Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)

1968-07-02 / 6735. szám

De cîteva săptămîni noi­le capacități ale Fabricii de ipsos Rapid Aghireș func­ționează din plin. In pre­zent, fabrica livrează o can­titate dublă de materiale de construcții față de volumul produselor­ fa­bricate cu ve­chea instalație. Proletari din toate țările, un ap-uS­t ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII — Nr. 6735 Marți 2 iulie 1968 4 pagini 30 bani ÎN FAȚA RAFTURILOR PLINE Un fapt­ este unanim recu­­noscuti volumul mărfurilor de orice fel care se află în­­ depo­zite și care sosesc zi de zi din diferite colțuri ale țării. În concordanță cu contractele e­­conomice încheiate între între­prinderile comerciale și cele producătoare, cantitativ asigu­ră necesitățile populației din județul nostru. Pentru argu­mentarea afirmației apelăm la un singur amănunt: în depo­zitele întreprinderii comerțu­­lui cu ridicata textile și încăl­țăminte și în unitățile comer­ciale specializate cu amănun­tul, stocurile normate sunt de­pășite cu peste 30 milioane lei. Practic, deci, în orice magazin, ar trebui să găsim tot ne do­rim. In realitate așa stau lu­crurile? La o asemenea î ntre­­bare nimeni nu va da un răs­puns afirmativ. Se vor găsi mulți care ne vor relata că nu am­ reușit să obțină c­ o produs­­oarecare, fiindcă în magazine nu s-a găsit, fie ca mărime, fie in culorile preferate. Nu vor exagera, ffieseori, cînd cău­tăm un produs ni se răspunde „nu avem, treceți pe la noi miercuri sau joi... (ni se precizează ziua cînd magazi­nul primește un nou comision de marfă). Toate acestea se cunosc, se comentează și, cîteodată se aș­tern pe hîrtie­­ în ziare, sau pe file de caiet, și se introduc în cutiile expuse în acest scop). Care sînt însă cauzele care de­termină acest fenomen, din pă­cate, des întîlnit? La această întrebare a căutat să obțină un răspuns cit mai complet an­­ colectiv de specialiști și acti­viști, cu ocazia unei investiga­ții în unitățile comerciale de stat și cooperatiste din jude­țul Cluj. Problema aprovizio­nării a fost analizată și intr-o ședință plenară a Consiliului județean al sindicatelor. LIPSEȘTE DIN MAGAZIN, DAR SE GĂSEȘTE ÎN DEPOZITE VÎnzătorii și conducătorii în­treprinderilor comerciale sunt ANCHETĂ ÎN COMERȚ gata în orice moment cu o lis­tă lungă a mărfurilor care se caută, se recomandă, se recla­mă și totuși...­ de luni de zile nu sosesc. Pînză albită, fețe de masă de Damasc, mătă­suri, catifele, chiloți tetra, san­dale bărbătești, detergenți, conserve de pește în ulei, drojdie comprimată, usturoi, materiale de construcții, arti­cole de porțelan etc. Listele sunt lungi, din unele se mai primesc anumite cantități. Mult timp, printre mărfurile deficitare figurau pînza neal­bită, pantofii de tenis, lagla­­nele din teten. Greu s-au gă­sit unele piese de mobilă foar­te căutate. De un timp, însă, din acestea comerțul pune la dispoziția cumpărătorilor can­tități suficiente. Au dispărut însă sacourile casetate bărbă­tești, mașinile de cusut Rodica și Ileana, tabla zincată, iar din magazine sătești — sapele, coasele, cafelele etc. La întreprinderea comerțu­lui cu ridicata nu se documen­tează că lipsa mărfurilor res­pective se cunoaște demult, forurile competente au fost se­sizate. Industria produce din mărfurile respective cantități limitate. Județul nostru pri­mește din ele conform repar­tiției. E mai puțin decât se ce­re, dar ... și urmează expli­­cații, argumente, motive obiec­tive. Ciudat este însă altceva. Costumele de baie, articolele de plajă, halatele de baie, sandalele bărbătești, acum, în toiul verii, au devenit și­­ ele foarte deficitare. Or, în anii precede..»!, asemenea­­ nutriiții se găseau din abundență. Explicația este una singură: lipsa de prevedere. Dacă la rnntrartori specialiștii noștri se prezentau suficient de docu­mentați, la confruntarea­ cu in­dustria, pe listele amintite se înscriau mai puține mărfuri, iar din depozite lipse­au acum stocuri de mărfuri nepreferate (sacouri bărbătești, plăpumi, băuturi alcoolice din import etc.). Bineînțeles, nu se poa­te prevede absolut totul. In comerț apar și surprize. Dar nu trebuie să fii comerciant ultra-experimentat să știi că în iulie oamenii au nevoie de A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) ® © © © LA BĂILE FELIX Fotografia: SZABÓ Tam­as Adeziunea deplină a opiniei publice fața de înalta echitate socială a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. Premizele unui nou avînt al dezvoltării economice și sociale Drumul lung și complicat parcurs de acidul izonicotinic, alcoolul butilic, nitroetilen­­benzenul, precum și de cele­lalte substanțe pentru a lua forma hidrazidei sau cloram­­fenicolului