Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)

1968-10-01 / 6813. szám

PAGINA 2 FĂCLIA MANIFESTĂRILE CULTURALE DE LA CIUCEA LA NOI SUNT codri verzi de brad... Cei care au participat sim­­băta seara și duminică la manifestările de cultură de la Ciucea, închinate poeziei transilvănene, lui Octavian Goga, au gustat din plin far­mecul poeziei, farmec îmbi­nat și generat de puterea e­­vocatoare a locului pe unde a călcat poetul, a mesei la ca­re scria sau a peniței ce se agita pe coala albă. Sîmbă­­tă și duminică la Ciucea brazii au fost tineri și verzi, verdeața lor a înlocuit, pen­tru două zile măcar, policro­ma autumnală în drum spre împlinire. Manifestările cul­turale au avut două părți distincte, dar care, in ulti­mă instanță, și-au unificat sensurile pentru crearea ace­lei atmosfere plăcute și pline de învățăminte. Sîmbătă a fost o zi a poeziei, comentată și ascultată. Partea științifică, de explicare a fost îndeplini­tă de comunicările criticilor literari Alexandru Căprariu, Marcși Peter și Mircea To­­muș. Imbinînd tendința de omagiu, începută cu evocarea lui Romeo Ghircoiașu, cele trei comunicări au încercat, și au reușit, o descifrare nu­anțată a ceea ce înseamnă poezia în general, a ceea ce obișnuim să numim poezie transilvăneană. Pe aceeași li­nie, de cercetare, firesc a fost ca numele lui Octavian Goga să revină foarte des, și nu numai pentru a justifica alegerea comunei Ciucea ca loc de desfășurare a acestei manifestări. Evident, poezia transilvăneană își are repre­zentanți de frunte, de-a lun­gul anilor, în poeți români și poeți maghiari. Pe aceștia i-au legat sentimente de prie­tenie, de respect. Efervescența spirituală a Transilvaniei s-a adăpat și în eforturile reci­proce de traducere și publi­care în revistele de limbă ro­mână a poeziilor scrise de poeți maghiari sau in cele de limbă maghiară a poeților ro­mâni. s. Partea științifică a serii de sîmbătă a fost fericit com­pletată prin recitalul de poe­zie ce a urmat. Preponderent a fost Goga, dar am auzit re­­d­tate poezii de Ady Endre, Ana Blandiana, sau Lajos A­­prily. Dar nu numai la aceste prime aspecte s-a limitat o­­magiul adus sîmbătă și du­minică poeziei. Pentru că a doua zi, cină manifestările culturale și-au mutat sediul, pe o scenă amenajată in aer liber, au fost premiați ciști­­gătorii concursului de poezie „Octavian Goga“: Mircea O­­priță — premiul I, Nicolae Prelipceanu — premiul II, A­­na Maria Pop și Teofil Ră­­chițeanu — premiul III, Ni­colae Brînda — mențiune. A­­poi, premiații au recitat cîte o poezie. In prealabil, însă, castelul de la Ciucea, casa me­morială, mauzoleul, mu­zeul etnografic, pe care le adăpostește, au primit vizita a sute și mii de prieteni ai poeziei, participanți la ma­nifestările culturale, artiști amatori sau simpli turiști.­ De acolo, ei au pornit spre locul de desfășurare a programului artistic. Parcă străduindu-se să fie un ton cu întreaga at­mosferă, creată de manifestări­le anterioare, programul artistic a fost deosebit de variat, de interesant. Prima impresie, hotăritoare, au creat-o artiștii amatori de la Liceul pedago­gic din Cluj, cîntăreți, so­liști, dansatori, instrumentiști în același timp.. Oricum, ro­manțele cîntate de un cor de aproximativ 80 de elevi, acom­­paniindu-l pe solistul Dan Serbac, au creat un ascendent artistic apreciat­­ din primele secunde. S-a văzut aici mina unui dirijor, unui animator înzestrat — profesorul Ma­rius Cuteanu. In aceeași ma­nieră a urmat tot programul artistic, susținut în continuare de artiști amatori de la Casa de cultură din Huedin, de