Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)
1969-04-01 / 6968. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV—Nr. 6968 Marți 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației de activiști ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegația de activiști ai Comisiei Centrale de Control și Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarășul Milos Jakes, președintele Comisiei, care la invitația C.C. al P.C.R. face o vizită de schimb de experiență în țara noastră. La primire au participat tovarășii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. A fost de față Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, lucrînd la o vază tip „Doina“ pentru export LUCRĂRI HOTĂRlTOARE In legumicultura ! Cooperativele agricole din Liețl nostru și-au prevăzut ia.Pr.il J .-‘odiiiț în 1969 să cultive cu legume în cîmp suprafața, de 1750 ha și 18 ha cu legume timpurii, protejate cu folii de polietilenă, pentru a realiza o producție totală de cel puțin 20 500 tone. In vederea realizării sarcinilor de producție, cooperativele agricole și-au planificat construirea a 20 000 mp de răsadnițe noi, a 150 000 mp de salarii, precum și irigarea culturilor pe 1 400 ha în unitățile situate în luncile Someșului și Arieșului. In funcție de structura producției și a soiurilor care răspund mai bine condițiilor pedoclimatice din zonele agricole în care se găsesc unitățile și,țînîndu-se seama de cerințele consumatorilor s-a asigurat, în măsura posibilităților, necesarul de sămînță solicitat. Din datele operative centralizate de Direcția agricolă județeană rezultă că pînă in prezent toate cooperativele agricole se găsesc în posesia semințelor solicitate, mai puțin unele cantități de arpagic și de fasole, care n-au intrat pînă în prezent în depozitele Agrosemului. Pentru cele peste 400 ha de legume care se înmulțesc prin răsad, produs în paturi calde, s-a prevăzut amenajarea și însămînțarea a 63 000 mp răsadnițe. Pînă în prezent s-au pregătit circa 83 la sută din răsadnițe, dar s-au însămînțat numai 67 la sută, ceea ce este cu totul nesatisfăcător, avînd în vedere timpul înaintat în care ne găsim. Dacă semințele de vărzoase s-au însămînțat peste tot, nu același lucru se poate spune de tomate, ardei, vinete. Cunoscînd faptul că legumele termofile se plantează în cîmp, în condițiile județului nostru, în a doua decadă a lunii mai, după trecerea pericolului de brume și că pentru obținerea unui răsad de calitate este nevoie de 45—50 zile de la însămînțarea în răsadnițe, rezultă clar că fiecare zi de tărăgănare va duce la obținerea răsadului cu întârziere și ca urmare la obținerea unor producții tardive, cu consecințe economice negative: prețuri mai mici la producător și neaprovizionarea la timp a populației. In cooperativele agricole unde specialiștii și brigadierii legumicoli au întocmit un plan minuțios de producere a răsadurilor, în funcție de perioada optimă de plantare în cîmp a fiecărei specii, stadiul amenajării și însămînțării în răsadnițe este corespunzător. Ing. Nicolae ORANSCHI, de la Direcția agricolă a județului Cluj (Continuare în pag. a lll-a) Azi începe Luna curățeniei CLUJENII SUNT CSIVUfI SĂ CONTRIBUIE EA ÎMINUSIle ORAȘULUI Convorbire cu ing. Gheorghe LĂPĂDEANU, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Cluj . A intrat de acum în tradiție ca perioada dintre 1—30 aprilie să fie declarată Luna curățeniei, în cadrul căreia vor avea loc numeroase și susținute acțiuni pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a localităților. Am dori să subliniați, în cadrul convorbirii noastre, pe cele mai importante care vor fi întreprinse, cu acest prilej, în orașul Cluj. — Importante vor fi toate acțiunile întreprinse, pentru ca fiecare în parte și toate la un loc au menirea să facă Clujul mai frumos, mai aspectuos. Conform planului întocmit de Consiliul popular — la baza căruia stau angajamente lejate de masele de salariați din întreprinderi și instituții și de comitetele asociației locatarilor — se va acționa pe mai multe fronturi. Vor fi efectuate lucrări de înfrumusețare și bună gospodărire din fonduri bugetare, dar și prin mobilizarea maselor — mai ales prin mobilizarea maselor de cetățeni — la munci patriotice. — Ce lucrări mai mari vor fi executate din fonduri buget tare? — Ar fi greu să le enumăr pe toate. Mă