cere dăruire și pa­siune, pricepere și îndrăzneală. Pentru ca zecile de instalații existente în fabrică să răs­pundă cu promptitudine fie­cărei comenzi nu este suficient numai să vrei, ci și să știi să-ți faci datoria. Mai mult chiar, în condițiile unui proces tehnologic cu atît de multe ne­cunoscute ca cel de la Tera­pia, oamenilor li se cere nu numai să muncească, ci să se gîndească bine. Imbinînd pri­ceperea și hărnicia cu o per­manentă muncă de căutare, ei au ob­ținut de la o lună la alta ••ez­istat: 401. n#n­­g.me­ . tr In contextul unor asemenea preocupări, este de la sine în­țeles efectul pe care hotărîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R. le-au avut aici. — Noile măsuri adopta­te — a subliniat în cuvîntul său tovarășa Florica Gavriș, secretara comitetului de par­tid, la adunarea de dezbatere a documentelor recentei ple­nare organizată la Terapia — constituie un amplu program de dezvoltare pe mai departe a României socialiste. Planul suplimentar de creștere a pro­ducției materiale în anul 1968, perfecționarea sistemului de remunerație, măsurile luate în direcția înlăturării oricărei posibilități de înavuțire prin păgubirea economiei naționale sau obținerea unor venituri ce nu reflectă munca efectiv prestată, vor da un nou im­­puls dezvoltării economice și sociale a patriei noastre, vor descătușa inițiativa, spiritul inovator al maselor largi de cetățeni. Expresie elocventă a unei judicioase aplicări a învăță­turii marxist-leniniste la spe­cificul țării noastre, la condi­țiile concrete ale actualului stadiu de dezvoltare a Româ­niei, documentele adoptate vor contribui și mai mult la per­fecționarea vieții noastre so­ciale și economice. — Măsurile stabilite de re­centa plenară sînt juste și fi­rești — a spus, în cuvîntul I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) In slujba exigențelor mereu crescînde ale populației Lucrătorii întreprinderilor comerciale din cadrul munici­piului Turda, întruniți într-o adunare de partid deschisă, au analizat cu competență și spi­rit de răspundere întreaga lor activitate în lumina recentei plenare a C.C. al P.C.R. și a legilor votate de Marea Adu­nare Națională; în același timp, ei și-au manifestat de­plina lor adeziune față de aceste importante documente. „Sprijinim cu toată căldura măsurile preconizate de par­tid privind aplicarea princi­piilor etice ale societății noas­tre socialiste în ceea ce priveș­te repartiția veniturilor după calitatea și cantitatea muncii prestate, spunea în cuvîntul său tov. Minerva Negruțiu, se­cretara comitetului de partid din întreprinderile comercia­le. Ca lucrători în sectorul so­cialist salutăm din toată inima legile care au fost votate pri­vind identificarea provenien­ței averii cîștigate pe căi ili­cite“. Continuînd această idee, tov. Abrudan Gheorghe, directo­rul I.A.P. Arieșul, a spus: „Ne mîndrim că­­ majoritatea lu­crătorilor din comerț și-au fă­cut din această profesiune un titlu de cinste, de onoare. Do­vadă sînt realizările din mun­ca noastră, scrisorile prin ca­re consumatorii fac aprecieri pozitive la felul în care au fost serviți, față de atitudinea atentă, plină de respect a lu­crătorilor de după tejghea. Nu trebuie să uităm și nu vom uita că, din păcate, în rîndurile noastre se mai gă­sesc — e drept, puțini la nu­măr — indivizi care umblă după căpătuială, după cîștiguri pe căi ilicite. Astăzi ciupește I. CORDOȘ ""*rAl —.... 1 .......... (Continuare în pag. a lll-a) LABORATOARE UZINALE (II) Am consemnat cu un alt prilej că activitatea labora­toarelor uzinale ridică și cîte­va probleme: problema de optică asupra menirii și func­ționării lor, asupra raporturi­lor lor cu alte verigi ale în­treprinderii și cu alte unități productive și de cercetare, a­­supra organizării și dotării lor cu personal și aparatură etc. Aceste probleme trebuie, după părerea noastră, să fie în a­­tenția organelor de la diferite nivele, trebuie ca, după speci­fic, să-și găsească soluțiile ce­le mai corespunzătoare. Din punctul de vedere al în­țelegerii menirii și funcționă­rii lor, problema cea mai ge­nerală este aceea a definirii raporturilor dintre preocupă­rile de servire­­ laboratorie a producției curente și preocu­pările de cercetare aplicativă de mai mică sau mai mare anvergură. In unele locuri, a­ceste două grupe de sarcini nu sunt rupte. Se consideră, la Clujeana, de pildă, că de­tașarea preocupărilor de cer­cetare de cele ale urmăririi proceselor tehnologice ale pro­ducției curente ar duce la ne­cesitatea dublării unor apara­te și a personalului, ar lipsi cercetarea de una din sursele ei de inspirație și de furni­zare de probleme și teme. Se consideră laboratorul de anali­ze curente ca fiind un „ochi" al