Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)
1968-10-01 / 6813. szám
PAGINA 2 FĂCLIA MANIFESTĂRILE CULTURALE DE LA CIUCEA LA NOI SUNT codri verzi de brad... Cei care au participat simbăta seara și duminică la manifestările de cultură de la Ciucea, închinate poeziei transilvănene, lui Octavian Goga, au gustat din plin farmecul poeziei, farmec îmbinat și generat de puterea evocatoare a locului pe unde a călcat poetul, a mesei la care scria sau a peniței ce se agita pe coala albă. Sîmbătă și duminică la Ciucea brazii au fost tineri și verzi, verdeața lor a înlocuit, pentru două zile măcar, policroma autumnală în drum spre împlinire. Manifestările culturale au avut două părți distincte, dar care, in ultimă instanță, și-au unificat sensurile pentru crearea acelei atmosfere plăcute și pline de învățăminte. Sîmbătă a fost o zi a poeziei, comentată și ascultată. Partea științifică, de explicare a fost îndeplinită de comunicările criticilor literari Alexandru Căprariu, Marcși Peter și Mircea Tomuș. Imbinînd tendința de omagiu, începută cu evocarea lui Romeo Ghircoiașu, cele trei comunicări au încercat, și au reușit, o descifrare nuanțată a ceea ce înseamnă poezia în general, a ceea ce obișnuim să numim poezie transilvăneană. Pe aceeași linie, de cercetare, firesc a fost ca numele lui Octavian Goga să revină foarte des, și nu numai pentru a justifica alegerea comunei Ciucea ca loc de desfășurare a acestei manifestări. Evident, poezia transilvăneană își are reprezentanți de frunte, de-a lungul anilor, în poeți români și poeți maghiari. Pe aceștia i-au legat sentimente de prietenie, de respect. Efervescența spirituală a Transilvaniei s-a adăpat și în eforturile reciproce de traducere și publicare în revistele de limbă română a poeziilor scrise de poeți maghiari sau in cele de limbă maghiară a poeților români. s. Partea științifică a serii de sîmbătă a fost fericit completată prin recitalul de poezie ce a urmat. Preponderent a fost Goga, dar am auzit redtate poezii de Ady Endre, Ana Blandiana, sau Lajos Aprily. Dar nu numai la aceste prime aspecte s-a limitat omagiul adus sîmbătă și duminică poeziei. Pentru că a doua zi, cină manifestările culturale și-au mutat sediul, pe o scenă amenajată in aer liber, au fost premiați ciștigătorii concursului de poezie „Octavian Goga“: Mircea Opriță — premiul I, Nicolae Prelipceanu — premiul II, Ana Maria Pop și Teofil Răchițeanu — premiul III, Nicolae Brînda — mențiune. Apoi, premiații au recitat cîte o poezie. In prealabil, însă, castelul de la Ciucea, casa memorială, mauzoleul, muzeul etnografic, pe care le adăpostește, au primit vizita a sute și mii de prieteni ai poeziei, participanți la manifestările culturale, artiști amatori sau simpli turiști. De acolo, ei au pornit spre locul de desfășurare a programului artistic. Parcă străduindu-se să fie un ton cu întreaga atmosferă, creată de manifestările anterioare, programul artistic a fost deosebit de variat, de interesant. Prima impresie, hotăritoare, au creat-o artiștii amatori de la Liceul pedagogic din Cluj, cîntăreți, soliști, dansatori, instrumentiști în același timp.. Oricum, romanțele cîntate de un cor de aproximativ 80 de elevi, acompaniindu-l pe solistul Dan Serbac, au creat un ascendent artistic apreciat din primele secunde. S-a văzut aici mina unui dirijor, unui animator înzestrat — profesorul Marius Cuteanu. In aceeași manieră a urmat tot programul artistic, susținut în continuare de artiști amatori de la Casa de cultură din Huedin, de la Palatul culturii din Cluj, în care s-au încadrat armonios și cîntăreții de la Opera Română: Maria Mureșan, Criza Agneta, Ion Budoiu și Vasile Șildan. Revenind, voi spune că la Ciucea s-a săvîrșit sîmbătă și duminică un adevărat act de cultură, susținut de comunicările științifice prezentate, de recitalul de poezie dar și de programul artistic. De altfel, s-a făcut exact ceea ce se cuvine pentru încununarea unor acțiuni anterioare, de popularizare a poeziei. Caracterul științific a fost asigurat , de prestanța unor universitari clujeni, critici literari, scriitori prezenți în număr mare la Ciucea. Pe aceeași linie, manifestările de la Ciucea au avut un