarului vechi. Cu sprijinul uniunilor cooperatiste și al consiliilor agricole, este necesar ca în toate unitățile să fie întreprinse, încă de pe acum, măsuri pentru procurarea materialelor și utilajelor necesare procesului de producție, punîndu-se accent pe pregătirea răsadnițelor necesare pentru ca acestea să poată fi din timp însămînțate. Valorificînd experiența pozitivă din legumicultură, stabilind obiective și măsuri chibzuite în planurile de producție pentru cultivarea legumelor și făcind pregătiri temeinice pentru producția anului viitor, să asigurăm bazele obținerii unei recolte cit mai bogate în 1968. Ing. Petre CRISTEA, A. UNGUR „ȚARĂ MINORA AZI AVEM“ Printre manifestările închinate zilei de 30 Decembrie, aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Republicii, se numără și spectacolul „Țară minoră azi avem“, prezentat de pionierii și școlarii din Feldru (Năsăud) pe scena căminului cultural din comună. Cei peste 500 de țărani din Feldru au aplaudat cu căldură frumosul program artistic, la care și-au adus o contribuție deosebită -Mina Timbulea, Emil Făgărășan, Ana Coția, Grigore Uluiu, Radu Mihăese, Petre Oruț și alții, (prof. Traian POP). SPECTACOLE REUȘITE De mult n-a mai cunoscut sala căminului cultural din Maieru (Năsăud) o asemenea afluență cu zilele trecute. Peste 600 de localnici au ținut să fie prezenți la spectacolul prezentat de pionierii și școlarii din cadrul școlii generale din comună. Reușit și armonios întocmit, spectacolul s-a bucurat de succes. De succes s-a bucurat și spectacolul prezentat de elevii Școlii generale din Rodna pe scena căminului cultural din comună. Recitările, melodiile populare interpretate cu multă căldură și simț artistic, scenetele — toate au smuls ropote de aplauze. (A. FLAMÎND, corespondent). VEȘTI DIN RĂCHIȚELE In toamna lui 1966, locuitorii comunei Răchițele, satul Răchițele, votaseră electrificarea comunei și construirea unui dispensar uman. Azi vă putem spune că una din lucrări s-a încheiat, că de la mijlocul lui decembrie 1967 în Răchițele ard becurile electrice. In anul curent, în care am pășit cu dorința fermă de a contribui și mai mult la înfrumusețarea comunei, se va termina și cealaltă lucrare — dispensarul uman. In încheiere țin să subliniez că în acțiunea de electrificare s-au realizat economii în valoare de 13.700 lei prin muncile patriotice prestate, iar la dispensarul uman — numai la lucrările efectuate pînă în prezent — 7300 lei economii. (IOAN TRIPON, corespondent). PRIN MUNCA CETĂȚENILOR Țin să relev, în cuvinte puține, cîteva din înnoirile ce-au avut loc in anul de curînd încheiat în comuna Rodna (Năsăud): o nouă aripă la Școala generală din comună (lucrările continuă), asigurîndu-se condiții mai bune desfășurării procesului de învățămînt: amenajarea unui obor pentru animale și construcția unui fînar (depozit de fin); întreținerea de zone verzi și construcția de podețe. Numai la acțiunile amintite, cetățenii comunei au prestat peste 12.000 de muncă patriotică, valoarea lor depășind suma de 76.000 lei. (F. ALEXANDRU, corespondent). RECUNOȘTINȚA Era să întîmpin Anul Nou cu supărare. Datorită unui moment de neatenție. Concret iată despre ce este vorba: în ziua de 30 decembrie m-am dus la unitatea de pîine Nr. 204 de pe Strada Budai Nagy Antal. Am plecat apoi acasă și spre seară, făcînd bilanțul cumpărăturilor, am constatat lipsa portofelului în care aveam 600 lei. Supărată, a doua zi am trecut pe la unitate și mare mi-a fost bucuria cînd vînzătoarea Hortenzia Gothard mi-a restituit portofelul. Cuvintele sînt prea sărace pentru a putea exprima recunoștința pe care am simțit-o față de acest exemplu de cinste. (H. FLORICA, funcționară, Cluj). SPORT In sala de sport a Școlii de mecanizatori agricoli, Consiliul raional pentru educație fizică și sport Bistrița a organizat zilele trecute un concurs de haltere, dotat cu Cupa ,.30 Decembrie“. Iată cîștigătorii probelor, în ordinea categoriilor: Andrei Karafa, Ioan Farkas, Gheorghe Renner, Alexandru Bihari, Adalbert Tini și Florian Toma — toți de la Asociația sportivă „Tractorul“ Bistrița. (I. TOMA, corespondent). Clasa (Urmare din pag. l-a) trainică și încrederea deplină între partid și popor, în hărnicia și hotărîrea cu care masele transpun în practică linia politică a partidului. Așa cum se arată în Raportul de activitate al C.C. al P.C.R. la Congresul al IX-lea al partidului, „unirea muncitorimii, țărănimii, intelectualității și celorlalte categorii de oameni ai muncii fără deosebire de naționalitate, în jurul partidului constituie factorul hotărîtor al marilor biruințe dobîndite de poporul nostru. întărirea continuă a acestei unități reprezintă garanția sigură a mersului nostru victorios înainte pe drumul socialismului“. Ridicarea clasei muncitoare ca forță socială conducătoare în societate, deținătoarea puterii de stat, a format premiza esențială nu numai a prefacerilor revoluționare în domeniul economic și socialpolitic, dar și în domeniul ideologic, științific și cultural. Grandioasa operă, înfăptuită sub conducerea clasei muncitoare, de înflorire a patriei noastre socialiste a dat noi impulsuri activității intelectualilor, oamenilor noștri de știință și artă. Perspectivele largi deschise dezvoltării economice, sociale, culturale a țării, politica plină de solicitudine, îndrumarea permanentă și clarvăzătoare a partidului au închegat frontul unic al intelectualității alături de clasa muncitoare, de întregul popor muncitor. Prin urmare, în procesul desfășurării revoluției populare și al construcției socialismului, clasa muncitoare și-a manifestat forța creatoare, potențele sale organizatorice, politice, spirituale, atrăgîndu-și aprecierea întregului popor ca clasă conducătoare în societate. Unind în jurul său și sub conducerea Partidului Comunist Român întregul popor, clasa muncitoare a fost promotorul consecvent al politicii de industrializare a țării, de transformare socialistă a întregii economii naționale, a înfruntat cu abnegație greutățile și lipsurile începutului, dînd un exemplu de înalt eroism, de atașament fără margini față de cauza socialismului, față de linia politică și ideologică. In actuala etapă de dezvoltare a țării noastre de desăvirșire a construcției socialismului, rolul clasei muncitoare în viața societății crește tot mai mult. In primul rînd problemele la care trebuie să răspundă clasa muncitoare, partidul său, sînt tot mai complexe, mai vaste și cu urmări sociale mult mai actinei. Dezvăluirea tendințelor obiective ale dezvoltării sociale, stabilirea căilor fundamentale ale mersului înainte, perfecționarea continuă a formelor și metodelor de conducere și de organizare, necesită o vastă activitate teoretică, politică și organizatorică. In al doilea rînd crește tot mai mult necesitatea atragerii în mod organizat a unor mase mereu mai largi în activitatea social-politică, la rezolvarea treburilor obștești, ceea ce determină găsirea formelor propice afirmării depline a talentelor și capacităților creatoare ale oamenilor. Or, numai clasa muncitoare poate, dat fiind înaltul său grad de organizare, disciplină și conștiință să pășească în fruntea acestor transformări. Ceea ce este caracteristic dezvoltării societății noastre în actuala etapă este creșterea în proporții mai mari a bazei tehnice materiale, desfășurarea unei ample munci pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a populației. In cadrul acestor sarcini, veriga hotărîtoare o constituie dezvoltarea bazei tehnice materiale a societății. Mărirea capacităților de producție ale țării, perfecționarea proceselor de producție stau la baza ridicării productivității muncii, a dezvoltării relațiilor de producție, științei și culturii, la baza ridicării nivelului de trai al poporului. De aici și rolul deosebit al clasei muncitoare ca forță politică hotărîtoare a societății. Muncind pentru creșterea continuă a forțelor de producție, clasa muncitoare impinge astfel înainte societatea pe culmi tot mai înalte ale progresului economic, științific și cultural. Conferința Națională a partidului reafirmînd linia trasată de cel de al IX-lea Congres subliniază ideea că experiența bogată acumulată în conducerea societății, capacitatea mobilizatoare, spiritul de