la Palatul culturii din Cluj, în care s-au încadrat armonios și cîntăreții de la Opera Ro­mână: Maria Mureșan, Criza Agneta, Ion Budoiu și Vasile Șildan. Revenind, voi spune că la Ciucea s-a săvîrșit sîmbătă și duminică un adevărat act de cultură, susținut de comunică­rile științifice prezentate, de recitalul de poezie dar și de programul artistic. De altfel, s-a făcut exact ceea ce se cu­vine pentru încununarea unor acțiuni anterioare, de popu­larizare a poeziei. Caracterul științific a fost asigurat , de prestanța unor universitari clujeni, critici literari, scrii­tori prezenți în număr mare la Ciucea. Pe aceeași linie, manifestările de la Ciucea au avut un profund caracter cul­tural, înțeles în cel mai auten­tic sens al cuvîntului. Poezia a fost la mare cinste, a plutit în atmosfera celor două zile, a intrat în conștiința tuturor celor prezenți. In orice caz, ea și-a găsit noi adepți, noi a­­nimatori. Substanțial la crea­rea acestei atmosfere a contri­buit și concursul de poezie ce poartă numele lui Octavian Goga, și care va avea o des­fășurare anuală. Iată cum se creează o tradiție de înaltă cultură. V. CHIOREANU Prin romanțele cîntate de un cor alcătuit din 80 de elevi, prin întreg spectacolul muzi­­cal-coregrafic prezentat la manifestările culturale de la Ciucea, formațiile artistice ale Li­ceului pedagogic din Cluj și-au etalat măiestria interpretativă, polivalența lor artistică. In fotografie: corul liceului, dirijat de profesorul Marius Cuteanu, executînd o romanță pe text de Octavian Goga. Momentul decernării premiilor cîștigătorilor concursului de poezie „Octavian Goga“ O NOUĂ CURSĂ­­ DE AUTOBUZ Duminică, 29 septembrie, a avut loc festivitatea inaugu­rării cursei de autobuz Cluj— Măcicaș—Sînmărtin. Panglica inaugurală a fost tăiată de tov. ing. Gheorghe Lăpădea­­nu, deputat în M.A.N., care i-a felicitat pe cetățeni din partea Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Cluj. Punerea în circulație a acestei curse în­seamnă împlinirea unei vechi dorințe a sătenilor și răspunde nevoilor membrilor coopera­tori de aici și­ muncitorilor care lucrează la întreprinde­rile din Cluj. Faptul a fost po­sibil în urma dării în folosin­ță a drumului Deuș-Măci­­caș. Acest drum, pe o lungi­me de 6 km, a necesitat­ in­vestiții de peste 3.000.000 lei și realizarea lui a însemnat muncă de aur a măcicășenilor și sînmărtinenilor. De multe ori în acest timp, mai ales duminicile, cînd ziua abia își anunța so­sirea, gospodarii a­­cestor sate, împreună cu de­putatul lor, Gheorghe Iordă­­chescu, se găseau pe drum, așteptînd cele 30—40 camioa­ne care aduceau balast de la Cluj sau pentru a transporta piatră de la carierele din apro­piere pentru fundația drumu­lui în construcție. Realizarea aceasta e un rod al hărniciei gospodarilor celor două sate și al interesului manifestat de deputatul lor față de rezol­varea problemelor din viața alegătorilor săi. Ea se înscrie pe linia altor realizări ante­­­­rioare din aceste sate, care au­­ contribuit simțitor la ridicarea­­ nivelului de trai și civilizație I a mâcicășenilor și sînmărtine­­­­nilor. E. P.1 Expoziția interjudețeană de artă plastică Duminică la prînz, la Ga­leria mare a Fondului Plas­tic, a avut loc deschiderea Expoziției interjudețene de pictură și sculptură. Operă colectivă a plasticienilor din județul Cluj și din județele limitrofe, expoziția se înscrie în debutul cultural-artistic a­­nual al toamnelor clujene ca o nouă și viabilă tradiție, captînd interesul amatorilor de frumos. La vernisajul expoziției, duminică au fost prezenți to­varășii