Făclia, ianuarie-martie 1968 (Anul 22, nr. 6581-6657)

1968-01-03 / 6581. szám

PAGINA 2 FĂCLIA FRUNTAȘII IN LEGUMICULTURA ARATĂ CALEA DE URMAT Cooperativele agricole din regiunea Cluj vor cultiva în anul ce vine 3 000 ha cu legu­me și vor trebui să obțină o producție totală de cel puțin 36 000 de tone. Ceea ce îi de­termină pe membrii coopera­tori de a-și prevedea în plan suprafețe însemnate și produc­ții mari de legume sunt desi­gur avantajele mari asigurate de această ramură a cooperati­velor agricole și unitățile eco­nomiei naționale. Cultivînd le­gume, cooperativele agricole pot folosi mai bine terenul, forța de muncă, și obțin veni­turi bănești însemnate. Culti­varea legumelor în cîmp, sere sau răsadnițe, constituie pen­tru multe cooperative agricole ca cele din Cășei, Mihai Vitea­zul, „Infrățirea“-Cluj, Jucu, Aiuri I, Românaș și multe al­tele, o sursă de venituri bă­nești însemnate, ha C.A.P. „In­­frățirea"-oraș Cluj, în acest an cele 71 ha cultivate cu legume au adus cooperativei 940 000 de lei venituri bănești. C.A.P. Mihai Viteazul de pe 60-70 ha cultivate cu legume obține a­­nual cite 50—60 la sută din totalul veniturilor bănești. La C.A.P. Cășei, din cultura legu­melor se realizează anual cite un milion de lei venituri, iar la C.A.P-urile din Jucu, Aiud­­, Unirea, Văleni, Viișoara, Uriu etc., cite 25 000—35 000 lei venituri bănești la ha. Cultura forțată a legumelor în sere și răsadnițe asigură, de aseme­nea, importante venituri bă­nești. Care sunt „secretele" obține­rii unor producții mari de le­gume și a veniturilor bănești importante din această ramu­ră? Răspunsul unanim al le­gumicultorilor și specialiștilor este că pentru obținerea unor avantaje maxime din cultura legumelor este necesar să se facă o justă alegere a specii­lor și soiurilor de legume, în raport optim cu condițiile con­crete ale unității respective, să se asigure semințe și răsaduri de cea mai bună calitate, să se facă o amplasare corespunză­toare a culturilor în teren, să se asigure o bună pregătire terenului, însămînțarea și plan­tarea la timp potrivit, o bună întreținere, îngrășare, irigare etc. a suprafețelor cultivate cu legume, precum și rezolvarea cu eficiență a problemelor de recoltare, condiționare, sorta­re, prelucrare și valorificare superioară a producțiilor obți­nute. In ultimul timp, tot mai multe cooperative agricole se specializează in legumicultura, cultivînd cîteva specii care va­lorifică cel mai bine condițiile pedoclimatice locale, ca: varză, roșii, ardei, ceapă, castraveți sau altele. Dar chiar și în a­­ceste unități pentru sporirea gradului de intensificare a pro­ducției legumicole, pentru ob­ținerea unor recolte din cele mai bune, pe lângă culturile pure de legume se practică culturi succesive, de exem­plu: varză de toamnă după spanac; castraveți de toamnă după varză timpurie; tomate după ridichi de lună; ardei du­pă salată de iarnă; fasole, castraveți sau spanac după cartofi timpurii etc. De aseme­nea, se practică culturi asocia­te, intercalate, ca: gulioare în cultura de tomate, gulioare intercalate cu salată și apoi urmate de ardei în cultură pu­ră; ridichi de lună, morcovi sau pătrunjel, pe biloane, în culturile de vărzoaie. Tot din motive de intensificare a pro­ducției se practică culturi as­cunse: morcovi în culturi de ovăz, orz de toamnă sau or­­zoaică, pătrunjel între ridichi de lună etc., precum și culturi de legume în culise. Toate a­­ceste procedee aplicate, unele în cazul culturilor în cîmp, al­tele în cel al culturilor în sere și răsadnițe, permit membri­lor cooperatori să folosească intensiv pămîntul, mașinile și cu randament economic cele­lalte mijloace de producție și forța de muncă în scopul obți­nerii unor rezultate tot mai bu­ne. In unele C.A.P. continuă încă practica neeficientă de a se