profund caracter cultural, înțeles în cel mai autentic sens al cuvîntului. Poezia a fost la mare cinste, a plutit în atmosfera celor două zile, a intrat în conștiința tuturor celor prezenți. In orice caz, ea și-a găsit noi adepți, noi animatori. Substanțial la crearea acestei atmosfere a contribuit și concursul de poezie ce poartă numele lui Octavian Goga, și care va avea o desfășurare anuală. Iată cum se creează o tradiție de înaltă cultură. V. CHIOREANU Prin romanțele cîntate de un cor alcătuit din 80 de elevi, prin întreg spectacolul muzical-coregrafic prezentat la manifestările culturale de la Ciucea, formațiile artistice ale Liceului pedagogic din Cluj și-au etalat măiestria interpretativă, polivalența lor artistică. In fotografie: corul liceului, dirijat de profesorul Marius Cuteanu, executînd o romanță pe text de Octavian Goga. Momentul decernării premiilor cîștigătorilor concursului de poezie „Octavian Goga“ O NOUĂ CURSĂ DE AUTOBUZ Duminică, 29 septembrie, a avut loc festivitatea inaugurării cursei de autobuz Cluj— Măcicaș—Sînmărtin. Panglica inaugurală a fost tăiată de tov. ing. Gheorghe Lăpădeanu, deputat în M.A.N., care i-a felicitat pe cetățeni din partea Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Cluj. Punerea în circulație a acestei curse înseamnă împlinirea unei vechi dorințe a sătenilor și răspunde nevoilor membrilor cooperatori de aici și muncitorilor care lucrează la întreprinderile din Cluj. Faptul a fost posibil în urma dării în folosință a drumului Deuș-Măcicaș. Acest drum, pe o lungime de 6 km, a necesitat investiții de peste 3.000.000 lei și realizarea lui a însemnat muncă de aur a măcicășenilor și sînmărtinenilor. De multe ori în acest timp, mai ales duminicile, cînd ziua abia își anunța sosirea, gospodarii acestor sate, împreună cu deputatul lor, Gheorghe Iordăchescu, se găseau pe drum, așteptînd cele 30—40 camioane care aduceau balast de la Cluj sau pentru a transporta piatră de la carierele din apropiere pentru fundația drumului în construcție. Realizarea aceasta e un rod al hărniciei gospodarilor celor două sate și al interesului manifestat de deputatul lor față de rezolvarea problemelor din viața alegătorilor săi. Ea se înscrie pe linia altor realizări anterioare din aceste sate, care au contribuit simțitor la ridicarea nivelului de trai și civilizație I a mâcicășenilor și sînmărtinenilor. E. P.1 Expoziția interjudețeană de artă plastică Duminică la prînz, la Galeria mare a Fondului Plastic, a avut loc deschiderea Expoziției interjudețene de pictură și sculptură. Operă colectivă a plasticienilor din județul Cluj și din județele limitrofe, expoziția se înscrie în debutul cultural-artistic anual al toamnelor clujene ca o nouă și viabilă tradiție, captînd interesul amatorilor de frumos. La vernisajul expoziției, duminică au fost prezenți tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Lăpădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal, Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Constantin Olah, șef de secție la Comitetul județean de partid, Liviu Rîureanu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură, plasticieni, scriitori, critici de artă, studenți, ziariști, un numeros public. Vorbind la deschidere, pictorul Aurel Ciupe, președintele Filialei Cluj a U.A.P., a spus printre altele: Filiala noastră, prin manifestările periodice ale membrilor săi, manifestări colective, de grup sau individuale, a simțit permanent sprijinul publicului iubitor de artă din orașul nostru. Tuturor celor ce îndrăgesc arta noastră și ne prețuiesc strădaniile pentru înfăptuirea frumosului le răspundem cu gratitudinea noastră și rugăm că continuie a ne urmări cu același viu interes, fiindcă noi vrem să facem din Cluj un centru de iradiere a unei arte contemporane autentice și vitale. In ceea ce ne privește — a spus în cuvîntul său Daniel Popescu, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“ — noi vedem mijind momentul afirmării plenare a artei plastice clujene printr-o școală care să aducă patrimoniului spiritual al țării o contribuție esențială, specifică, originală și vie. Premizele există. Ele sunt create de înțeleaptă politică culturală