Roman Morar, secre­tar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Lăpă­­deanu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular muni­cipal, Romeo Ghircoiașu, pre­ședintele Comitetului jude­țean pentru cultură și artă, Constantin Olah, șef de sec­ție la Comitetul județean de partid, Liviu Rîureanu, vice­președinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, activiști de partid și de stat, oameni de știință și cul­tură, plasticieni, scriitori, cri­tici de artă, studenți, ziariști, un numeros public. Vorbind la deschidere, pic­torul Aurel Ciupe, președin­tele Filialei Cluj a U.A.P., a spus printre altele: Filiala noastră, prin manifestările periodice ale membrilor săi, manifestări colective, de grup sau individuale, a simțit per­manent sprijinul publicului iubitor de artă din orașul nostru. Tuturor celor ce în­drăgesc arta noastră și ne prețuiesc strădaniile pentru înfăptuirea frumosului le răspundem cu gratitudinea noastră și rugăm că continuie a ne urmări cu același viu interes, fiindcă noi vrem să facem din Cluj un centru de iradiere a unei arte contem­porane autentice și vitale. In ceea ce ne privește — a spus în cuvîn­tul său Daniel Popescu, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andre­­escu“ — noi vedem mijind momentul afirmării plenare a artei plastice clujene prin­­tr-o școală care să aducă pa­trimoniului spiritual al țării o contribuție esențială, spe­cifică, originală și vie. Pre­­mizele există. Ele sunt crea­te de înțeleaptă politică cul­turală a partidului. Datori­­tă acestei politici, trăiesc și lucrează acum la Cluj a­­proape două­ sute de pictori, sculptori, decoratori și gra­ficieni. Cei prezenți la vernisaj au vizitat galeriile, oprindu-se îndelung în fața picturilor și sculpturilor aparținînd plas­ticienilor din toate genera­țiile de creatori. TV PROBLEME MAJORE ...ENOR CONSOLE PROFESORALE (Urmare din pag. l­ a) de cercetare științifică pe vii­tor, în urma amplei sesiuni de comunicări festive. In acest context de probleme, consiliul profesoral este chemat să a­­nalizeze actualul sistem de practică în producție, sistem experimentat în vara anului acesta, îmbunătățirea lui pen­tru ca această formă de pre­gătire, care face parte inte­grantă din procesul de învă­­țămînt, să fie mai bine core­lată și conjugată cu pregătiri­le din timpul anului și cu ne­cesitățile la care absolventul inginer trebuie­ să facă față în industrie. Prof. univ. dr. doc. Emil NEGRUȚIU, rectorul Institu­tului agronomic „Dr. Petru Groza“. In activitatea ce ur­mează să o desfășurăm, ținînd seama de considerabila lărgi­re a atribuțiilor în spiritul noii legi, consiliului profesoral din institutul nostru îi revin sarcini deosebit de importan­te. Printre acestea amintesc consolidarea și perfecționarea metodelor pentru îmbunătăți­rea procesului instructiv-edu­­cativ la facultățile de agricul­tură și medicină veterinară, sprijinirea eficientă a consi­liului profesoral al Facultății de zootehnie pentru organiza­rea activității privind baza materială, cadrele și perfecțio­narea lor, procesul instructiv­­educativ și de cercetare științi­fică, înființarea centrului de cercetare științifică, definiti­varea structurii organizatorice și a planului tematic în lumi­na Directivelor C.C. al P.C.R. și a posibilităților reale; sta­bilirea amplasamentului, ca­drului organizatoric; proiecta­rea și asigurarea fondurilor necesare noii Stațiuni didacti­ce experimentale; eficiența sistemelor de practică pe fa­­cultăți și ani de studii, precum și stabilirea metodelor de îm­bunătățire a