Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)

1968-10-01 / 6813. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă ! *~~ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII Nr. 6813 © Marți \ 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani 5S^[p] SUCCES ÎN NOUL AN UNIVERSITAR! Adieri de primăvară in toamna clujeană Septembrie ... Clujul a îm­brăcat haina răcoroasă a toam­nei și, pe zi ce trece, noul său veștmînt devine tot mai rece și ruginiu, sincronizind parcă, uneori, cu trecerea norilor și cu alte elemente ce sugerea­ză atmosfera autumnală. Dar, dincolo de aceste aparențe și real bacovian, orașul își tră­iește clocotul diurn. Cursul vieții sale cotidiene cîștigă în­seninătate și lumină, în trepi­dație și lirism, lent dar sigur, pe măsura sosirii in oraș a ce­lor care, din nou, timp de un an, îi vor tonifia pulsul cu va­lențele tinereții și efervescen­ței universitare. Studenții aduc cu ei adieri de primăvară în toamna clu­jeană, izvorite din adolescența și maturitatea lor, din opti­mismul și visurile lor îndrăz­nețe, la realizarea cărora vor purcede mai departe, urcînd încă o treaptă... O treaptă spre împlinirea personalității lor intelectuale, spre forma­rea unor specialiști de nădejde în ridicarea patriei pe noi culmi ale civilizației. Un nou an de acumulări, de cunoaștere, în sălile de cursuri, seminarii, laboratoare și biblio­teci, de emoții în sesiuni, de satisfacții și bucurii matemati­zate în „cartea de vizită“ a fiecărui student. Se vor relua vechile priete­nii și cunoștințe, se vor naște altele, dar o prietenă le va ră­­mine permanentă și ei îi vor rămîne credincioși­i cărții, științei, dovedindu-se fii buni ai Almei Mater Napocensis. .27, 28, 29 septembrie, du­pă care luna și-a trecut în timpul ireversibil ultima sa filă. Au fost și vor fi zile cu adieri de primăvară la Cluj. Apoi... 1 octombrie. Primă­vara, tinerețea universitară își aui­mă festiv prezența in toam­na clujeană. Emil POP Climatul de efervescență creatoare, de înaltă responsa­bilitate, care a dominat discu­țiile, dezbaterile și schimbă­rile de opinii prilejuite de re­centa organizare a consiliilor profesorale, a senatelor, de alegerea rectorilor și decani­lor, se circumscrie perfect în noile sarcini puse de condu­cerea partidului și statului în fața invățămîntului superior. Dezbaterile prilejuite de acest eveniment configurează întrea­ga problematică majoră a stu­diului universitar, preocupări­le corpului profesoral pentru înfăptuirea Directivelor C.C. al P.C.R. și a prevederilor noii Legi a învățămîntului, care marchează o nouă etapă în is­toria învățămîntului româ­nesc. Deschiderea noului an uni­versitar consemnează pe agen­da de lucru a consiliilor pro­fesorale măsuri și acțiuni con­crete pentru fiecare institut sau facultate menite să dea viață prestigiosului proces de ridicare și dezvoltare a școlii superioare. In dorința de a fa­ce cunoscute preocupările în acest sens din institutele de învățămînt superior ale cen­trului universitar Cluj, ne-am adresat conducătorilor acesto­ra cu rugămintea să ne răs­pundă la întrebarea: Care sunt problemele ma­jore ce stau în fața consiliu­lui profesoral, senatului, din institutul dumneavoastră? Prof. univ. dr. doc. Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei Republicii So­cialiste România, rectorul Uni­versității „Babeș-Bolyai“. Noua lege a învățămîntului a reu­șit să sintetizeze ceea ce este nou astăzi și de perspectivă mîine, potrivit cu nevoile so­cietății noastre în plină dez­voltare, să valorifice în ace­lași timp ceea ce a fost mai bun în școala noastră din tre­cut. Legea învățămîntului a­­șează pe temelii solide și re­aliste atît însemnatul proces instructiv-educativ al tinere­tului nostru studios rnt și for­mele de organizare adecvate necesităților prezentului și viitorului. Intre problemele de primă importanță care vor sta în centrul atenției senatului și în acest an, ca și în anii pre­cedenți, este activitatea știin­țifică a corpului profesoral de la universitatea noastră. în­scrierea acestei probleme în programul de lucru al senatu­lui este cu totul firească, de­oarece Universitatea, pe lîngă activitatea sa instructiv-edu­­cativă, desfășoară o activitate științifică bogată, multilatera­lă sub cele două aspecte ma­jore ale sale: fundamentală și aplicativă. In concepția noas­tră, cele două laturi ale acti­vității universitarilor, de in­struire și de cercetare, sînt indisolubil legate. Nu poate fi un bun profesor decît acela care este preocupat în perma­nență de cercetarea științifică. Rezultatele cercetării științifi­ce conferă, apoi, activității di­dactice calități superioare, ori­ginale, creatoare, iar din acti­vitatea didactică rezultă dese­ori idei noi, puncte de vedere noi, valorificate prin cerceta­rea științifică. Pe agenda noas­tră de lucru mai figurează probleme ca: analiza activită­­­ții bibliotecii centrale