Făclia, aprilie-iunie 1968 (Anul 22, nr. 6658-6734)
1968-04-02 / 6658. szám
f1I \ I J I I I PAGINA 2 F ACL! ^ V PRIMĂVARA STUDENȚEASCA” „Carnavalul primăverii" Tinerețe, entuziasm, imaginație, veselie, ritm — iată cîteva din atributele serii de sîmbătă, 30 martie. Plenitudinea lor o vom putea urmări de-a lungul manifestărilor „Primăverii studențești“, al cărei prim gong l-a sunat „Carnavalul primăverii“. Noutățile salutare din organizarea carnavalului ne permit pronosticul unei reușite a întregii manifestări studențești. Spre deosebire de edițiile anterioare, carnavalul s-a desfășurat în holul mare și sala de dans a Casei de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Ceea ce a permis îndeplinirea unei mari doleanțe a organizatorilor : prezența constantă a multor participanți. De aici și un palpitant concurs pentru cea mai reușită mascare și altul în care s-a decernat premiul frumoasei primăverii. Dar, surpriză, Miss Primăvara a fost „aleasă“ Petru Bărta. Reflectoarele televiziunii au surprins interiorul deosebit ce a susținut momentele depunerii florilor la picioarele celor de pe podium. Iar după o asemenea victorie, epigramele primite au trebuit selectate într-o întrecere spontană între autori. Amintind și prezența jocurilor de societate (au mai mare succese decît anii trecuți, dar necesitînd încă o împrospătare) conduse de majordom — studentul Claudiu Lisovski —, a orchestrei de muzică și a tarafului casei de cultură, care au susținut programul muzical și de dans (nu uităm nici reprezentanții întreprinderii de alimentație publică), felicităm organizatorii și le urăm un viitor carnaval și mai reușit! Adriana CAI.IAN Ritmuri studențești Formația lui Gabriel Mărgărint s-a dovedit încă o dată bine strunită și exersată pentru o competiție de mare anvergură, iar Mărgărint omul care știe crea și conduce o formație de estradă de talie mare. Spectacolul lor a prezentat omogenitate și înaltă ținută artistică, plus originalitate (componistică și interpretativă). Fără a nega lucrările comune, unele plafonări — ori mai exact lipsa de evoluție la unii soliști — „Ritmurile studențești“ au demonstrat încă o dată locul onestității și seriozității în pregătirea confruntărilor cu lumina rampei. Reținem sub acest aspect (și al prizei la public) interpretarea solistelor Ileana Chira și Delia Lucaciu, îndeosebi prin melodiile originale „De ziua mea“ (autor Romeo Capus), respectiv „Cine-i de vină?“ (de Erik Monjak). Cei doi autori ai melodiilor amintite (precum și Pompiliu Hațeganu) sunt exponenții unor potențe componistice meritorii, care trebuie și în continuare valorificate, cultivate. In general, interpreților le-a fost caracteristică pasiunea, dăruirea, conștiinciozitatea.Deși numai în paranteză, notăm „mari laude“ pentru interpreții momentelor vesele, în special pentru Cornel Moldovan). Am reproșa regiei trecerea sub tăcere în prezentare a autorilor și titlurilor melodiilor originale. Semnalăm în încheiere promisiunea Monicăi Bozac de a stăpîni genul șansonetei, deloc ușor și necultivat la noi. C. VIRGINIA 1 „NĂPASTA” . Primul spectacol din concurs, prezentat de ansamblul dramatic al Institutului medico-farmaceutic, a adus pe scenă un interpret ce trebuie reținut pentru seriozitatea artistică cu care și-a realizat rolul — Ștefan Petre (Ion). Aparițiile lui pe scenă, în care partenerii nu-și duceau pînă la sfîrșit intențiile, de altfel bune, dădeau adevăratul ritm ce se impune dramei lui Caragiale, iar monologul lui capta cu adevărat spectatorii. Același lucru ne-am fi așteptat și de la Dorina Mara, care în puține scene a reușit să dea nota dramatică intensă ce o pretinde dificilul, dar frumosul