cultiva un mare număr de specii de legume pe suprafețe mici, dispersate și cărora, cu toată străduința cooperatorilor, nu li se poate asigura o agro­tehnică corespunzătoare. Ca a­­tare și producțiile sunt nemul­țumitoare. Astfel, la C.A.P. Iclod, raionul Gherla, în anul 1966 s-au cultivat 16 specii de legume, în general în cultură pură, fiindu-le afectate supra­fețe între 0,25 și 3 ha. S-a de­pus multă muncă, dar randa­mentul nu a fost cel scontat. In timpul vegetației s-a lucrat cînd la o cultură, cînd la alta. Nu era scoasă din buruieni o cultură cînd trebuia privită sau prășită alta și, in final, nici una din ele n-a fost întreținu­tă în mod corespunzător. Drept urmare, veniturile planificate s-au realizat în proporție de numai 50—60 la sută; pe unele suprafețe cu pătrunjel, ceapă etc., producțiile au rămas ne­recoltate, înregistrîndu-se ast­fel mari pierderi. Astfel, în timp ce la C.A.P. Jucu, vecină s-au obținut 30 000—38 000 lei venituri bănești la ha, la C.A.P. Iclod s-au realizat abia 10 000— 11 000 de lei/ha. Asigurarea semințelor și ră­sadurilor de bună calitate, a­­plicarea unei agrotehnici dife­rențiate, cointeresarea materia­lă a membrilor cooperatori au fost factorii hotăritori în obți­nerea unor recolte sporite de legume în multe C.A.P.-uri. Folosind experiența proprie a­­cumulată și pe cea a unități­lor fruntașe, legumicultorii din regiunea noastră se pregătesc acum intens pentru obținerea unor producții mari de legu­me și în anul 1968. La C.A.P. Poiana, raionul Turda, s-a în­grășat terenul pentru roșii, s-au pregătit și dezinfectat 200 mc de pămînt cu formalină, s-au executat alături de toam­nă pe 25 ha (brigadier Bariu Tiberiu). La C.A.P. Mintiu, sa­tul Petrești, Ciumbrud, Aiud­­ și în multe alte unități in prezent se lucrează intens la dezinfectarea tocurilor de ră­sadnițe, împletirea de rogojini, transportul gunoiului, pregăti­rea mraniței, repararea rame­lor, pregătirea aracilor etc. Cu toate acestea, se constată că în unele unități încă întîrzie lucrările de care depinde pre­gătirea producției viitoare de legume. Unele cooperative în­că nu și-au asigurat materia­lele necesare pentru confecțio­narea noilor răsadnițe, iar al­tele încă n-au început repara­rea inventarului vechi. Cu spri­jinul uniunilor cooperatiste și al consiliilor agricole, este ne­cesar ca în toate unitățile să fie întreprinse, încă de pe a­­cum, măsuri pentru procurarea materialelor și utilajelor nece­sare procesului de producție, punîndu-se accent pe pregăti­rea răsadnițelor necesare pen­tru ca acestea să poată fi din timp însămînțate. Valorificînd experiența pozi­tivă din legumicultură, stabi­lind obiective și măsuri chib­zuite în planurile de producție pentru cultivarea legumelor și făcind pregătiri temeinice pen­tru producția anului viitor, să asigurăm bazele obținerii unei recolte cit mai bogate în 1968. Ing. Petre CRISTEA, A. UNGUR „ȚARĂ MINORA AZI AVEM“ Printre manifestările în­chinate zilei de 30 Decem­brie, aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Re­publicii, se numără și spec­tacolul „Țară minoră azi a­­vem“, prezentat de pionie­rii și școlarii din Feldru (Năsăud) pe scena căminu­lui cultural din comună. Cei peste 500 de țărani din Fel­dru au aplaudat cu căldură frumosul program artistic, la care și-au adus o contribu­ție deosebită -Mina Timbu­­lea, Emil Făgărășan, Ana Coția, Grigore Uluiu, Radu Mihăese, Petre Or­­uț și alții, (prof. Traian POP). SPECTACOLE REUȘITE De mult n-a mai cunos­cut sala căminului cultural din Maieru (Năsăud) o ase­menea afluență cu zilele trecute. Peste 600 de local­nici au ținut să fie prezenți la spectacolul prezentat de pionierii și școlarii din ca­drul școlii generale din co­mună. Reușit și armonios întocmit, spectacolul s-a bu­curat de succes. De succes s-a bucurat și