ei, îmbunătățirea actualului sistem de organiza­re a documentării cadrelor di­dactice și a studenților, a acti­vității editoriale și de elabo­rare, multiplicare a cursurilor și manualelor unice. Prof. univ. Liviu COMES, rectorul Conservatorului „G. Dima“: Cea mai importantă sarcină o constituie îmbună­tățirea și modernizarea proce­sului de­ învățămînt. O bună parte a disciplinelor au la ba­ză, prin tradiție, creația cla­sică și romantică. Se impune, pe de o parte, o completare a acestor discipline cu noile cu­ceriri ale artei muzicale, pe de altă parte, o serioasă restruc­turare a lor pe criteriul stilis­tic, singurul care poate reali­za o ordine în imensul mate­rial la care s-a ajuns prin dez­voltarea artei muzicale de-a lungul secolelor. Baza științi­fică va trebui asigurată prin introducerea unor metode mo­derne de cercetare, necesitînd înființarea unor laboratoare speciale, cum ar fi de psiholo­gie muzicală, foniatrie, electro­nică etc. Unele mijloace furni­zate de tehnica modernă tre­buie introduse în procesul in­structiv, ca de exemplu, audi­ții muzicale însoțite de pro­iectarea partiturilor pe ecran, audiții muzicale comparate cu diverși interpreți, aprecierea evoluției studenților de la clasele interpretative prin fil­mări periodice ale mișcărilor însoțite de imprimări pe benzi de magnetofon. O sarcină deo­sebită constă în trasarea liniei conducătoare a activității ar­tistice în instituția noastră. Este vorba aici de stabilirea repertoriului studenților, în general, și de alcătuirea pro­gramelor producțiilor care vor trebui să înmănuncheze cele mai reprezentative opere apar­ținînd diferitelor stiluri. In­tr-un cuvînt, activitatea artis­tică va trebui să oglindească în practică ceea ce se învață teoretic. Și o noutate. In acest an se introduce pentru prima dată la noi în țară doctoratul în muzicologie. Conservatorul nostru are cinstea de a fi primul și, deocamdată, singu­rul căruia i s-a încredințat a­­ceastă acțiune sub conducerea prof. S. Toduță, maestru eme­rit al artei. Va trebui să or­ganizăm această muncă pe ba­ze cât mai temeinice și la ni­velul cel mai avansat al mu­zicologiei contemporane. Conf. univ. Daniel PO­PESCU, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andrees­­cu“: Cea mai de seamă pro­blemă înscrisă pe agenda noastră de lucru este perfec­ționarea planurilor de învăță­­mînt în spiritul modernizării învățămîntului artelor plastice și al programelor derivate din planurile noi. Se va ține sea­ma de experiența proprie a institutului. Astfel, studenții vor fi dirijați spre o folosire mai susținută a timpului con­­­­sacrat atelierului, spre a ajun­ge la stăpînirea cît mai depli­nă a măiestriei profesionale. In aceeași ordine de preocu­pări se va căuta adîncirea le­găturii cu producția la secții­le de grafică — cu tipografii­le — la ceramică și sticlă cu fabricile Porțelanul din Cluj și cea de sticlă din Turda, la textile decorative cu fabricile respective din municipiul nos­tru. începuturi s-au făcut, o parte din activitatea secției de ceramică se va desfășura deja la Fabrica de porțelan. O atenție sporită înțelegem să o acordăm perfecționării prac­ticii de documentare din tim­pul verii, în sensul de a o fa­ce mai eficientă, dublînd-o cu excursii mai mari care des­chid orizontul optic, politic, ce­tățenesc, educativ. Atenția consiliului profesoral va fi în­dreptată și asupra sectorului teoretic, s căutînd să dezvoltăm la studenți interesul pentru studiile teoretice și disciplina muncii intelectuale. Vom stă­rui asupra rostului limbilor străine. Ne vom­ strădui să