rol al Ancăi, Ioan Drăgoi (Dragomir) mai bun, cu o voce ce-l ajută, dar încă stîngaci în gesticulație mai ales (vechea problemă a actorului amator: ce să facă cu mîinile?). Regia artistică, semnată de același Ștefan Petre —, bună, dar i s-ar fi cerut o mai mare atenție în costumația interpreților (marama Ancăi, din actul I, distonează cu eroina, apoi prea „duminicalele“ costume ale lui Gheorghe și Dragomir), cît și în terminarea gesturilor. In ansamblu, spectacolul merită mai mult decît uzitatul calificativ „curat“. Aplauzele la scenă deschisă adresate cu sinceritate lui Ion și Dragomir au fost bine meritate. (a. c.) Vernisajul Expoziției de artă plastică In cadrul celei de-a treia ediții a Concursului de creație și a Festivalului „Primăvara studențească“, aseară, la ora 19, în sala Fondului plastic din str. 6 Martie a avut loc vernisajul Expoziției de artă plastică a studenților de la Institutul „Ion Andreescu“ din Cluj. La vernisaj au participat reprezentanți ai organelor de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, cadre didactice universitare, membri ai ffiomisiei de organizare a Festivalului, oameni de știință și cultură, numeroși studenți. Președintele de onoare al Festivalului „Primăvara studențească“, acad. Constantin Daicoviciu, rectorul Universității clujene, a declarat deschisă expoziția tinerilor creatori, după ce tov. Andrássy Zoltán, prorector al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“, a vorbit despre căutările și competiția tinerilor pasionați de frumos și chemați să continue tradiția artei românești. Participanții la vernisaj au urmărit cu interes creațiile viitorilor plasticieni. VACANȚĂ ACTIVĂ A CADRELOR DIDACTICE In aceste zile de vacanță școlară, activitatea cadrelor didactice pare a cunoaște o perioadă de relație. Cîteva mii de profesori, învățători și educatoare pot fi văzute în Cluj și în celelalte orașe ale județului. Aparenta vilegiatură reprezintă în fapt o altă față a activității slujitorilor școlii. După cum ne informează de la Inspectoratul școlar județean tovarășul inspector general prof. Ioan Bindea și tovarășul inspector-șef prof. loan Grecu, aproape 600 de profesori sunt înscriși la cursurile pregătitoare pentru examenele de definitivat și de gradul II. Cursurile — facultative — au fost concepute în ideea actualizării unor teme mai dificile, a prezentării altora în lumina ultimelor cercetări, a familiarizării cadrelor didactice cu material bibliografic proaspăt. Totodată, ele ar urma să contribuie la perfecționarea metodică și pedagogică a profesorilor, în speță a celor care se vor prezenta la examenele de definitivat. Față de anii trecuți, anul acesta numărul profesorilor înscriși și frecvența lor la cursuri sunt, proporțional, mai reduse. Explicația faptului rezidă, în parte, în așteptarea unei viitoare îmbunătățiri a sistemului de examinare, pe baza unor principii noi, mai adecvate actualului nivel al învățămîntului nostru, și cu un număr mai mic de probe de examen ... Pe de altă parte, unele cadre didactice tinere, care își pregătesc examenul de definitivat, așteptau de la aceste cursuri mai mult, sau altceva — un alt conținut, altă orientare, altă structurare a lor. In fine, unele cadre didactice consideră incomode aceste cursuri de 12 zile — cum spuneam, facultative — în vacanța dintre două trimestre, vacanță probabil mai utilă dacă ar fi consacrată odihnei și pregătirii planurilor pentru trimestrul următor, decisiv pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe al elevilor. Remarcabil este faptul că profesorii, atît cel mai tineri, care își pregătesc „definitivatul“, cît și cei care vor susține examenul de