cercetării,­­ ochiul sesizării cerințelor celor mai imediate pe care uzina le are față de sarcinile cercetării. In lumi­na unui asemenea punct de vedere, aci s-au și grupat, în aceeași unitate, cu aceeași conducere și același plan de activitate: laboratoarele uzina­le, documentarea, biblioteca, serviciul de inovații. La Clu­jeana se consideră că aceas­tă schemă organizatorică cel puțin pentru prezent, e cea mai bună și mai corespunză­toare nevoilor uzinei. O viziune asemănătoare și spre o formulă de organizare similară se îndreaptă lucrurile și la Someșul. Aci, însă, lucru­rile sunt mai ales de domeniul viitorului, viitor care ar tre­bui mai consecvent și mai ra­pid apropiat de prezent și realitate. In alte locuri există altă vi­ziune: laboratorul uzinal să rămînă cu „bucătăria“ anali­zelor curente și cercetarea să se constituie ca o unitate de sine stătătoare. Așa se pre­zintă lucrurile la Porțelanul și mai ales la Tehnofrig. S-ar putea ca această tendință să fie mai bună, să exprime mai bine specificul și nevoile aces­tor unități. In orice caz, pro­blema ar trebui lămurită și organizarea grupei de cerce­tare, la Tehnofrig mai a­les, urgentată. Merită o anumită atenție și problema modului de înțele­gere a locului și rolului cerce­tării în cadrul unei uzine sau întreprinderi. Mai există pe a­­locuri mentalitatea, aș zice înapoiată, de a vedea în cei ce se ocupă cu teoria, cu idei­le, cu cercetarea, un fel de „încurcă lumea“ sau de „pier­de vremea“. Această optică, indiferent de cine și din ce motive se alimentează, e nefe­ricită, dăunătoare. E adevărat, eficiența economică a cerce­tării nu e imediată și prin excelență viitoare, nu e vizi­bilă ci mai ales previzibilă, nu e certă ci de regulă probabilă. In ciuda acestei situații spe­ciale, inginerul sau chimistul cercetător, indiferent de locul pe care-l ocupă în schema în­treprinderii, e acela care adu­ce cu sine noul în întreprin­dere, care lucrează pentru înălțarea proceselor tehnice și tehnologice pe trepte mai înalte de productivitate și efi­ciență.­­ Menirea cercetării e mare, e aceea de a împinge cunoașterea și după ea tehni­ca, cu un pas mai departe, cu o treaptă mai sus. Acest mod de înțelegere a lucrurilor tre­buie să fie intim îmbrățișat de la conducerile unităților productive pînă la ultimul muncitor. Pentru aceasta, în­să, trebuie ca cei cu sarcini de creație, concepție, cerceta­re să nu speculeze înțelegerea față de specificul muncii lor. In ordinea ideilor despre locul și rolul cercetării în contextul înteprinderilor ne­mijlocit productive aș pune și problema. E oare normală distanța, pe alocuri foarte ma­re, între tehnicianul și ingine­rul din exploatare și cei din grupele de concepție, creație, cercetare? N-ar fi oare normal și posibil ca toți să fie antre­nați în anumite probleme ale umplerii unor goluri ale cu­noașterii și ale aplicării aces­teia? N-ar putea fi introdus sistemul după care fiecare să Ion IRIMIE (Continuare în pag. a lll-a) Lf IN PAGINA 2-a Relatări de la festivitățile care au avut loc la Cluj și in cuprinsul județului cu prilejul „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Primiri la tovarășul Mae Ceaușescu Directorul general al F.R.O. Luni după-amiază, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de­­ Stat, a primit pe A. H.Boer­­ma, directorul general al Or­ganizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricul­tură (F.A.O). La primire au luat parte to­varășii Iosif Banc, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, și Nicolae Giosan, preșe­dintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­vind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O., la dez­­voltarea cercetării științifice în domeniul agriculturii, pre­cum și aspecte ale dezvoltării activității de colaborare și cooperare internațională a a­­cestei organizații. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Directorul general al C.I.Al. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Stat, a primit luni după-amiază pe David Morse, directorul general al Organi­zației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Pe­tre Blajovici, ministrul mun­cii, și Petre Lupu, președinte­le Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Sa­larizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfec­ționare a pregătirii cadrelor de conducere din între­prinderi, organizat în Româ­nia cu sprijinul O.I.M., și la activitatea pe care o des­fășoară această organizație pentru cooperarea internațio­nală, exprimîndu-se dorința reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială. Ambasadorul R.P. Bulgaria Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Stat, a primit luni, 1 iulie