Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)
1968-10-01 / 6813. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ! *~~ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII Nr. 6813 © Marți \ 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani 5S^[p] SUCCES ÎN NOUL AN UNIVERSITAR! Adieri de primăvară in toamna clujeană Septembrie ... Clujul a îmbrăcat haina răcoroasă a toamnei și, pe zi ce trece, noul său veștmînt devine tot mai rece și ruginiu, sincronizind parcă, uneori, cu trecerea norilor și cu alte elemente ce sugerează atmosfera autumnală. Dar, dincolo de aceste aparențe și real bacovian, orașul își trăiește clocotul diurn. Cursul vieții sale cotidiene cîștigă înseninătate și lumină, în trepidație și lirism, lent dar sigur, pe măsura sosirii in oraș a celor care, din nou, timp de un an, îi vor tonifia pulsul cu valențele tinereții și efervescenței universitare. Studenții aduc cu ei adieri de primăvară în toamna clujeană, izvorite din adolescența și maturitatea lor, din optimismul și visurile lor îndrăznețe, la realizarea cărora vor purcede mai departe, urcînd încă o treaptă... O treaptă spre împlinirea personalității lor intelectuale, spre formarea unor specialiști de nădejde în ridicarea patriei pe noi culmi ale civilizației. Un nou an de acumulări, de cunoaștere, în sălile de cursuri, seminarii, laboratoare și biblioteci, de emoții în sesiuni, de satisfacții și bucurii matematizate în „cartea de vizită“ a fiecărui student. Se vor relua vechile prietenii și cunoștințe, se vor naște altele, dar o prietenă le va rămine permanentă și ei îi vor rămîne credincioșii cărții, științei, dovedindu-se fii buni ai Almei Mater Napocensis. .27, 28, 29 septembrie, după care luna și-a trecut în timpul ireversibil ultima sa filă. Au fost și vor fi zile cu adieri de primăvară la Cluj. Apoi... 1 octombrie. Primăvara, tinerețea universitară își auimă festiv prezența in toamna clujeană. Emil POP Climatul de efervescență creatoare, de înaltă responsabilitate, care a dominat discuțiile, dezbaterile și schimbările de opinii prilejuite de recenta organizare a consiliilor profesorale, a senatelor, de alegerea rectorilor și decanilor, se circumscrie perfect în noile sarcini puse de conducerea partidului și statului în fața invățămîntului superior. Dezbaterile prilejuite de acest eveniment configurează întreaga problematică majoră a studiului universitar, preocupările corpului profesoral pentru înfăptuirea Directivelor C.C. al P.C.R. și a prevederilor noii Legi a învățămîntului, care marchează o nouă etapă în istoria învățămîntului românesc. Deschiderea noului an universitar consemnează pe agenda de lucru a consiliilor profesorale măsuri și acțiuni concrete pentru fiecare institut sau facultate menite să dea viață prestigiosului proces de ridicare și dezvoltare a școlii superioare. In dorința de a face cunoscute preocupările în acest sens din institutele de învățămînt superior ale centrului universitar Cluj, ne-am adresat conducătorilor acestora cu rugămintea să ne răspundă la întrebarea: Care sunt problemele majore ce stau în fața consiliului profesoral, senatului, din institutul dumneavoastră? Prof. univ. dr. doc. Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“. Noua lege a învățămîntului a reușit să sintetizeze ceea ce este nou astăzi și de perspectivă mîine, potrivit cu nevoile societății noastre în plină dezvoltare, să valorifice în același timp ceea ce a fost mai bun în școala noastră din trecut. Legea învățămîntului așează pe temelii solide și realiste atît însemnatul proces instructiv-educativ al tineretului nostru studios rnt și formele de organizare adecvate necesităților prezentului și viitorului. Intre problemele de primă importanță care vor sta în centrul atenției senatului și în acest an, ca și în anii precedenți, este activitatea științifică a corpului profesoral de la universitatea noastră. înscrierea acestei probleme în programul de lucru al senatului este cu totul firească, deoarece Universitatea, pe lîngă activitatea sa instructiv-educativă, desfășoară o activitate științifică bogată, multilaterală sub cele două aspecte majore ale sale: fundamentală și aplicativă. In concepția noastră, cele două laturi ale activității universitarilor, de instruire și de cercetare, sînt indisolubil legate. Nu poate fi un bun profesor decît acela care este preocupat în permanență de cercetarea științifică. Rezultatele cercetării științifice conferă, apoi, activității didactice calități superioare, originale, creatoare, iar din