Făclia, aprilie-iunie 1968 (Anul 22, nr. 6658-6734)

1968-04-02 / 6658. szám

Fá­dia E terminării! vremea insămințărilor din epoca I! Timpul favorabil din ultima săptămînă a permis executarea într-un ritm susținut a lucră­rilor de pregătire a terenului și a semănatului culturilor din epoca I. In nici o unitate în­­tirzierea semănatului nu mai poate fi justificată prin „cauze obiective“. Acolo unde condi­țiile prielnice de lucru au fost din plin folosite, printr-o ju­dicioasă organizare a muncii, semănatul culturilor din epo­ca I se apropie de sfîrșit. Bu­năoară, harnicii cooperatori din Cășei, după cum ne relata inginerul agronom I. Săplăcan, au terminat semănatul sfeclei de zahăr pe 90 ha, a ovăsului, borceagului și a altor plante furajere, iar de cîteva zile bri­găzile de cîmp sînt antrenate la plantarea cartofilor. Buna organizare a muncii și-a spus cuvîntul și în cooperativele agricole din Luncani, Răscruci și altele, unde se însămințea­­ză ultimele suprafețe cu cul­turi din epoca I. Cu toate a­­cestea, din cele 22.764 ha pre­văzute a se însămînța cu cul­turi din epoca I în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județul nostru, pînă la da­ta de 1 aprilie s-au însămînțat numai 19.720 ha. Nerealizarea integrală a suprafețelor plani­ficate se datorește întîrzierii începerii însămînțurilor de că­tre unele cooperative agricole ca cele din Iacobeni, Aluniș și altele. Totodată, datorită unor deficiențe organizatorice, în unele cooperative agricole: Bo­­ian, Bolduț, Chiuiești și altele, lucrările de însămînțări s-au desfășurat cu ... încetinitorul. Motiv de îngrijorare consti­tuie și întîrzierea semănatului sfeclei de zahăr în unele coo­perative agricole cum sînt cele din Cojocna, Borșa, Dezmir etc., care deși au de însămîn­țat mari suprafețe, pînă la data de 29 martie n-au înce­put această lucrare. Conduce­rilor și specialiștilor unităților rămase în urmă le revine da­toria de a lichida deficiențele organizatorice care au deter­minat minusurile înregistrate pe graficul însămînțurilor și să asigure terminarea în cel mai scurt timp a semănatului păioaselor de primăvară, ma­­zărei, sfeclei de zahăr, carto­filor, legumelor și altor cul­turi din epoca­­. O atenție sporită trebuie acordată în a­­ceste zile și semănatului plan­telor furajere. Intîrzieri se constată mai ales la semăna­tul trifoiului și lucernei. Din cauză că unele cooperative a­gricole cum este cea din Cîț­­cău, pînă zilele trecute nu și­­au ridicat semințele de la sta­țiunea de decusculare, încă n-au început semănatul aces­tor culturi. De altfel, în coo­perativele agricole din raza S.M.T. Dej, pînă la sfîrșitul săptămînii trecute, din cele 2.056 ha planificate a se însă­mînța cu trifoi și lucernă nu s-a însămînțat nici 101y0. Timpul optim pentru semă­natul culturilor din epoca I se apropie de sfîrșit. Pentru a evita efectele negative ale ne­­respectării epocii optime de semănat, în aceste zile condu­cerile unităților agricole, cu sprijinul specialiștilor, trebu­ie să îndrepte toate eforturile spri­ijin­îiarea Duz­mu, grab­nică și la un nivel calitativ ridicat a acestor lucrări hotă­­rîtoare pentru sporirea recol­telor. Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII Nr. 6658 CLIPE ÎNĂLȚĂTOARE DE PATRIOTISM In fața acestui pămînt ei s-au legat, au jurat să-l apere chiar cu prețul vieții lor dacă va fi nevoie. Era o zi fru­moasă și caldă, o zi liniștită. In atmosferă se simțea ceva, nerăbdare poate, o agitație pu­sese stăpînire pe militari. Sim­țeam că sunt înaintea unui eve­niment deosebit care se va încrusta pentru totdeauna în inima, în mintea lor... Am văzut bătrîni oprindu-se la trecerea unei unități militare cu drapelul prin oraș... Osta­șii jurau în fața drapelului u­­nităților să-și apere patria, să fie cinstiți și curajoși. Am citit pe fața fiecăruia, în ochii fiecăruia această hotărîre, îmi treceau prin minte atîtea fapte de vitejie, în împrejurări cu totul excepționale, săvîrșite de înaintașii lor. Mă gîndeam la Posada și Călugăreni, Valea Albă sau Codrii Cosminului, la Grivița și Plevna, la Mă­­răști, Mărășești și Oituz, la Băneasa, Oarba de Mureș și Sarei, la atîția viteji al căror nume istoric le-a așezat în altarul credinței și bărbăției a­­cestui popor românesc, la ar­cașii lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan Voevod, la călăreții lui Mihai Viteazul și dorobanții lui Valter Mărăcineanu, la a­­cest „pe aici nu se trece" al soldaților lui Eremia Grigo­­rescu, la alții și alții, îmi a­­minteam atîtea nume scrise pe plăcile monumentelor come­morative și eram