aprofundam procesul educa­tiv, insistînd pe cultivarea simțului de răspundere a stu­dentului față de propriul său talent, față de sacrificiile pe care statul nostru le face pen­tru formarea lor. Înțelegem, de asemenea, să cultivăm pre­ocuparea pentru continuarea tradițiilor artei românești și valorificarea folclorului plas­tic, mai ales în domeniul de­corativ. Sesiunea internațională pentru prelucrarea electronică a informațiilor Luni dimineața s-a deschis la București, în sala mică a Palatului Republicii, sesiunea internațională pentru prelu­crarea electronică a informații­lor, organizată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. La lucrări iau parte oameni de știință, specialiști și experți în domeniul calculului elec­tronic din 22 de țări, precum și reprezentanții unor organis­me internaționale. Participă, de asemenea, per­sonalități științifice din țara noastră, reprezentanți ai con­ducerii Consiliului Economic, Direcției Centrale de Statisti­că, Consiliului Național al Cercetării Științifice, Academi­ei Republicii Socialiste Româ­nia, Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere și instituții economice. Specia­liști din institute de cercetări și întreprinderi, experți în pre­lucrarea electronică a datelor. In ședința de după-amiază a fost ales ca președinte al se­siunii Constantin Ionescu, di­rectorul general al Direcției Centrale de Statistică. Lucrările sesiunii vor dura 5 zile. (Agerpres) 17,30 — Pentru școlari: Ce­tatea strugurilor; 18,00 — TV pentru specialiștii din in­dustrie. Cibernetica econo­mică; 18,30 — Curs de lim­ba engleză; 19,00 — Doi ti­neri interpreți: pianis­tul Dan Grigore și violonis­tul Eugen Sîrbu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Buletinul meteorologic; 20,00 — Film serial: Vikin­gii; 20,30 — In rariștea de lîngă vii — seară de romanțe cu Angela Moldovan, Nico­lae Florei, Ionel Budișteanu; 21,15 — Program de varie­tăți. Transmisiune directă de la Viena; 22,30 — Numere de circ înregistrate pe peli­culă; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23,15 — închiderea emisiunii. RADIO Programul Studioului Cluj Marți. 1 octombrie 1963: 12.00 — Revista presei; 12,10 — Selecțiuni din opereta „Li­liacul“ de J. Strauss; 12,20 Școala — principal izvor de cultură; 15,00 — Buletin de știri; 15,10 — Unda prefe­rințelor. Muzică populară; 15,35 — Actualitatea cultu­­ral-artistică. Miercuri, 2 octombrie, 6,15 — Bună dimineața. E­­misiune de divertisment ma­tinal. In cuprins: muzică matinală, informații, însem­nări din carnetul scriitorului D. Mircea și emisiunea pen­tru sate. TEATRU Teatrul de păpuși, ora 10 POVESTIRI DE ION CREAN­GA. FILME ROATA VIEȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Re­publica. O FATA CIUDATA — Progresul. JUDECATA — Victoria. CORABIA „PASAREA AL­BASTRA“, cinemascop (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului. ROMANȚA PENTRU TROMPETA — 23 August. VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA (cinemascop) — Muncitoresc. PASĂREA TIMPURIE — Steaua roșie. ÎMPUȘCĂTURI PE POR­TATIV (cinemascop) — Tim­puri noi. MUZEE Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de Istorie, fix. E­­mil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber de la Hoia 11—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, str. 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul Zoologic, str. Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“ str. Republi­cii nr. 42, 9—19. Serele des­chise zilnic, 9—13 și 15—19. * Redacția nu răspunde pentru eventualele modifi­cări survenite în program. AGENDA UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE CLUJ strada 6 Martie nr. 25 angajează: © UN MECANIC AUTO, categoria VI—VIII, pentru întreținere, © UN FOCHIST AUTORIZAT pentru cazane - încăl­zire centrală. (3184) LA LICEUL AGRICOL TURDA se ține sesiunea a doua a concursului de admitere, pentru cursuri fără frecvență. La specialitatea conta­bilitate, între 1 și 15 octombrie 1968, înscrierile încep în ziua de 1 octombrie 1968. Se pot înscrie absolvenți ai școlii generale (de 7 sau 8 ani), angajați în I.A.S. sau C.A.P., prezentind diploma de absolvire în original, dovadă de funcționare, iar pentru cei din C.A.P. recomandarea Uniunii județene a C.A.P. Informații suplimentare la telefon 16­80 și 16-37. (3182) GRUPUL ȘCOLAR TEHNOLG CLUJ strada Moților nr. 78-80 înscrie, pînă la data de 4 octombrie 1968, la con­cursul de admitere în școala de specializare postlicea­­lă, curs seral, absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai altor școli echivalente, cu diplomă de bacalau­reat sau certificat de absolvire, pentru următoarele specialități: - CONSTRUCȚII DE MAȘINI la care se înscriu cei ce lucrează în specialitatea prelucrări la cald și la rece, controlori, tehnicieni și maiștri provizorii, — PROIECTANȚI pentru industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor la care se înscriu cei ce lucrează ca desenatori, copiști, proiectanți, tehni­cieni în serviciile de concepție, tehnologi-șefi și metro­­logi-șefi. La înscriere candidații vor prezenta următoarele acte: certificat de studii în original, certificat de naștere tp copie, adeverință de încadrare în muncă (cu preciza­rea specialității sau funcției îndeplinite), certificat de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui și examenului radiologic pulmonar. Concursul de admitere va avea loc între 5 și 10 oc­tombrie 1968.­­ Concursul constă din următoarele probe: Pentru construcții de mașini — matematică (scris și oral) și fizică (oral), Pentru proiectanți — matematică (scris și oral) și desen (lucrare grafică). Informații suplimentare la secretariatul școlii, între orele 11 și 13, telefon 1­49-56. (3181) SANATORIUL T.B.C. AIUO județul Alba angajează UN LABORANT pentru laboratorul de analiză. Pentru personalul mediu sanitar se asigură masa cu reducere de 50 la sută. Solicitanții se vor adresa con­ducerii unității. (3180) IMPORTANT! Deșeurile de hîrtie constituie o materie primă foarte importantă, necesară industriei. O tonă de deșeuri de hîrtie înlocuiește trei metri cubi de material lemnos în producția celulozei, hîrtiei, rechi­zitelor și a altor articole de papetărie. CETĂȚENI! Strîngerea și valorificarea deșeurilor de hîrtie consti­tuie o acțiune patriotică. Sprijiniți colectarea deșeurilor de hîrtie organizată de întreprinderea de contractări și achiziții (D.C.A.). ÎNTREPRINDERI ȘI ORGANIZAȚII ECONOMICE ! Organizați recuperarea și predarea deșeurilor de hîrtie în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 646/1964­­ (3172) PRODUCĂTORI! MEMBRI AI COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE! CRESCĂTORI DE ANIMALE! VALORIFICAȚI TOT DISPONIBILUL DE LAPTE DE VACĂ Și DE BIVOLIȚĂ în condițiile avantajoase oferite de INDUSTRIA LAPTELUI CLUJ, încheind contracte cu achizitorii din comune și sate. Prin contractarea laptelui obțineți: • AVANSURI PINA LA 45 LA SUTA DIN VALOAREA CONTRACTULUI, • PREȚURI CONVENABILE, • FURAJE CONCENTRATE. Pentru informații suplimentare adresați-vă achizitori­lor de lapte din comune și sate, precum și oficiilor co­munale ale INDUSTRIEI LAPTELUI. (3149)

Next