univer­sitare, discutarea planului de muncă politico-educativ pe a­­nul universitar în curs, organi­zarea și desfășurarea practi­cii pedagogice și a practicii în producție, activitatea cercuri­lor științifice studențești și altele. Prof. univ. dr. doc. Octavian FODOR, membru corespon­dent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului de medicină și farmacie. In afară de proble­mele curente — atestarea în funcțiuni, avansările în func­țiunile de predare — o proble­mă majoră de organizare a activității didactice se pune în fața școlii medicale clujene și anume, integrarea invățămîn­tului medical. Discutată și fră­mântată pe comisii pînă la ni­vel de conducere, problema integrării învățămîntului me­dical se va aplica la Cluj, pentru prima oară pe țară cu titlu experimental. In ce con­stă ea? Medicina devine în tot mai mare măsură o știință a aplicării științelor în vederea întăririi, păstrării și redării sănătății. Științele particulare pe care se bazează s-au dez­voltat, cum e și firesc, foarte mult. Spațiul didactic, timpul, nu poate fi prelungit la infi­nit. In acest interval de 6 ani, viitorul medic trebuie să pri­mească totul la nivelul actual al dezvoltării științelor și în primul rînd cu o aplicabilita­te imediată, creîndu-i totoda­tă o mentalitate receptivă la noul științific. In acest scop, este necesară o concentrare pe obiective comune a discipline­lor, care au preocupări apro­piate, convergente. Se poate realiza acest lucru prin inte­grarea procesului didactic la diferite nivele: interpreclinic, în care centrul studiului este biologia, cea moleculară cu deosebire, interpreclinic-clinic a cărui bază o constituie p...­tologia — fiziopatologia și a­întîlnirea noastră de ieri cu imagini din facultățile de me­dicină veterinară și de zooteh­nie ale Institutului agronomic „Dr Petru Groza" ne îndreptă­țește să spunem că noul an de învățămînt se deschide astăzi în condiții cu totul deosebite. Vizitînd laboratorul de teh­nologie și expertiză sanitar­­veterinară, în cadrul căruia se examinează produsele alimen­tare destinate consumului pa­natomia patologică, microbio­­logia și farmacologia — și in­­terclinic, cu specialitățile fun­damentale — medicina inter­nă, chirurgia, ginecologia, en­docrinologia. Un alt obiectiv al consiliului profesoral din institutul nostru îl constituie activitatea științifică și anume, concentrarea și formarea uni­tăților de cercetare pe centru și catedre. Prof. univ. dr. Bazil POPA, rectorul Institutului politeh­nic. Printre problemele majo­re pe care le vom avea în ve­dere, este cea a conținutului învățămîntului, a programei analitice și a disciplinelor ser­vite de aceste programe. Noi­le prevederi fixează doar ca­drul, durata, eșalonarea disci­plinelor pe semestre, dar fon­dul procesului instructiv, con­ținutul lui, este reflectat de programele analitice care tre­buie modernizate, aduse la nivelul actual, în așa fel, în­­cît să corespundă cerințelor de însușire a tehnicii noi. Ținînd seama de evenimentul ce-l vom sărbători la începutul a­­cestei luni, și anume, împlini­rea a două decenii de exis­tență a institutului nostru, consiliul profesoral va fi che­mat să analizeze și să tragă concluziile necesare activității Anchetă realizată de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a­ll-a) 1 blic, am constatat că acest la­borator este dotat cu instalații de calcinare, instalații de mi­neralizare și instalații de disti­lare a azotului și amoniacului, toate în perfectă stare de func­ționare. In laboratorul de histologie și embriologie, studenții vor învăța anatomia microscopică, completîndu-și în același timp noțiunile de macrostructură cu cele ale microstructurii țe­suturilor și organelor. Disci­plina de histologie și-a lărgit mult spațiul: o sală modernă de lucrări, o sală de proiecții, o sală de culturi-țesuturi, mai multe laboratoare pentru ca­drele didactice și un laborator micro-foto. In medicina vete­rinară, histologia orientează studenții în precizarea diag­nosticului, după diferite sec­țiuni și diverse organe „pa­cientul" neputîndu-i da nici o relație. Laboratoarele sînt do­tate cu microscoape și apara­tura necesară lucrărilor prac­tice ale studenților. Cît privește disciplina de pa­­razitologie, muzeul cu piese parazitologice și anatomopa­­tologice deschide largi orizon­turi studenților din anii IV și V. In cadrul Facultății de zoo­tehnie, laboratorul de piscicul­­tură, apicultură și sericicultu­ră are un material didactic foarte bogat. Aici, studenții se vor familiariza cu speciile crescute în țara noastră, în special cu cele de importanță economică deosebită. Fotoreportaj de Ion ȘEITAN ȘI R. NEGREA PROBLEME MAJORE PE AGENDA CONSILIILOR PROFESORALE ANCHETĂ UNIVERSITARĂ LAKKATSN­ RSTHItHT K PREGĂTII» Laboratorul de h­isiolog'c i smbriologie Laboratorul de pisciculturii, apiculturii și sericicultură Laboratorul de tehnologie și