spectacolul prezentat de ele­vii Școlii generale din Rod­­na pe scena căminului cul­tural din comună. Recită­rile, melodiile populare in­terpretate cu multă căldură și simț artistic, scenetele — toate au smuls ropote de aplauze. (A. FLAMÎND, co­respondent). VEȘTI DIN RĂCHIȚELE In toamna lui 1966, locui­torii comunei Răchițele, sa­tul Răchițele, votaseră elec­trificarea comunei și con­struirea unui dispensar u­­man. Azi vă putem spune că una din lucrări s-a înche­iat, că de la mijlocul lui decembrie 1967 în Răchițele ard becurile electrice. In anul curent, în care am pă­șit cu dorința fermă de a contribui și mai mult la înfrumusețarea comunei, se va termina și cealaltă lu­crare — dispensarul uman. In încheiere țin să subli­niez că în acțiunea de elec­trificare s-au realizat econo­mii în valoare de 13.700 lei prin muncile patriotice pre­state, iar la dispensarul u­­man — numai la lucrările efectuate pînă în prezent — 7300 lei economii. (IOAN TRIPON, corespondent). PRIN MUNCA CETĂȚENILOR Țin să relev, în cuvinte puține, cîteva din înnoirile ce-au avut loc in anul de curînd încheiat în comuna Rodna (Năsăud): o nouă ari­pă la Școala generală din comună (lucrările continuă), asigurîndu-se condiții mai bune desfășurării procesu­lui de învățămînt: amenaja­rea unui obor pentru ani­male și construcția unui fî­­nar (depozit de fin); între­ținerea de zone verzi și con­strucția de podețe. Numai la acțiunile amintite, cetățenii comunei au prestat peste 12.000 d­e muncă patrioti­că, valoarea lor depășind suma de 76.000 lei. (F. ALE­XANDRU, corespondent). RECUNOȘTINȚA Era să întîmpin Anul Nou cu supărare. Datorită unui moment de neatenție. Con­cret iată despre ce este vor­ba: în ziua de 30 decembrie m-am dus la unitatea de­ pîine Nr. 204 de pe Strada Budai Nagy Antal. Am ple­cat apoi acasă și spre seară, făcînd bilanțul cumpărătu­rilor, am constatat lipsa por­tofelului în care aveam 600 lei. Supărată, a doua zi am trecut pe la unitate și mare mi-­a fost bucuria cînd vîn­­zătoarea Hortenzia Gothard mi-a restituit portofelul. Cu­vintele sînt prea sărace pentru a putea exprima re­cunoștința pe care am sim­țit-o față de acest exemplu de cinste. (H. FLORICA, funcționară, Cluj). SPORT In sala de sport a Școlii de mecanizatori agricoli, Consiliul raional pentru e­­ducație fizică și sport Bis­trița a organizat zilele tre­cute un concurs de haltere, dotat cu Cupa ,.30 Decem­brie“. Iată cîștigătorii pro­belor, în ordinea categorii­lor: Andrei Karafa, Ioan Farkas, Gheorghe Renner, Alexandru Bihari, Adalbert Tini și Florian Toma — toți de la Asociația sportivă „Tractorul“ Bistrița. (I. TO­MA, corespondent). Clasa (Urmare din pag. l-a) trainică și încrederea deplină între partid și popor, în hăr­nicia și hotărîrea cu care ma­sele transpun în practică li­nia politică a partidului. Așa cum se arată în Raportul de activitate al C.C. al P.C.R. la Congresul al IX-lea al par­tidului, „unirea muncitorimii, țărănimii, intelectualității și celorlalte categorii de oa­meni ai muncii fără deo­sebire de naționalitate, în jurul partidului constituie factorul hotărîtor al ma­rilor biruințe dobîndite de poporul nostru. întărirea con­tinuă a acestei unități repre­zintă garanția sigură a mer­sului nostru victorios înainte pe drumul socialismului“. Ridicarea clasei muncitoa­re ca forță socială conducă­­toare în societate, deținătoa­rea puterii de stat, a format premiza esențială nu numai a prefacerilor revoluționare în domeniul economic și social­­politic, dar și în domeniul ideologic, științific și cultural. Grandioasa operă, înfăptuită sub conducerea clasei mun­citoare, de înflorire a patriei noastre socialiste a dat noi impulsuri activității intelec­tualilor, oamenilor noștri de știință și artă. Perspectivele largi deschise dezvoltării eco­nomice, sociale, culturale