voi rezuma doar la cîteva. S-a prevăzut curățirea malurilor Nadășului și Someșului (între podul Garibaldi și podul Abator), curățirea albiei Canalului morii (între străzile Coșbuc și Paris). Tot în această perioadă vor fi reparate podețele și debarcaderul lacului de canotaj, iar bărcile vor fi revopsite. Albia lacului va fi curățată și ea. De asemenea, vor fi reparate și zugrăvite fațadele și soclurile a șase clădiri, vor fi confecționate ori reparate zece porți metalice de la intrarea în curțile unor imobile. In curțile unui număr de 45 de Ion MARIAN (Continuare în pag. a ll-a) fFl ' Sil Fotografie de S. ALEXANDRU CONFERINȚA UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR DIN CENTRUL UNIVERSITAR CLUJ Duminică, în sala de spectacole a Casei de cdltură a studenților, s-au desfășurat lucrările celei de-a VII-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților din Centrul Universitar. La Conferință au participat delegați ai conferințelor asociațiilor studențești din institute și facultăți, invitați — rectori și cadre didactice —, studenți, reprezentanți ai Comitetului executiv al U.R.S.R., ai comitetelor de partid și organizațiilor de tineret ale Centrului universitar și institutelor de învățămînt superior din Cluj. Conferința a fost onorată de prezența tovarășilor Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj și P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru Problemele Tineretului, Clement RUSU, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Remus Bucșa, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid, Grigore Drondoe, secretarul Comitetului de partid al Centrului universitar, Aurel Stoica, secretar al Comitetului județean al U.T.C., Gheorghe Ardeleanu, secretar al Comitetului municipal al U.T.C., Ion Deleanu, secretarul Comitetului U.T.G. pe Centrul universitar, alți activiști de partid și de stat, ai U.T.C., reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului. După alegerea în unanimitate a prezidiului, Conferința a ales secretariatul și comisia de validare și a adoptat următoarea ordine de zi: Dare de Seamă asupra activității Consiliului U.R.S. al Centrului universitar pe perioada noiembrie 1966—martie 1969; Proiectul programului de activități; Raportul Comisiei de cenzori; Alegerea Consiliului U.R.S. pe Centrul universitar, a Comisiei de cenzori, a delegaților la Conferința a VIi-a a U.A.S.R. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Petru Bruntaș, președintele Consiliului în exercițiu, a prezentat darea de seamă, Subliniind atît succesele cit și lipsurile pe țărim profesional și social, în activitatea Consiliului, a întregii studențimi clujene, sugerînd și principalele direcții spre care trebuie orientate eforturile viitorului Consiliu. După lectura Proiectului programului de activitate și a Raportului comisiei de cenzori, în aplauzele participanților, tovarășul Aurel Duca a transmis Conferinței, întregii studențimi clujene, un cald și însuflețitor salut din partea Biroului Comitetului județean Cluj al P.C.R. Urmărind, in conformitate cu prevederile programului elaborat de partid în domeniul învățămîntului, asigurarea condițiilor optime necesare unui învățămînt superior, modern, statul nostru — a spus vorbitorul — face eforturi materiale considerabile. Aveți acum, dragi studenți, posibilități nelimitate, vă stă în față un cîmp larg de afirmare a personalității voastre, a capacității voastre creatoare, a entuziasmului și energiei tinereții, pentru înfăptuirea celor mai dragi năzuințe ale poporului, pentru prosperitatea patriei. Vă stă în putință, astăzi, nu numai să visați, dar și să creați, nu numai să doriți, dar și să vă bucurați. Partidul și statul, poporul, v-au dat prezentul, prezentul acesta demn, ardent și bogat — dar perfectibil; cheile viitorului sînt în mîinile voastre, în elanul și cinstea voastră, în voința și îndrăzneala, în inteligența, cultura și hărnicia voastră; în pasiunea și seriozitatea cu care veți consacra țării puterea voastră de creație, cu care vă veți dărui vouă înșivă, beneficiarii belșugului societății viitoare. Toate acestea sunt posibile, dar nu se înfăptuiesc spontan, de la sine, prin simpla exprimare a dorințelor noastre și nici nu există altcineva care să le realizeze în locul vostru; ele reclamă eforturi proprii tenace și îndrumarea