convins că urmașii lor vor duce mai de­parte tradiția eroică atît de bogată pe aceste meleaguri carpatice. Și ziua era senină, înaltă, era o zi mare ca să poată cuprinde în ea lumina sufletească a acelora ce jurau credință patriei. Emoția ini­țială se transformă apoi în liniștea hotărîrii, poate multo­ra dintre cei ce depun jură­­mîntul le trecea prin fața o­­chilor istoria învățată la școa­lă, le treceau prin minte nu­mele de eroi români ai atîtor generații ce s-au acoperit de glorie, care au jurat și au în­vins pentru că, avîntîndu-se în luptă, în crîncene și mari bătălii, jurămîntul le-a fost suprema lege ostășească, uni­ca lege a vieții. Cerințele jurămîntului militar exprimă voința de neclintit a poporu­lui, exprimă limpede sarcinile ce revin militarilor forțelor noastre armate, expresie a a­­celeiași voi­nți a poporului. Cu­vintele jurămîntului militar constituie un izvor nesecat de fapte demne și înălțătoare. Militarii nu vor uita niciodată clipele în care au rostit jură­mîntul, ba mai mult, puterea lui nu va înceta în tot timpul vieții lor. De aceea am văzut bătrîni oprindu-se cu respect cînd vreo unitate militară tre­cea prin oraș cu drapelul în frunte. Statul nostru își pune nădejdea în ei, jurămîntul es­te acum legămîntul cetățeanu­lui liber, educat în spiritul u­­nei înalte răspunderi pentru a apăra marile biruinți socialis­te, pămîntul strămoșesc, inde­pendența și suveranitatea pa­triei. E aceasta o sarcină de supremă onoare pentru a că­rei îndeplinire militarii tre­buie să se pregătească con­tinuu... Rînd pe rînd, cîte unul, mi­litarii jurau cu mîna pe armă. Istoria toată a acestui popor, încununată de marile izbînzi ale epocii noastre socialiste, e­­ra prezentă. Sînt poate aceste clipe cele mai înălțătoare, sen­timentele de patriotism, de dragoste nețărmurită față de patrie, de devotament și ab­negație, puterea de sacrificiu capătă semnificații aproape concrete. Se concentrează din aceste clipe tot ce are omul mai bun, mai înălțător. Se spu­ne că tînărul devine bărbat numai după ce a efectuat sta­giul militar. Intr-adevăr, timpul petrecut în această pe­rioadă înseamnă un salt, une­ori spectaculos de-a dreptul, în conturarea, formarea unei personalități de sine stătătoa­re, unui om demn și hotărît, pe măsura epocii socialiste. Timpul servit sub drapel va trece, vor trece apoi aici și alți ani, dar faptele vieții ostășești nu se vor șterge niciodată din amintire. Acești ani vor fi cei mai frumoși și mai dragi, mai plini de semnificații adînci pentru că în ei tinerețea și bărbăția se înfrățesc în slujba celei mai minunate și mai fru­moase cauze: cauza apărării patriei și a pămîntului stră­moșesc. In după-amiaza zilei de du­minică, militarii au­­ asistat la programele artistice prezenta­te de formațiile lor, sau au vizitat, în grupuri organizate, monumentele, muzeele clujene. V. CHIOREANU Aspect de la depunerea jurămîntului militar, moment solemn, de neuitat, în viața ostășească Nicolae Bălcescu Un erou și un simbol, pentru vîrstnici și mai ales pen­tru tineri prin tot ce a făcut, prin tot ce a gîndit, prin tot ce a intuit mintea sa genială, poate fi socotit, cu de­plină îndreptățire, Nicolae Bălcescu. Chipul său luminos, cu­ fruntea înaltă și senină, cu ochii pătrunzători ca doi luceferi strălucitori, atrăgea și fascina în același timp. Cei asemenea lui în gîndire și în faptă se simțeau atrași irezistibil de școlarul distins prin învățătură, de cadetul îndrăzneț, de revoluționarul entuziast, de vizionarul realist. Pasiunea sa nobilă era, din vîrsta fragedă a copilăriei, ca elev la Sf. Sava, și pînă la moartea sa tragică de­parte de țară, să cunoască și să pătrundă trecutul, pen­tru a înțelege prezentul și a intui viitorul poporului său pe care l-a iubit cu pasiune nobilă, pe care l-a slujit cu toate puterile ființei sale, pe care l-a ajutat cu jertfirea de sine. Pentru a fi folositor cauzei obștești, Nicolae Bălcescu n-a cunoscut nici răgazul odihnitor, și nici des­fătarea lenevitoare. Viața lui Nicolae Bălcescu a fost scurtă ca număr de ani. De abia 33 de veri i-a hărăzit destinul, din acea zi de 19 iunie 1819, cînd a văzut lumina zilei la București, în mahalaua Boteanului, și pînă într-o zi mohorîtă de toamnă, 28 noiembrie 1852, cînd ochii săi au fost acope­riți de umbra morții în singurătatea apăsătoare de la Palermo. Dar în acești ani puțini, cînd cei mai mulți abia se împlinesc, se maturizează, își adună gîndurile și-și ordonează gîndirea, Nicolae Bălcescu a înfăptuit lu­cruri ce i-au asigurat pentru totdeauna locul de cinste în Panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului. Inimă sensibilă ca o coardă de vioară Stradivarius la ce era bun și drept, la tot ce slujea binele și dreptatea celor mulți și obidiți, Bălcescu își aduna, în momentele de răscruce, toate forțele acumulate de strămoșii săi moșneni, și ca un nou Hercule se încrîncena pentru a răsturna rînduielile nedrepte ale unei lumi anacronice, pentru a așeza în locul lor altele, pe măsura gindurilor sale luminate. La liceu, cînd se lupta cu ideile învechite, în armată, cînd se revolta împotriva practicilor inumane, în orga­nizațiile conspirative pentru libertatea poporului, la Paris, cînd făurea programul eliberării țării sale și lupta pe baricadele revoluției franceze, în revoluția pe­ Prof. univ. Ștefan PASCU (Continuare în pag. a lll-a) • Marți 2 aprilie 1968 • 4 pagini 30 bani Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in Finlanda Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. Ca plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Ilie Verdeț, prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Ră­­dulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai gu­vernului și alte persoane ofi­ciale. A fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București. (Agerpres­­trul comerțului și industriei, Arjeo Keinonen, comandantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Consiliului muni­cipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte per­sonalități ale vieții politice finlandeze. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Româ­niei la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției eco­nomice a țării noastre în Fin­landa, precum și Kaarlo Veik­­ko Makela, ambasadorul Fin­landei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străi­ne. O companie de elită a for­țelor armate finlandeze a pre­zentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în re­vistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor­­ două state, precum și celelalte per­sonalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîn­­du-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Kar­jalainen, s-au întreținut cor­dial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, și ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu. In timpul zborului deasu­pra teritoriului Uniunii So­vietice, președintele Consiliu­lui de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adre­sat de la bordul avionului o telegramă de salut președinte­lui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. HELSINKI 31. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avio­nul special, la bordul căruia se aflau președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, și ministrul afa­cerilor externe, Corneliu Mă­nescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de maiestu­oase păduri prin care și-a răs­firat pistele, aeroportul capi­talei finlandeze și-a primit oas­peții într-o atmosferă sărbăto­rească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arbora­te pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul ceru­lui nordic drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oas­peții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Fin­landei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oas­peților celelalte persoane ofi­ciale venite în­­ întîmpinare: Aarre Simonen, ministrul jus­tiției, Vaino Leskinen, minis­ Vizita la București a tovarășului Zoltán Komácsin La 1 aprilie 1968, tovarășul Zoltán Komácsin, membru al Biroului Politic, secretar al G.<G. al P.M.S.U., însoțit de to­varășul Robert Garai, adjunct al șefului Secției relațiilor ex­terne a G.G. al P.M.S.U., a fă­cut o vizită prietenească în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, reprezentan­ții P.M.S.U. au avut un schimb de păreri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru a­l Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al G.G. al P.S.R., Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.G.R., și tovarășul Vasile Vlad, șeful Secției relațiilor externe a P.G. al P.G.R., cu privire la unele probleme actuale ale mișcării comuniste și munci­torești internaționale, la dez­voltarea relațiilor dintre cele două partide. Discuțiile au decurs într-o atmosferă deschisă, tovără­șească, de înțelegere reciprocă. Tranzacții comerciale externe întreprinderea românească de comerț exterior „Româno­­export“ a încheiat cu firme din Canada și Sudan contrac­te în valoare de peste patru milioane lei valută, pentru ex­portul de diferite țesături din in, cînepă, bumbac și celofi­bră. Alte tranzacții