a țării, politica plină de solici­tudine, îndrumarea permanen­tă și clarvăzătoare a partidu­lui au închegat frontul unic al intelectualității alături de clasa muncitoare, de întregul popor muncitor. Prin urmare, în procesul desfășurării revoluției popu­lare și al construcției socia­lismului, clasa muncitoare și-a manifestat forța creatoa­re, potențele sale organizato­rice, politice, spirituale, atră­­gîndu-și aprecierea întregului popor ca clasă conducătoare în societate. Unind în jurul său și sub conducerea Par­tidului Comunist Român în­tregul popor, clasa muncitoa­re a fost promotorul consec­vent al politicii de industria­lizare a țării, de transformare socialistă a întregii economii naționale, a înfruntat cu ab­negație greutățile și lipsurile începutului, dînd un exemplu de înalt eroism, de atașament fără margini față de cauza so­cialismului, față de linia poli­tică și ideologică. In actuala etapă de dezvol­tare a țării noastre de desă­­virșire a construcției socialis­mului, rolul clasei muncitoa­re în viața societății crește tot mai mult. In primul rînd problemele la care trebuie să răspundă clasa muncitoare, partidul său, sînt tot mai com­plexe, mai vaste și cu urmări sociale mult mai actinei. Dez­văluirea tendințelor obiective ale dezvoltării sociale, stabi­lirea căilor fundamentale ale mersului înainte, perfecționa­rea continuă a formelor și metodelor de conducere și de organizare, necesită o vastă activitate teoretică, politică și organizatorică. In al doilea rînd crește tot mai mult ne­cesitatea atragerii în mod organizat a unor mase mereu mai largi în activitatea so­­cial-politică, la rezolvarea tre­burilor obștești, ceea ce de­termină găsirea formelor pro­pice afirmării depline a ta­lentelor și capacităților crea­toare ale oamenilor. Or, numai clasa muncitoa­re poate, dat fiind înaltul său grad de organizare, disciplină și conștiință să pășească în fruntea acestor transformări. Ceea ce este caracteristic dezvoltării societății noastre în actuala etapă este crește­rea în proporții mai mari a bazei tehnice materiale, des­fășurarea unei ample munci pentru dezvoltarea conștiin­ței socialiste a populației. In cadrul acestor sarcini, veriga hotărîtoare o constituie dez­voltarea bazei tehnice­ mate­­riale a societății. Mărirea capacităților de producție ale țării, perfecționarea proceselor de producție stau la baza ridicării productivi­tății muncii, a dezvoltării re­lațiilor de producție, științei și culturii, la baza ridicării nivelului de trai al poporu­lui. De aici și rolul deosebit al clasei muncitoare ca for­ță politică hotărîtoare a so­cietății. Muncind pentru creș­terea continuă a forțelor de producție, clasa muncitoare impinge astfel înainte socie­tatea pe culmi tot mai înalte ale progresului economic, științific și cultural. Conferința Națională a par­tidului reafirmînd linia trasată de cel de al IX-lea Congres subliniază ideea că experiența bogată acumulată în conducerea societății, ca­pacitatea mobilizatoare, spiri­tul de disciplină și organizare care sunt proprii clasei mun­citoare și pe care le impri­mă întregului popor, consec­vența și fermitatea politică, înalta sa conștiință revoluțio­nară, o situează pe pozițiile cele mai înaintate de luptă ale poporului român pentru socialism. Clasa muncitoare pășește în fruntea întregului popor sub conducerea P.C.R. pentru desăvârșirea construc­ției socialiste în patria noas­­stră­ muncitoare—clasa conducătoare a societății noastre ) A­L lll-lea DECENIU Iubim aceste rîuri încorsetate-n ger Și foșnetul zăpezii peste cîmpii albastre, Munții cu brazi și paltini zbucniți pînă la cer, Luceafărul ce arde pe fruntea țării noastre. Iubim pămîntul ăsta fierbinte și fertil Cu pîinea lui cea dulce, cu vinul său cel tare, Splendorile furtunii în crugul lui april