gradul II, după zece ani de la intrarea în învățămînt, privesc cu deosebită seriozitate problema pregătirii lor pedagogice și de specialitate, discuțiile, uneori contradictorii, asupra temelor și asupra sensului însuși al examenelor lor, relevînd o linie evident ascendentă a învățămîntului nostru. Tot în aceste zile, învățătorii și educatoarele necalificate participă la un curs de pregătire la Cluj, iar profesorii necalificați la un curs similar la Turda. In zilele de 4 și 5 aprilie, în Cluj, Turda, Dej, Gherla și Huedin se vor desfășura cercurile pedagogice pe specialități pentru cadrele didactice calificate, la care vor participa și inspectori școlari județeni, pentru a prezenta cîteva chestiuni legate de încheierea în bune condițiuni a anului școlar. Să încheiem amintind cititorilor o acțiune desfășurată în 29 martie: consfătuirea responsabililor comisiilor metodice de dirigenție, D. A. I Un reușit spectacol de circ Ceea ce se bănuia la începutul săptămînii trecute a fi o valoroasă trupă de sire s-a adeverit întrutotul cu ocazia spectacolelor de sîmbătă și duminică, sub privirile unui public nu numai foarte numeros, ci și receptiv la virtuțile unui atare gen de spectacol. E greu, de ales, la sfîrșitul reprezentației, momentul cel mai reușit din program. Pentru că dacă ne-au produs satisfacții numerele de dresură — solicitîndu-ne gustul pentru exotic, ca și micul orgoliu omenesc de a supune animalele cele mai feroce —, ne-au entuziasmat, în și mai mare măsură, demonstrațiile de acrobație și jonglerie. Dresura a fost axată în general pe numere de umor: un elefant mic, cuminte și drăguț (firește, respectînd proporțiile), prezentat de Wili Zacha; dresura de porci, cu adevărat veselă a lui Frantisek Zapletal; Robert Suipka cu cei doi cai și doi poney a stîrnit aplauzele nu numai ale micilor spectatori, dar și ale maturilor, captivați de frumusețea și finețea călăriei de înaltă școală mexicană. Pe aceeași linie se înscrie și numărul celui mai tînăr membru al ansamblului cehoslovac — Ludvik Berousek —, care a prezentat trei ursuleți aflați abia la începutul carierei artistice și un urs acrobat și motociclist de o remarcabilă disciplină și precizie a execuției. Momentul culminant, cel despre care spuneam c ă ne solicită orgoliul uman de îmblînzitori de fiare, ne descarcă toate refulările egoiste, ne potolește micile, ascunsele și tulburile spaime moștenite de pe timpul vieții noastre din caverne, momentul acela de nemărturisit și nițel meschin triumf omenesc l-a constituit dresura de tigri bengalezi. Șase hiperpisoi, unii nițel cam burtoși din cauza vieții sedentare, s-au urcat pe gratii, ne-au arătat dantura, au săltat, au scos cîteva răgete, s-au revoltat cuminte împotriva dresorului Jaroslav Nousa. Sublimă și spectaculoasă dresura bestiilor, satisfacția spectatorilor a fost deplină. Insă, în ultimă instanță, bieții tigri merită toată mila. Ga și ursul himalaian, porcul țepos sau cîinele Dingo, din menajeria circului. Dar, cu siguranță, punctul forte al circului cehoslovac îl constituie acrobația. Incepînd cu evoluția la trapez a Măriei — de forță, dar mai ales de grație — și terminînd cu acrobația pe sîrmă executată de cei 6 Berondini, am asistat la cîteva numere de reală artă. Cei 7 Orlando în acrobația sa bătută, respectiv 7 Zoras în salturile la basculă, constituie o trupă de o remarcabilă măiestrie profesională, confirmată atît de conferirea, de două ori, a Ordinului muncii Jarmilei Kousalova și lui Bohuslav Holub, conducătorul trupei, cît și de numeroasele și lungile turnee în străinătate. Este imposibil a descrie în cuvinte execuția tehnică și finețea estetică a numerelor lor, ca și