activitatea didactică rezultă deseori idei noi, puncte de vedere noi, valorificate prin cercetarea științifică. Pe agenda noastră de lucru mai figurează probleme ca: analiza activității bibliotecii centrale universitare, discutarea planului de muncă politico-educativ pe anul universitar în curs, organizarea și desfășurarea practicii pedagogice și a practicii în producție, activitatea cercurilor științifice studențești și altele. Prof. univ. dr. doc. Octavian FODOR, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului de medicină și farmacie. In afară de problemele curente — atestarea în funcțiuni, avansările în funcțiunile de predare — o problemă majoră de organizare a activității didactice se pune în fața școlii medicale clujene și anume, integrarea invățămîntului medical. Discutată și frământată pe comisii pînă la nivel de conducere, problema integrării învățămîntului medical se va aplica la Cluj, pentru prima oară pe țară cu titlu experimental. In ce constă ea? Medicina devine în tot mai mare măsură o știință a aplicării științelor în vederea întăririi, păstrării și redării sănătății. Științele particulare pe care se bazează s-au dezvoltat, cum e și firesc, foarte mult. Spațiul didactic, timpul, nu poate fi prelungit la infinit. In acest interval de 6 ani, viitorul medic trebuie să primească totul la nivelul actual al dezvoltării științelor și în primul rînd cu o aplicabilitate imediată, creîndu-i totodată o mentalitate receptivă la noul științific. In acest scop, este necesară o concentrare pe obiective comune a disciplinelor, care au preocupări apropiate, convergente. Se poate realiza acest lucru prin integrarea procesului didactic la diferite nivele: interpreclinic, în care centrul studiului este biologia, cea moleculară cu deosebire, interpreclinic-clinic a cărui bază o constituie p...tologia — fiziopatologia și aîntîlnirea noastră de ieri cu imagini din facultățile de medicină veterinară și de zootehnie ale Institutului agronomic „Dr Petru Groza" ne îndreptățește să spunem că noul an de învățămînt se deschide astăzi în condiții cu totul deosebite. Vizitînd laboratorul de tehnologie și expertiză sanitarveterinară, în cadrul căruia se examinează produsele alimentare destinate consumului panatomia patologică, microbiologia și farmacologia — și interclinic, cu specialitățile fundamentale — medicina internă, chirurgia, ginecologia, endocrinologia. Un alt obiectiv al consiliului profesoral din institutul nostru îl constituie activitatea științifică și anume, concentrarea și formarea unităților de cercetare pe centru și catedre. Prof. univ. dr. Bazil POPA, rectorul Institutului politehnic. Printre problemele majore pe care le vom avea în vedere, este cea a conținutului învățămîntului, a programei analitice și a disciplinelor servite de aceste programe. Noile prevederi fixează doar cadrul, durata, eșalonarea disciplinelor pe semestre, dar fondul procesului instructiv, conținutul lui, este reflectat de programele analitice care trebuie modernizate, aduse la nivelul actual, în așa fel, încît să corespundă cerințelor de însușire a tehnicii noi. Ținînd seama de evenimentul ce-l vom sărbători la începutul acestei luni, și anume, împlinirea a două decenii de existență a institutului nostru, consiliul profesoral va fi chemat să analizeze și să tragă concluziile necesare activității Anchetă realizată de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. all-a) 1 blic, am constatat că acest laborator este dotat cu instalații de calcinare, instalații de mineralizare și instalații de distilare a azotului și amoniacului, toate în perfectă stare de funcționare. In laboratorul de histologie și embriologie, studenții vor învăța anatomia microscopică, completîndu-și în același timp noțiunile de macrostructură cu cele ale microstructurii țesuturilor și organelor. Disciplina de histologie și-a lărgit mult spațiul: o sală modernă de lucrări, o sală de proiecții, o sală de culturi-țesuturi, mai multe laboratoare pentru cadrele didactice și un laborator micro-foto. In medicina veterinară, histologia orientează studenții în precizarea diagnosticului, după diferite secțiuni și diverse organe „pacientul" neputîndu-i da nici o relație. Laboratoarele sînt dotate cu microscoape și aparatura necesară lucrărilor practice ale studenților. Cît privește disciplina de parazitologie, muzeul cu piese parazitologice și anatomopatologice deschide largi orizonturi studenților din anii IV și V. In cadrul Facultății de zootehnie, laboratorul de piscicultură, apicultură