expertiză sanitară Noua clădire a Facultății de medicină veterinară d> zootehnie Prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Consiliului de Stat, de către ambasadorii Republicii Arabe Unite și Danemarcei . Luni 30 septembrie 1968, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și p­enipotențiar al Republicii A­­rabe Unite la București, Mou­­stapha Moukhtar, care și-a prezentat scrisorile de acre­ditare. Luni 30 septembrie 1968, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul ex­traordinar și plenipotențiar al Danemarcei la București, John Knox, care și-a prezentat scri­sorile de acreditare. Cu acest prilej ambasadorul R.A.U. și președintele Consi­liului de Stat au rostit cuvîn­­tări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a avut o convorbire cordială cu amba­sadorul R.A.U., Moustapha Moukhtar. 38 Cu acest prilej, ambasado­rul Danemarcei și președinte­le Consiliului de Stat au ros­tit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a avut o convorbire cordială cu am­basadorul Danemarcei, John Knox. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii A­­rabe Unite a fost însoțit de membri ai ambasadei. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Danemarcei a fost însoțit de membri ai am­basadei. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franței Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franței, André Bettencourt, sosit în România pen­tru a participa la deschiderea Săp­­tămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoțit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe. (Agerpres) Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe Andre Bettencourt Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după­amiază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Franței. La primire a luat parte Va­sile Gliga, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. A fost de față Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. (Agerpres) Adunarea festivă din Capitală consacrată aniversării proclamării R. P. Chineze Luni după-amiază a avut loc­­ în Capitală adunarea festivă organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XIX-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze. Au luat parte tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui Central al Uniunii Genera­le a Sindicatelor, Constanța Crăciun, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Be­­jan, prim-adjunct al minis­trului comerțului exterior, Mi­­hai Marin, adjunct al minis­trului afacerilor externe, mem­bri ai conducerii unor organi­zații obștești și instituții cen­trale, numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și in­stituții, oameni de artă și cul­tură. Adunarea a fost deschisă de prof. univ. Stanciu Stoian, se­cretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. Luînd cuvîntul Mihnea Gheorghiu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, a evocat lupta eroică a poporului chinez îm­potriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine, pentru instaurarea puterii populare. A luat apoi cuvîntul Ma­xiu Șîn, însărcinatul Cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze la București. ★ După adunarea festivă a ur­mat un program artistic. (Agerpres) TELEGRAME EXCELENTEI SALE General^maior YAKUBU GOWON, ȘEFUL GUVERNULUI MILITAR FEDERAL, COMANDANT SUPREM AL FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII FEDERALE NIGERIA LAGOS Cu prilejul zilei naționale a Republicii Federale Nigeria, în numele Consiliului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre și poporului nigerian cordiale felicitări și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU EXCELENȚEI SALE Arhiepiscopului MAKARIOS, PREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, vă trans­mit, în numele poporului român și al meu personal, calde felicitări și cele mai bune urări pentru sănătatea și fericirea personală a Excelenței Voastre, pentru prosperitatea po­porului cipriot. NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășului CIU EN-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE PEKIN Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, în numele poporului român și gu­vernului Republicii Socialiste România vă transmit dumnea­voastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez calde felicitări și urări de noi succese șt construirea societății socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Repu­blica Socialistă România și Republica Populară Chineză se va întări și dezvolta în interesul popoarelor român și chi­nez, al cauzei socialismului și păcii. ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN ACEST NUMĂR: • MANIFESTĂRILE CULTURALE DE LA CIUCEA • EXPOZIȚIA INTERJUDEȚEANĂ DE ARTĂ PLASTICA • O PROBLEMĂ IMPORTANTA: RIDICAREA NIVELU­LUI PROFESIONAL AL SPECIALIȘTILOR DIN AGRI­CULTURA • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ

Next