Și zbuciumul întinsului de mare... Iubim oțelul aspru-n tipar de gînd suav, In jerbe de-ndrăzneală dinam­izînd zenitul Și tremurul de tulnic vibrînd sub boltă, grav, Și steagul tău, partid, nebiruitul ! Iubim urcușul nostru, mileniu cu mileniu, Către acest deceniu de pură frumusețe Și chipu-ți Românie, cu nimbul tău de geniu, Viață fără moarte, eternă tinerețe ! Nicolae VEREȘ Peisaj de iarnă din Apuseni Foto: N. ANCA TV 18,00 — Telecronica econo­mică. Anul începe din prima zi; 18,30 — „In împărăția pomului de iarnă“. (Orășelul copiilor). — Transmisiune din piața Expoziției; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,45 — Agenda dv.; 19,50 — Bu­letinul meteorologic. — Pu­blicitate; 20,00 — Interpretul preferat. — Violoncelistul Radu Aldulescu; 20,15 — Transfocator; 21,00 — Avan­premieră; 21,15 — Filmul „A fost cîndva hoț“ cu Alain Delon; 22,50 - Telejurna­lul de noapte; 23,00 — închi­derea emisiunii. TEATRU Teatrul Maghiar de Stat (19,30): 33 DE SCRISORI anonime. OPERA Opera de Stat Cluj (20­ 00): LILIACUL. CONCERTE Conservatorul de muzică „G. Dima“, ora 20, sala fes­tivă: RECITAL DE LIE­DURI MUSORGSKI, Inter­pretează baritonul Alexan­dru Farcaș. La pian — Fer­dinand Weiss. FILME Cînd tu nu ești — Repu­blica. O sută unu dalmațieni — Progresul. Dragostea unei blonde — Victoria. Țar și general (11). — Unde este al treilea rege? — Tineretului. Comisarul X — 23 August. Escrocii la mănăstire — Muncitoresc. Zile reci — Steaua roșie. Moș Genilă — Timpuri noi. MUZEE Muzeul de Artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—19. Muzeul de Istorie, str. E­­mil Isa­c nr. 2, 9—14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, str. 1 Mai nr. 23, 9-12 și 15-9.19. Muzeul Zoologic, str. Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“ str. Republ­­cii nr. 42, 9—19. Serele des­chise zilnic, 9—13 și 15—17. FARMACIA DE SERVICIU PE TIMPUL NOPȚII Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 1-10-48. * Redacția nu răspunde pentru eventualele modifi­cări survenite în program. UZINA INDUSTRIA SIRMEI CÎMPIA TURZII caută pentru angajare UN REȚAR calificat (culegător manual). Doritorii se vor adresa Direcției administrative a uzi­nei, telefon 214. (1520) ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ CLUJ organizează un CONCURS pentru ocuparea a trei posturi de MAIȘTRI de hală de gatere. Concursul va avea loc în ziua de 10 ianuarie 1968, la sediul întreprinderii, strada Horia nr. 7. Condițiile de participare la concurs sunt prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959. (1519) ȘCOALA PROFESIONALĂ a UZINEI DE REPARAT LOCOMOTIVE „16 FEBRUARIE“ CLUJ strada Tudor Vladimirescu nr. 2—4 angajează UN INGINER MECANIC, pentru funcția de profesor, în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 1059/1959. Informații suplimentare se dau zilnic la secretariatul școlii, între orele 9 și 14. (1518) HHHBBRSUBHni REVISTE ȘCOLARE * ___________ „A­B­C“ nr. 2 Sunt 66 de pagini din care transpare entuzias­mul, sîrguința și pricepe­rea, frumoasa pricepere a dascălilor și elevilor celor­­ mai dotați de la Liceul „Ady-Șincai“ de a trans­mite idei generoase, de a contribui nemijlocit la cli­matul cultural al Clujului. Ținuta intelectuală sobră, varietatea tematică și aria de preocupări dau califica­tive supreme pentru conți­nutul procesului instruc­­tiv-educativ din liceele noastre, pe de o parte pro­punătorilor de la catedră, dar și elevilor, pe de altă parte. Primul articol al revis­tei („Hotărîri istorice“ de prof. Maria Tomuța) este dedicat Conferinței Națio­nale a P.C.R. Prof. univ. Ioan Ursu semnează, ca invitat de onoare, artico­lul „Studiul pe­ prim plan“. Poezia și proza din re­vistă aparțin elevilor: Al. M. Jucan, El. Botezatu,­­ Gh. Pugna, Al. Bugariu, Al. Vlad, El. Bitay și Sem­­pronia