și sericicultură are un material didactic foarte bogat. Aici, studenții se vor familiariza cu speciile crescute în țara noastră, în special cu cele de importanță economică deosebită. Fotoreportaj de Ion ȘEITAN ȘI R. NEGREA PROBLEME MAJORE PE AGENDA CONSILIILOR PROFESORALE ANCHETĂ UNIVERSITARĂ LAKKATSN RSTHItHT K PREGĂTII» Laboratorul de hisiolog'c i smbriologie Laboratorul de pisciculturii, apiculturii și sericicultură Laboratorul de tehnologie și expertiză sanitară Noua clădire a Facultății de medicină veterinară d> zootehnie Prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Consiliului de Stat, de către ambasadorii Republicii Arabe Unite și Danemarcei . Luni 30 septembrie 1968, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și penipotențiar al Republicii Arabe Unite la București, Moustapha Moukhtar, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. Luni 30 septembrie 1968, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Danemarcei la București, John Knox, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. Cu acest prilej ambasadorul R.A.U. și președintele Consiliului de Stat au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul R.A.U., Moustapha Moukhtar. 38 Cu acest prilej, ambasadorul Danemarcei și președintele Consiliului de Stat au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Danemarcei, John Knox. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Arabe Unite a fost însoțit de membri ai ambasadei. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Danemarcei a fost însoțit de membri ai ambasadei. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franței Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franței, André Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoțit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe Andre Bettencourt Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni dupăamiază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Franței. La primire a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. (Agerpres) Adunarea festivă din Capitală consacrată aniversării proclamării R. P. Chineze Luni după-amiază a avut loc în Capitală adunarea festivă organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au luat parte tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Constanța Crăciun, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerțului exterior, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor organizații obștești și instituții centrale, numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, oameni de artă și cultură. Adunarea a fost deschisă de prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. Luînd cuvîntul Mihnea Gheorghiu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, a evocat lupta eroică a poporului chinez împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine, pentru instaurarea puterii populare. A luat apoi cuvîntul Maxiu Șîn, însărcinatul Cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze la București. ★ După adunarea festivă a urmat un program artistic. (Agerpres) TELEGRAME EXCELENTEI SALE General^maior YAKUBU GOWON, ȘEFUL GUVERNULUI MILITAR FEDERAL, COMANDANT SUPREM AL FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII FEDERALE NIGERIA LAGOS Cu prilejul zilei naționale a Republicii Federale Nigeria, în numele Consiliului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre și poporului nigerian cordiale felicitări și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU EXCELENȚEI SALE Arhiepiscopului MAKARIOS, PREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, vă transmit, în numele poporului român și al meu personal, calde felicitări și cele mai bune urări pentru sănătatea și fericirea personală a Excelenței Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășului CIU EN-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE PEKIN Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român și guvernului Republicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez calde felicitări și urări de noi succese șt construirea societății socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză se va întări și dezvolta în interesul popoarelor român și chinez, al cauzei socialismului și păcii. ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN ACEST NUMĂR: • MANIFESTĂRILE CULTURALE DE LA CIUCEA • EXPOZIȚIA INTERJUDEȚEANĂ DE ARTĂ PLASTICA • O PROBLEMĂ IMPORTANTA: RIDICAREA NIVELULUI PROFESIONAL AL SPECIALIȘTILOR DIN AGRICULTURA • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