disciplină și organizare care sunt proprii clasei muncitoare și pe care le imprimă întregului popor, consecvența și fermitatea politică, înalta sa conștiință revoluționară, o situează pe pozițiile cele mai înaintate de luptă ale poporului român pentru socialism. Clasa muncitoare pășește în fruntea întregului popor sub conducerea P.C.R. pentru desăvârșirea construcției socialiste în patria noasstră muncitoare—clasa conducătoare a societății noastre ) AL lll-lea DECENIU Iubim aceste rîuri încorsetate-n ger Și foșnetul zăpezii peste cîmpii albastre, Munții cu brazi și paltini zbucniți pînă la cer, Luceafărul ce arde pe fruntea țării noastre. Iubim pămîntul ăsta fierbinte și fertil Cu pîinea lui cea dulce, cu vinul său cel tare, Splendorile furtunii în crugul lui april Și zbuciumul întinsului de mare... Iubim oțelul aspru-n tipar de gînd suav, In jerbe de-ndrăzneală dinamizînd zenitul Și tremurul de tulnic vibrînd sub boltă, grav, Și steagul tău, partid, nebiruitul ! Iubim urcușul nostru, mileniu cu mileniu, Către acest deceniu de pură frumusețe Și chipu-ți Românie, cu nimbul tău de geniu, Viață fără moarte, eternă tinerețe ! Nicolae VEREȘ Peisaj de iarnă din Apuseni Foto: N. ANCA TV 18,00 — Telecronica economică. Anul începe din prima zi; 18,30 — „In împărăția pomului de iarnă“. (Orășelul copiilor). — Transmisiune din piața Expoziției; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,45 — Agenda dv.; 19,50 — Buletinul meteorologic. — Publicitate; 20,00 — Interpretul preferat. — Violoncelistul Radu Aldulescu; 20,15 — Transfocator; 21,00 — Avanpremieră; 21,15 — Filmul „A fost cîndva hoț“ cu Alain Delon; 22,50 - Telejurnalul de noapte; 23,00 — închiderea emisiunii. TEATRU Teatrul Maghiar de Stat (19,30): 33 DE SCRISORI anonime. OPERA Opera de Stat Cluj (20 00): LILIACUL. CONCERTE Conservatorul de muzică „G. Dima“, ora 20, sala festivă: RECITAL DE LIEDURI MUSORGSKI, Interpretează baritonul Alexandru Farcaș. La pian — Ferdinand Weiss. FILME Cînd tu nu ești — Republica. O sută unu dalmațieni — Progresul. Dragostea unei blonde — Victoria. Țar și general (11). — Unde este al treilea rege? — Tineretului. Comisarul X — 23 August. Escrocii la mănăstire — Muncitoresc. Zile reci — Steaua roșie. Moș Genilă — Timpuri noi. MUZEE Muzeul de Artă, Piața Libertății nr. 30, 11—19. Muzeul de Istorie, str. Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, str. 1 Mai nr. 23, 9-12 și 15-9.19. Muzeul Zoologic, str. Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“ str. Republcii nr. 42, 9—19. Serele deschise zilnic, 9—13 și 15—17. FARMACIA DE SERVICIU PE TIMPUL NOPȚII Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 1-10-48. * Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. UZINA INDUSTRIA SIRMEI CÎMPIA TURZII caută pentru angajare UN REȚAR calificat (culegător manual). Doritorii se vor adresa Direcției administrative a uzinei, telefon 214. (1520) ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ CLUJ organizează un CONCURS pentru ocuparea a trei posturi de MAIȘTRI de hală de gatere. Concursul va avea loc în ziua de 10 ianuarie 1968, la sediul întreprinderii, strada Horia nr. 7. Condițiile de participare la concurs sunt prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959. (1519) ȘCOALA PROFESIONALĂ a UZINEI DE REPARAT LOCOMOTIVE „16 FEBRUARIE“ CLUJ strada Tudor Vladimirescu nr. 2—4 angajează UN INGINER MECANIC, pentru funcția de profesor, în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 1059/1959. Informații suplimentare se dau zilnic la secretariatul școlii, între orele 9 și 14. (1518) HHHBBRSUBHni REVISTE ȘCOLARE * ___________ „ABC“ nr. 2 Sunt 66 de pagini din care transpare entuziasmul, sîrguința și priceperea, frumoasa pricepere a dascălilor și elevilor celor mai dotați de la Liceul „Ady-Șincai“ de a transmite idei generoase, de a contribui nemijlocit la climatul cultural al Clujului. Ținuta intelectuală sobră, varietatea tematică și aria de preocupări dau calificative supreme pentru conținutul procesului instructiv-educativ din liceele noastre, pe de o parte propunătorilor de la catedră, dar și elevilor, pe