a partidului. Datorită acestei politici, trăiesc și lucrează acum la Cluj aproape două sute de pictori, sculptori, decoratori și graficieni. Cei prezenți la vernisaj au vizitat galeriile, oprindu-se îndelung în fața picturilor și sculpturilor aparținînd plasticienilor din toate generațiile de creatori. TV PROBLEME MAJORE ...ENOR CONSOLE PROFESORALE (Urmare din pag. l a) de cercetare științifică pe viitor, în urma amplei sesiuni de comunicări festive. In acest context de probleme, consiliul profesoral este chemat să analizeze actualul sistem de practică în producție, sistem experimentat în vara anului acesta, îmbunătățirea lui pentru ca această formă de pregătire, care face parte integrantă din procesul de învățămînt, să fie mai bine corelată și conjugată cu pregătirile din timpul anului și cu necesitățile la care absolventul inginer trebuie să facă față în industrie. Prof. univ. dr. doc. Emil NEGRUȚIU, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“. In activitatea ce urmează să o desfășurăm, ținînd seama de considerabila lărgire a atribuțiilor în spiritul noii legi, consiliului profesoral din institutul nostru îi revin sarcini deosebit de importante. Printre acestea amintesc consolidarea și perfecționarea metodelor pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ la facultățile de agricultură și medicină veterinară, sprijinirea eficientă a consiliului profesoral al Facultății de zootehnie pentru organizarea activității privind baza materială, cadrele și perfecționarea lor, procesul instructiveducativ și de cercetare științifică, înființarea centrului de cercetare științifică, definitivarea structurii organizatorice și a planului tematic în lumina Directivelor C.C. al P.C.R. și a posibilităților reale; stabilirea amplasamentului, cadrului organizatoric; proiectarea și asigurarea fondurilor necesare noii Stațiuni didactice experimentale; eficiența sistemelor de practică pe facultăți și ani de studii, precum și stabilirea metodelor de îmbunătățire a ei, îmbunătățirea actualului sistem de organizare a documentării cadrelor didactice și a studenților, a activității editoriale și de elaborare, multiplicare a cursurilor și manualelor unice. Prof. univ. Liviu COMES, rectorul Conservatorului „G. Dima“: Cea mai importantă sarcină o constituie îmbunătățirea și modernizarea procesului de învățămînt. O bună parte a disciplinelor au la bază, prin tradiție, creația clasică și romantică. Se impune, pe de o parte, o completare a acestor discipline cu noile cuceriri ale artei muzicale, pe de altă parte, o serioasă restructurare a lor pe criteriul stilistic, singurul care poate realiza o ordine în imensul material la care s-a ajuns prin dezvoltarea artei muzicale de-a lungul secolelor. Baza științifică va trebui asigurată prin introducerea unor metode moderne de cercetare, necesitînd înființarea unor laboratoare speciale, cum ar fi de psihologie muzicală, foniatrie, electronică etc. Unele mijloace furnizate de tehnica modernă trebuie introduse în procesul instructiv, ca de exemplu, audiții muzicale însoțite de proiectarea partiturilor pe ecran, audiții muzicale comparate cu diverși interpreți, aprecierea evoluției studenților de la clasele interpretative prin filmări periodice ale mișcărilor însoțite de imprimări pe benzi de magnetofon. O sarcină deosebită constă în trasarea liniei conducătoare a activității artistice în instituția noastră. Este vorba aici de stabilirea repertoriului studenților, în general, și de alcătuirea programelor producțiilor care vor trebui să înmănuncheze cele mai reprezentative opere aparținînd diferitelor stiluri. Intr-un cuvînt, activitatea artistică va trebui să oglindească în practică ceea ce se învață teoretic. Și o noutate. In acest an se introduce pentru prima dată la noi în țară doctoratul în muzicologie. Conservatorul nostru are cinstea de a fi primul și, deocamdată, singurul căruia i s-a încredințat această acțiune sub conducerea prof. S. Toduță, maestru emerit al artei. Va trebui să organizăm această muncă pe baze cât mai temeinice și la nivelul cel mai avansat al muzicologiei contemporane. Conf. univ. Daniel POPESCU, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“: Cea mai de seamă problemă înscrisă pe agenda noastră de lucru este perfecționarea planurilor de învățămînt în spiritul modernizării învățămîntului artelor plastice și al programelor derivate din planurile noi. Se va ține seama de experiența proprie a institutului. Astfel, studenții vor fi dirijați spre o folosire mai susținută a timpului consacrat atelierului, spre a ajunge la stăpînirea cît mai deplină a măiestriei profesionale. In aceeași ordine de preocupări se va căuta adîncirea legăturii cu producția la secțiile de grafică — cu tipografiile — la ceramică și sticlă cu fabricile Porțelanul din Cluj și cea de sticlă din Turda, la textile decorative cu fabricile respective din municipiul nostru. începuturi s-au făcut, o parte din activitatea secției de ceramică se va desfășura deja la Fabrica de porțelan. O atenție sporită înțelegem să o acordăm perfecționării practicii de documentare din timpul verii, în sensul de a o face mai eficientă, dublînd-o cu excursii mai mari care deschid orizontul optic, politic, cetățenesc, educativ. Atenția consiliului profesoral va fi îndreptată și asupra sectorului teoretic, s căutînd să dezvoltăm la studenți interesul pentru studiile teoretice și disciplina muncii intelectuale. Vom stărui asupra rostului limbilor străine. Ne vom strădui să aprofundam procesul educativ, insistînd pe cultivarea simțului de răspundere a studentului față de propriul său talent, față de sacrificiile pe care statul nostru le face pentru formarea lor. Înțelegem, de asemenea, să cultivăm preocuparea pentru continuarea tradițiilor artei românești și valorificarea folclorului plastic, mai ales în domeniul decorativ. Sesiunea internațională pentru prelucrarea electronică a informațiilor Luni dimineața s-a deschis la București, în sala mică a Palatului Republicii, sesiunea internațională pentru prelucrarea electronică a informațiilor, organizată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. La lucrări iau parte oameni de știință, specialiști și experți în domeniul calculului electronic din 22 de țări, precum și reprezentanții unor organisme internaționale. Participă, de asemenea, personalități științifice din țara noastră, reprezentanți ai conducerii Consiliului Economic, Direcției Centrale de Statistică, Consiliului Național al Cercetării Științifice, Academiei Republicii Socialiste România, Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere și instituții economice. Specialiști din institute de cercetări și întreprinderi, experți în prelucrarea electronică a datelor. In ședința de după-amiază a fost ales ca președinte al sesiunii Constantin Ionescu, directorul general al Direcției Centrale de Statistică. Lucrările sesiunii vor dura 5 zile. (Agerpres) 17,30 — Pentru școlari: Cetatea strugurilor; 18,00 — TV pentru specialiștii din industrie. Cibernetica economică; 18,30 — Curs de limba engleză; 19,00 — Doi tineri interpreți: pianistul Dan Grigore și violonistul Eugen Sîrbu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Buletinul meteorologic; 20,00 — Film serial: Vikingii; 20,30 — In rariștea de lîngă vii — seară de romanțe cu Angela Moldovan, Nicolae Florei, Ionel Budișteanu; 21,15 — Program de varietăți. Transmisiune directă de la Viena; 22,30 — Numere de circ înregistrate pe peliculă; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23,15 — închiderea emisiunii. RADIO Programul Studioului Cluj Marți. 1 octombrie 1963: 12.00 — Revista presei; 12,10 — Selecțiuni din opereta „Liliacul“ de J. Strauss; 12,20 Școala — principal izvor de cultură; 15,00 — Buletin de știri; 15,10 — Unda preferințelor. Muzică populară; 15,35 — Actualitatea cultural-artistică. Miercuri, 2 octombrie, 6,15 — Bună dimineața. Emisiune de divertisment matinal. In cuprins: muzică matinală, informații, însemnări din carnetul scriitorului D. Mircea și emisiunea pentru sate. TEATRU Teatrul de păpuși, ora 10 POVESTIRI DE ION CREANGA. FILME ROATA VIEȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. O FATA CIUDATA — Progresul. JUDECATA — Victoria. CORABIA „PASAREA ALBASTRA“, cinemascop (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului. ROMANȚA PENTRU TROMPETA — 23 August. VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA (cinemascop) — Muncitoresc. PASĂREA TIMPURIE — Steaua roșie. ÎMPUȘCĂTURI PE PORTATIV (cinemascop) — Timpuri noi. MUZEE Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de Istorie, fix. Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber de la Hoia 11—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, str. 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul Zoologic, str. Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“ str. Republicii nr. 42, 9—19. Serele deschise zilnic, 9—13 și 15—19. * Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. AGENDA UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE CLUJ strada 6 Martie nr. 25 angajează: © UN MECANIC AUTO, categoria VI—VIII, pentru întreținere, © UN FOCHIST AUTORIZAT pentru cazane - încălzire centrală. (3184) LA LICEUL AGRICOL TURDA se ține sesiunea a doua a concursului de admitere, pentru cursuri fără frecvență. La specialitatea contabilitate, între 1 și 15 octombrie 1968, înscrierile încep în ziua de 1 octombrie 1968. Se pot înscrie absolvenți ai școlii generale (de 7 sau 8 ani), angajați în I.A.S. sau C.A.P., prezentind diploma de absolvire în original, dovadă de funcționare, iar pentru cei din C.A.P. recomandarea Uniunii județene a C.A.P. Informații suplimentare la telefon 1680 și 16-37. (3182) GRUPUL ȘCOLAR TEHNOLG CLUJ strada Moților nr. 78-80 înscrie, pînă la data de 4 octombrie 1968, la concursul de admitere în școala de specializare postliceală, curs seral, absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai altor școli echivalente, cu diplomă de bacalaureat sau certificat de absolvire, pentru următoarele specialități: - CONSTRUCȚII DE MAȘINI la care se înscriu cei ce lucrează în specialitatea prelucrări la cald și la rece, controlori, tehnicieni și maiștri provizorii, — PROIECTANȚI pentru industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor la care se înscriu cei ce lucrează ca desenatori, copiști, proiectanți, tehnicieni în serviciile de concepție, tehnologi-șefi și metrologi-șefi. La înscriere candidații vor prezenta următoarele acte: certificat de studii în original, certificat de naștere tp copie, adeverință de încadrare în muncă (cu precizarea specialității sau funcției îndeplinite), certificat de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui și examenului radiologic pulmonar. Concursul de admitere va avea loc între 5 și 10 octombrie 1968. Concursul constă din următoarele probe: Pentru construcții de mașini — matematică (scris și oral) și fizică (oral), Pentru proiectanți — matematică (scris și oral) și desen (lucrare grafică). Informații suplimentare la secretariatul școlii, între orele 11 și 13, telefon 149-56. (3181) SANATORIUL T.B.C. AIUO județul Alba angajează UN LABORANT pentru laboratorul de analiză. Pentru personalul mediu sanitar se asigură masa cu reducere de 50 la sută. Solicitanții se vor adresa conducerii unității. (3180) IMPORTANT! Deșeurile de hîrtie constituie o materie primă foarte importantă, necesară industriei. O tonă de deșeuri de hîrtie înlocuiește trei metri cubi de material lemnos în producția celulozei, hîrtiei, rechizitelor și a altor articole de papetărie. CETĂȚENI! Strîngerea și valorificarea deșeurilor de hîrtie constituie o acțiune patriotică. Sprijiniți colectarea deșeurilor de hîrtie organizată de întreprinderea de contractări și achiziții (D.C.A.). ÎNTREPRINDERI ȘI ORGANIZAȚII ECONOMICE ! Organizați recuperarea și predarea deșeurilor de hîrtie în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 646/1964 (3172) PRODUCĂTORI! MEMBRI AI COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE! CRESCĂTORI DE ANIMALE! VALORIFICAȚI TOT DISPONIBILUL DE LAPTE DE VACĂ Și DE BIVOLIȚĂ în condițiile avantajoase oferite de INDUSTRIA LAPTELUI CLUJ, încheind contracte cu achizitorii din comune și sate. Prin contractarea laptelui obțineți: • AVANSURI PINA LA 45 LA SUTA DIN VALOAREA CONTRACTULUI, • PREȚURI CONVENABILE, • FURAJE CONCENTRATE. Pentru informații suplimentare adresați-vă achizitorilor de lapte din comune și sate, precum și oficiilor comunale ale INDUSTRIEI LAPTELUI. (3149)