Filipoiu. Reportaje semnează: Al. Mureșan, L. Cismaș, A. Hornei, I. Or­­vossy. La rubricile „Știin­ță“ și „Studii“ colaborea­ză: C. Muraru, F. Ghea­ra, L. Toacsen, T. Petri­­șor, M. Hudrea, A. Mo­­raru, I. Ghic, M. Ciobanu, C. Lupu, D. Palaceanu, L. G. Ilea și Miko L. Mai semnează: M. Meculescu, D. Laz, A. Coldee, Bene­dek­t., C. Tănăsoiu, I. Bucșa, M. Lazăr, A. To­ma, A. Vecerdea, L. Pop, E. Meseșan, M. Boțoacă, S. Popescu, R. Păteanu, Nagy A. M. Am înșirat toate numele din sumar cu sincera con­vingere că ele, cel puțin unele, vor deveni fami­liare cititorilor. Consem­năm în mod special sur­priza Semproniei Filipoiu „Nu ne dăm seama“: Cu sîrguință / strîngem în pumni / atîtea splendori / și ne luptăm cu vînturile ( să nu ni le fure. / O, niciodată / nu ne vom da seama / cît de recunoscă­tori) trebuie să le fim vui­turilor / pentru că ne arun­că / splendorile-n obraji... .CRISTAL“ nr. 1 „Cristal“ aparține cercu­lui de chimie de la Liceul „George Coșbuc“, iar pri­mul număr este închinat aniversării a 20 de ani de la proclamarea Republicii. In editorialul „Două dece­nii de construcție socialis­tă“, profesoara Denisa Breazu — căreia îi revine meritul editării revistei — consemnează succesele in­dustriei chimice românești sub conducerea partidului comuniștilor. Documentat și într-un stil propriu științei, eleva Cornelia Moldovan ne introduce în „începuturile industriei pe­troliere“ românești. Eseul despre „Diamantul ieri și azi“ aparține elevului So­rin Dragnea, iar „Din is­toria descoperirii unor ne­­metale“ elevei Juliet­a Cos­­ma. Probleme semnează: Mariana Pintea, Marina Rusu, Simona Bugeac. (Multe aprecieri pentru in­dicarea surselor bibliogra­fice). Mulțumiri și succes ti­nerilor începători într-ale științei și culturii, rosturi. ad. a. FABRICA DE ȚIGLĂ ȘI CĂRĂMIZI „CERAMICA“ JIMBOLIA. Jimbolia, strada Mărășești nr. 58, raionul Timișoara, regiunea Banat, ACHIZIȚIONEAZĂ ANVELOPE UZATE PENTRU COM­­BUSTIUNE ÎN PRODUCȚIE. întreprinderile deținătoare de astfel de anvelope, in­teresate în a le livra, sunt rugate să notifice ofertele la adresa mai sus indicată. (1514) INSPECTORATUL SANITAR DE STAT AL REGIUNII CLUJ anunță: Cu ocazia redeschiderii școlilor după vacanța de iar­nă, toți elevii se vor prezenta la examenul medical îna­inte de a intra în sala de clasă sau internat. Cei care au părăsit localitatea în care frecventează școala sau au fost bolnavi în timpul vacanței, vor aduce la reîntoarcere certificat de sănătate eliberat de medicul de circum­scripție. Fără aceste dovezi, nu vor fi primiți în colecti­vitate. Cei suspecți de boli infecto-contagioase și cei care au în familie boli transmisibile nu se vor prezenta la cursuri, ei vor chema medicul pediatru de circumscrip­ție pentru a fi vizitați la domiciliu. (1515) Conferință sanitară Joi, 4 ianuarie 1968, ora 19, la Casa de educație sanitară din Cluj, strada 30 Decembrie nr. 6, se va ține o conferință cu titlul: SIMPTOMELE GENERALE ALE CANCERULUI. Va vorbi tovarășul dr. Dumitru ROȘIU de la Institutul oncologic din Cluj. Conferința va fi urmată de întrebări, discuții, film sa­nitar și film artistic. INTRAREA LIBERĂ ! (1504) STUDENȚI! Vizitați librăria specializată în difuzarea manualelor și cursurilor universitare, Cluj, strada Universității nr. 4, care primește zilnic noi lucrări prevăzute în programa analitică. Recent au apărut: N. Bănulescu, ORGANIZAREA INSTANȚELOR JUDE­CĂTOREȘTI ȘI A PROCURATURII (11,30 lei); Gh. Hortopan: APARATE ELECTRICE (28,50 lei); _N. Luncan: PRODUCTIA, OBSTETRICA SI INSAMAN­­ȚĂRILE ARTIFICIALE LA ANIMALELE DOMESTICE (23,20 lei); A. Moga: MEDICINA INTERNA, volumul I (26,10 lei); * * * BOLI INFECȚIOASE (23,30 lei). Studenții de la cursurile fără frecvență și serale își pot comanda lucrările și prin poștă, contra ramburs. (1513) ■

Next