comerciale prevăd vînzarea­­ de haine de blană în Elveția, mînuși de protecție în R.F. a Germaniei, precum și articole de sticlărie în Australia și Liban. Portul Constanța cunoaște la rîndul său o vie activitate comercială. Printre alte măr­furi au fost exportați mii de metri cubi de cherestea în Ku­weit, precum și importante cantități de zahăr în Alger și Izrael, semințe de floarea­­soarelui în Italia. In același port au sosit minereu de fier, laminate, cauciuc natural, az­best din Algeria, Anglia, India, Italia, Singapore și Spania. (Agerpres) CONCURS DE REPORTAJE Studioul de Radio Cluj or­ganizează în perioada 1 a­­prilie — 15 decembrie 1968 un CONCURS DE REPOR­TAJE pe tema „Descrieți-vă localitatea în care trăiți, uni­tatea în care lucrați“. Concursul își propune să contribuie la prezentarea realizărilor în domeniile eco­nomic, social-cultural-edili­­tar, la reliefarea vieții noi de la orașe și sate, a schimbări­lor în conștiința oamenilor, a activității lor susținute pen­tru traducerea în viață a ho­­tărîrilor Congresului al IX- lea al P.G.R. Cei care doresc să partici­pe la concurs vor putea pre­zenta localitățile în care tră­iesc, unitățile în care își des­fășoară activitatea. Ca for­mă, materialele pot îmbră­țișa genul monografic sau al reportajului. Pe lîngă elemen­tele descriptive, materialele să relateze fapte deosebite din viața colectivelor în care muncesc, autorii, fapte care i-au impresionat în mod deosebit, aspecte semnifica­tive din viața orașelor și sa­telor, schimbările ce poartă amprenta muncii entuziaste a locuitorilor. Materialele să nu aibă o lungime mai mare de 3—4 file bătute la mașină. La concurs nu pot partici­pa ziariștii. Cele mai valoroase repor­taje vor fi difuzate în emi­siuni și vor fi premiate cu: Un premiu întîi a 2 500 lei, un premiu doi a 1 500 lei și două premii trei a cite 1 000 lei fiecare. Materialele vor fi trimise pe adresa RADIO CLUJ, str. Donath nr. 160, cu specifica­ția „PENTRU CONCURS“. INAUGURAREA FESTIVALULUI „PRIMĂVARA STUDENȚEASCĂ“­­ Duminică dimineața, în atmosfera entuziastă a ulti­melor zile din săptămînă tre­cută, în sala de spectacole a Casei de cultură a studenți­lor „Gheorghe Gheorghiu- Dej“, a avut loc deschiderea festivă a celei de-a treia edi­ții a concursului de creație și festivalului artei studen­țești clujene „Primăvara stu­dențească". La festivitate au participat tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, recto­rul Universității „Babeș- Bolyai", conducători ai insti­tutelor de învățămînt supe­rior clujene, cadre didactice. După intonarea imnului stu­dențesc „Gaudeamus igitur“, acad. Constantin Daicoviciu, președintele de onoare al festivalului, a rostit cuvîntul de deschidere, avînd succes concurenților și o mai mare strălucire și participare inter­națională la viitoarele ediții ale festivalului. Deschiderea festivă a celei de a treia ediții a „Primăverii studențești". (Citiți în pagina a 2-a manifestările din cadrul festivalului). alte relatări despre TRADIȚIA CONTINUĂ In multe orașe și comune ale județului nostru, primă­vara a adus un suflu nou, tineresc, concretizat în nume­roase acțiuni de muncă vo­­luntar-patriotică. Se înfru­musețează satele, se strîng cantități însemnate de fier vechi, sunt curățate și între­ținute sute de hectare de pă­șuni, se plantează pomi etc. Pînă în prezent au fost co­lectate peste 200 tone fier vechi, s-a împădurit o supra­față de 6 hectare, au fost plantați pe marginea șosele­lor peste 1 500 plopi repede crescători și alte lucrări spe­cifice. Duminica trecută ti­nerii din Viișoara au extins suprafața pădurii cu încă două hectare. Sute de tineri din Gilău și Căpuș au plan­tat pomi pe marginea drumu­rilor. Același lucru l-au fă­cut numeroși tineri de la Tehnofrig pe drumul spre Pa­ta. Nici, studenții clujeni nu s-au lăsat mai prejos. Ei au participat la numeroase lu­crări de înfrumusețare a ora­șului. Organele și organizațiile U.T.C. din județ s-au anga­jat ca, în acest an, prin mun­ca voluntar-patriotică a ti­neretului, să expedieze oțe­­lăriilor patriei peste 5 000 tone metale vechi, să împă­durească o suprafață de 100 ha. De asemenea, cooperati­vele agricole vor fi ajutate în curățirea a 7 000 ha pă­șuni, la construcțiile zooteh­nice, la irigații, la strîngerea furajelor, la combaterea ero­ziunii solului și la alte lu­crări. Vor fi amenajate și întreținute noi parcuri și spații verzi, locuri de odihnă pentru locuitorii orașelor și satelor, vor fi construite și reamenajate peste 100 baze sportive. Iosif KONCZ, activist al Comitetului județean al U.T.GÎ,

Next