de altă parte. Primul articol al revistei („Hotărîri istorice“ de prof. Maria Tomuța) este dedicat Conferinței Naționale a P.C.R. Prof. univ. Ioan Ursu semnează, ca invitat de onoare, articolul „Studiul pe prim plan“. Poezia și proza din revistă aparțin elevilor: Al. M. Jucan, El. Botezatu, Gh. Pugna, Al. Bugariu, Al. Vlad, El. Bitay și Sempronia Filipoiu. Reportaje semnează: Al. Mureșan, L. Cismaș, A. Hornei, I. Orvossy. La rubricile „Știință“ și „Studii“ colaborează: C. Muraru, F. Gheara, L. Toacsen, T. Petrișor, M. Hudrea, A. Moraru, I. Ghic, M. Ciobanu, C. Lupu, D. Palaceanu, L. G. Ilea și Miko L. Mai semnează: M. Meculescu, D. Laz, A. Coldee, Benedekt., C. Tănăsoiu, I. Bucșa, M. Lazăr, A. Toma, A. Vecerdea, L. Pop, E. Meseșan, M. Boțoacă, S. Popescu, R. Păteanu, Nagy A. M. Am înșirat toate numele din sumar cu sincera convingere că ele, cel puțin unele, vor deveni familiare cititorilor. Consemnăm în mod special surpriza Semproniei Filipoiu „Nu ne dăm seama“: Cu sîrguință / strîngem în pumni / atîtea splendori / și ne luptăm cu vînturile ( să nu ni le fure. / O, niciodată / nu ne vom da seama / cît de recunoscători) trebuie să le fim vuiturilor / pentru că ne aruncă / splendorile-n obraji... .CRISTAL“ nr. 1 „Cristal“ aparține cercului de chimie de la Liceul „George Coșbuc“, iar primul număr este închinat aniversării a 20 de ani de la proclamarea Republicii. In editorialul „Două decenii de construcție socialistă“, profesoara Denisa Breazu — căreia îi revine meritul editării revistei — consemnează succesele industriei chimice românești sub conducerea partidului comuniștilor. Documentat și într-un stil propriu științei, eleva Cornelia Moldovan ne introduce în „începuturile industriei petroliere“ românești. Eseul despre „Diamantul ieri și azi“ aparține elevului Sorin Dragnea, iar „Din istoria descoperirii unor nemetale“ elevei Julieta Cosma. Probleme semnează: Mariana Pintea, Marina Rusu, Simona Bugeac. (Multe aprecieri pentru indicarea surselor bibliografice). Mulțumiri și succes tinerilor începători într-ale științei și culturii, rosturi. ad. a. FABRICA DE ȚIGLĂ ȘI CĂRĂMIZI „CERAMICA“ JIMBOLIA. Jimbolia, strada Mărășești nr. 58, raionul Timișoara, regiunea Banat, ACHIZIȚIONEAZĂ ANVELOPE UZATE PENTRU COMBUSTIUNE ÎN PRODUCȚIE. întreprinderile deținătoare de astfel de anvelope, interesate în a le livra, sunt rugate să notifice ofertele la adresa mai sus indicată. (1514) INSPECTORATUL SANITAR DE STAT AL REGIUNII CLUJ anunță: Cu ocazia redeschiderii școlilor după vacanța de iarnă, toți elevii se vor prezenta la examenul medical înainte de a intra în sala de clasă sau internat. Cei care au părăsit localitatea în care frecventează școala sau au fost bolnavi în timpul vacanței, vor aduce la reîntoarcere certificat de sănătate eliberat de medicul de circumscripție. Fără aceste dovezi, nu vor fi primiți în colectivitate. Cei suspecți de boli infecto-contagioase și cei care au în familie boli transmisibile nu se vor prezenta la cursuri, ei vor chema medicul pediatru de circumscripție pentru a fi vizitați la domiciliu. (1515) Conferință sanitară Joi, 4 ianuarie 1968, ora 19, la Casa de educație sanitară din Cluj, strada 30 Decembrie nr. 6, se va ține o conferință cu titlul: SIMPTOMELE GENERALE ALE CANCERULUI. Va vorbi tovarășul dr. Dumitru ROȘIU de la Institutul oncologic din Cluj. Conferința va fi urmată de întrebări, discuții, film sanitar și film artistic. INTRAREA LIBERĂ ! (1504) STUDENȚI! Vizitați librăria specializată în difuzarea manualelor și cursurilor universitare, Cluj, strada Universității nr. 4, care primește zilnic noi lucrări prevăzute în programa analitică. Recent au apărut: N. Bănulescu, ORGANIZAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI ȘI A PROCURATURII (11,30 lei); Gh. Hortopan: APARATE ELECTRICE (28,50 lei); _N. Luncan: PRODUCTIA, OBSTETRICA SI INSAMANȚĂRILE ARTIFICIALE LA ANIMALELE DOMESTICE (23,20 lei); A. Moga: MEDICINA INTERNA, volumul I (26,10 lei); * * * BOLI INFECȚIOASE (23,30 lei). Studenții de la cursurile fără frecvență și serale își pot comanda lucrările și prin poștă, contra ramburs. (1513) ■