excelenta evoluție pe sîrmă a trupei Berondini, care a creat momente de mare tensiune în rîndul spectatorilor. Variațiile la antipod ale lui Leopold și jongleria de farfurii a lui Mr. Gosh și Zdenek Dolejsi au îmbogățit fericit un program dens, completat cu numărul comic al lui Karel Knot și dansurile executate de cele patru fete din Acrobatic Fraga Girls. Ilie GALIAN in fotografie, Leopold executînd un frumos număr de variații la antipod impresii de la o primă audiție absolută Muzica românească, mai ales prin lucrările tinerilor compozitori, se află într-un permanent dialog cu creația muzicală contemporană universală, reușind ca prin fiecare piesă bună să modifice cantitativ și calitativ locul ocupat în contextul acesteia. Concertul pentru pian și orchestră de compozitorul bucureștean Costin Miereanu, interpretat în primă audiție absolută în concertul de duminică al Filarmonicii din Cluj, sub bagheta dirijorului Mircea Cristescu, într-o profundă înțelegere și exprimare de către pianistul și compozitorul Alexandru Hrisanide, a reușit să se afirme pe plan internațional, obținînd premiul I de compoziție la Concursul federației Gaudeamus din Olanda (1967). Deși publicul clujean nu este străin de sonoritățile muzicii moderne, confruntarea lui cu lucrarea tînărului compozitor Miereanu, subintitulată și Finis coronat opus, a produs indiscutabil un șoc. Atît prin limbaj cît și prin modalitățile de structurare sonoră, Concertul lui Miereanu face parte din muzica de avangardă. Judecata de valoare a acestei lucrări din partea publicului spectator nu poate fi precizată numai de accesibilitatea imediată, deși întreținerea atenției la orice primă audiție trebuie să se constituie într-o primă treaptă a emoției. Acest act creează posibilitatea apariției în conștiința omului a unui „cîmp magnetic“ în direcția operei de artă respective. Cu toate că șocul a fost evident, talentul lui Miereanu, care, în contextul lucrării prezentate se relevă prin crearea unui spațiu sonor asemenea unui univers labirintic, în care relativitatea și ambiguitatea ating uneori calitatea de varietate sonoră unică, a făcut ca opul său să apară într-o structură cristalizată. Contrastul care a adus atît fenomene sonore cataclismatice, obținute de improvizația colectivă a ansamblului orchestral, cît și momente de relaxare, am putea spune chiar lirice, dezvoltă structuri sonore asemenea unor gravuri care nu definesc un text precis. Pentru înțelegerea unei astfel de lucrări publicul trebuie să-și exerseze putința de a face abstracție de procedeele sau obiectele sonore prezentate și să le integreze într-o viziune în care proprietățile lor au valoare numai în combinațiile ce rezultă dintre ele. Ceea ce face ca lucrarea lui Mierea nu să trezească acel prim moment de atenție este desigur ponderea elementelor ce determină reprezentări, în dauna acelor care prin intelect generează construcția sonoră. Aceste imagini, care nu se pot identifica în gîndire cu un conținut preexistent, au o putere intuitivă ce poate produce actul necesar pătrunderii opului — ca totalitate sonoră — în sensibilitatea spectatorului. E. DRAGER P. S. In sala Muzeului de artă a avut recent loc un recital instrumental susținut de flautiste Rozalia Broșteanu și pianista Agnes Varro. In program au figurat lucrări de Telemann, Händel, Mozart, Debussy, și S. Toduță. SINZIANA ȘI PEPELEA DIN TG. MUREȘ Fosta „feerie națională" a lui Vasile Alecsandri rămîne, în ultimă instanță, tot o feerie națională, chiar în versiunea parodistică a lui Alecu Popovici, excelent servit de regizorul Eugen Marcur. Piesa este revăzută și readusă în fața noastră într-o limbă dramatică mai nouă, nu