a. c., pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Bul­garia la București, Gheorghi Bogdanov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă tovărășească, i conducătorii de partid și de stat în vizita la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindita în arta plastica Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasi­le Patilineț au vizitat expozi­ția „Revoluția de la 1848 oglin­dită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă ale Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost în­­tîmpinați de tovarășii Pompi­­liu Macovei, președintele Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiști­lor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Ar­tiștilor Plastici, și M. H. Maxy, T­­ Tii­*An­îi si Jrt A «4Xu ucdului iuuî,c­ui ui tac­­tun Let al Republicii Socialiste Româ­nia. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, cri­tici de artă. Salutând pe conducătorii de partid și de stat, președinte­le Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mul­țumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dez­voltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Di­recției artelor plastice din 2.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­meroși poeți, prozatori și com­­pozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și ge­­neroasă inspirație pentru ar­tiștii plastici din trecut și con­stituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contem­porani. Expresie a acestei bo­gate surse de inspirație, ex­poziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ gru­pează un mare număr de lu­crări dintre cele mai repre­zentative. Vastă frescă a ne­uitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii a­­celei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba re­prezentării elanurilor revolu­ționare ale poporului. In chi­purile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, senti­mente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pen­tru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de liber­tate și de unitate ale luptăto­rilor revoluționari din țara Românească, Moldova și Tran­silvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și li­tografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabi­lului eveniment. In cea de-a doua sală a ex­poziției sînt prezentate pic­turi și sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artisti­ce, ideile luptelor revoluționa­re de la 1848, dezvoltînd ast­fel tradiția artei noastre plas­tice în oglindirea principale­lor evenimente din istoria și activitatea creatoare a po­porului nostru. Lucrările ex­puse în această sală a expo­ziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pu­ne mai bine în valoare tradi­țiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru con­structor al României socia­liste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung în fața a numeroase opere de ar­tă prezentate în expoziție. In încheierea vizitei, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a feli­citat pe organizatorii expozi­ției — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, pre­cum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa tre­cutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculp­torii și graficienii vor contri­bui în continuare la dezvolta­rea artei puse în slujba con­strucției socialiste și le-a urat succese și mai mari în reali­zarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) LA INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GRIGORESCU“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Va­sile Patilineț au vizitat expo­ziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Insti­tutului de arte plastice „Ni­colae Grigorescu“ din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, mem­bri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științi­fic. Expoziția organizată în săli­le institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monu­mentală, toate creînd un uni­vers artistic plin de sensibi­litate, de tinerețe și prospeți­me, inspirat din bogăția fol­clorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicații­le au fost date de Costin Ioa­­nid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigo­rescu“, de profesorii Alexan­dru Ciucurencu, Corneliu Ba­ba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre di­dactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest insti­tut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și pro­fesorilor, urînd în același timp studenților noi succese în stră­dania lor de a-și însuși cunoș­tințe artistice cît mai temei­nice, pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socia­lismului în patria noastră. (Agerpres)

Next