rareori bulevardieră, nu rareori spirituală cu adevărat. Ceea ce făcuse regizorul Lucian Pintilie cu „D-ale carnavalului" sau cu „Livada cu vișini", fac aici mai ales autorul „versiunii scenice“ și regizorul. Actorii, în majoritate tineri, ai Teatrului de Stat din Tg. Mureș, au înțeles fără excepție concepția regizorală și în general unghiul nou, demitizant și parodistic, sub care sunt privite acțiunea, decorurile, personajele și costumele în noua versiune. Unii dintre cei care ne prezentaseră altădată (tot la Cluj) un excelent spectacol cu „Vedere de pe pod“ de Arthur Miller, sunt astăzi interpreți la fel de potriviți ai unei comedii șarjate spiritual. Umorul gros, brutal pe alocuri, este încredințat personajelor masculine și de aceea poate sîntem tentați, cei puțini care am asistat la spectacol, să numim întîi pe Victor Strengaru cu mobilitatea sa de bun comedian, pe Vasile Vasiliu, Dinu Cezar sau Ion Hidișan. Un actor bun se bănuiește în Viorel Comănici, însă rolul său este mult mai ingrat, mai închis decît celelalte. Bine calcă pe linia șarjei Vasile Constantinescu. Mai fără culoare sînt rolurile feminine, de aceea sîntem nevoiți a recunoaște doar după un gest ori o vorbă actrițe ca: Ileana Dunăreanu, Olga Sîrbu sau Anca Roșu. La reușita deplină a spectacolului au concurat și decorurile arhitectului Vladimir Popov, ca și costumele Rodicăi Prata, arhitect și ea. Radu ILIN ^ . Luni seara, la Conservatorul de muzică „G. Dinia“ din Cluj a avut loc un recital de sonate interpretat de Ninuca Oșanu — pian și Gavril Costea — flaut. In program: Voiculescu, Hrisanide și Herman. CM CETĂȚENI! Respectați regulile de prevenire a incendiilor in păduri, in gospodării, in timpul muncilor agricole! In acest scop, nu faceți focuri deschise pe timp de vînt în apropierea construcțiilor, furajelor, pădurilor etc., — educați și supravegheați permanent copiii pentru a nu provoca incendii, — nu umblați cu foc deschis și nu fumați în grajduri, șuri, poduri, magazii și în alte locuri cu pericol de incendiu, — nu folosiți instalații de încălzit improvizate în bucătării, magazii, șuri, șoproane, verande etc., deoarece prezintă pericol de incendiu. — Supravegheați focurile deschise făcute în aer liber, pentru a nu provoca incendii. (1746) Atențiune! Important! In ziua de 4 aprilie 1968, ora 12, se va deschide în clădirea din parcul orașului Gluj o EXPOZIȚIE CU VÂNZARE ORGANIZATĂ DE COMERȚUL DE STAT In cadrul expoziției vor fi prezentate CONFECȚII ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE I PRIMĂVARĂ-VARĂ PENTRU FEMEI, BĂRBAȚI ȘI COPII Expoziția va fi deschisă zilnic între orele 11 și 19,30. Duminică expoziția va funcționa între orele 9 și 13. Luni expoziția va fi închisă. (1870) FABRICĂ TOT CE ESTE NOU PENTRU TINERET: MARCA FABRICII NOASTRE, GARANȚIA PRODUSELOR NOASTRE. PRODUCEM ARTICOLE DIN BUMBAC, PRACTICE ȘI UTILE PENTRU ORICE OCAZIE. (1841) O MARCĂ DE CALITATE IN CARE PUTEȚI AVEA ÎNCREDERE. BOGAT SORTIMENT DE IMPRIMEURI CU DESENE VARIATE ȘI IN CULORI ARMONIOASE. (1842) ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ BĂLAN angajează imediat: • MINERI, • AJUTORI DE MINERI, • MUNCITORI NECALIFICAȚI (pentru subteran): Se asigură cazare gratuită în dormitoare comune, masă contra cost de trei ori pe zi și posibilități de calificare. Cei interesați se vor prezenta la sediul întreprinderii, orașul Bălan, stația C.F.R. Izvorul Oltului, cu următoarele acte: carte de muncă, hoză de lichidare sau certificat despre ultima ocupație eliberat de consiliul popular al localității de domiciliu, buletin de identitate și livret militar. Informații suplimentare la serviciul personal al întreprinderii. (1792)