competentă a dascălilor voștri, muncă și voință comună pentru a deveni cetățeni și de drept și în faptă ai patriei, constructorii, conducătorii și apărătorii vieții ei. Sesiunile care au trecut de la precedentele alegeri ale Uniunii asociației studenților din Centrul universitar au consemnat o seamă de îmbucurătoare succese pe linia însușirii profesiilor alese, dar și unele insuccese, unele scăderi, care fie-au mîhnit. Uniunea asociațiilor studenților nu este și nu poate rămîne străină de această chestiune, care constituie una din preocupările sale fundamentale. Ea a dovedit că poate, că știe să mobilizeze studențimea la o mai bună pregătire profesionala, la dirijarea ei spre o mai intensă activitate de cercetare științifică. In înfăptuirea neabătuta a politicii Partidului Comunist Român, a mărețului program stabilit de cel de-al XX-lea Congres al partidului, sporesc considerabil rolul și însemnătatea activității ideologice, a muncii politico-educative, pentru dezvoltarea și ridicarea pe trepte superioare a conștiinței socialiste, pentru continua perfecționare spirituală și socială a omului nou, înaintat și multilateral al societății noastre socialiste. De aceea, întreaga activitate a organizațiilor de tineret, atît a Uniunii Tineretului Comunist cît și a Asociațiilor studenților, trebuie în așa fel gîndită și organizată încît să dezvolte cu fiecare zi, în gîndirea și faptele voastre, atașamentul nețărmurit față de partid, dragostea înflăcărată față de patrie și popor, atitudinea plină de responsabilitate față de îndatoririle sociale și profesionale, cinstea, curajul, hotărîrea de a se dărui prin întreaga lor ființă cauzei socialismului și comunismului, cauzei poporului nostru. (Continuare în pag. a ll-a) TELEGRAME DE FELICITARE Cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit telegrame de felicitare , din partea guvernatorului general al Canadei, Roland Michener, președintelui Republicii Indonezia, Suharto, guvernatorului general în funcțiune, al Maltei, Anthony Mamo. De asemenea, cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a primit telegrame de felicitare din partea: primului ministru al Canadei, Pierre Eliot Trudeau, primului ministru al Maltei, Giorgio Borg Oliver. (Agerpres) Mustețea, in duel cu apărătorii Vagonului Fotografia: Radu MIRCEA Citiți în pagina a lll-a rubrica noastră de SPORT. Din cuprins: Cronicii clasamente la zi 4 PRIETENIA I de Al. CAPRARIU I Lecția istoriei, asigiirind-o cu deplin realism și pătrundere obiectivă — printre multe alte calități — are harul să ne facă tuturor familiale aprecieri concrete, dense de înțelepciune, nemijlocit utile vieții de fiecare zi. Adevărat, aflindu-se un perpetuă I mișcare, istoria însăși face ca unele dintre aceste înțelepciuni — arbit de expresive la o anume epocă — să intre în zodia ereipusculului, să-și piardă definitiv actualitatea. In urmă cu decenii — justificat sau nu —, referitor la sud-estul Europei circula o idee, o apreciere valorică al cărei conținut se circumscriu cam astfel: acolo, la porțile Orientului, unde totul se ia cu ușurință! Tot cu decenii in urmă, și tot datorită unor prea triste și seculare experiențe des duse din istorie. Balcanii — sud-estul Europei — purtau eticheta de „butoi cu praf I de pușcă“ al Europei. Mi-am amintit aceste dureroase adevăruri istorice, pe care istoria însăși — în inexprabila ei evoluție — le-a înhumat, acum, in zilele vizitei făcută în Turcia de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aici, la porțile Orientului, nimic nu se mai ia cu ușurință, nimic nu se mai privește cu superficialitate. Aici, la porțile Orientului, unde furtunile istoriei au bintuit, odinioară, pînă la demență, totul — zilnic — este cîntărit și apreciat cu seriozitate, cu temeinicie, cu adîncă răspundere pentru prezent și viitor. In contextul geografic in care ne-a hărăzit istoria să existăm, vrem — și suntem capabili a realiza acest lucru — să existăm cu demnitate, liberi, stăpîni integrali asupra destinului și muncii noastre I pașnic-creatoare. Nu ne putem mîngîia cu gîndul că istoria, in curgerea ei, ne-ar fi cruțat de prea multe din încercările la care este capabilă să supună un popor. Dar putem afirma, cu mîndrie omenească și fără a greși, că — peste toate încercările istoriei — am rămas noi înșine. Și vom rămîne noi înșine. Avem deplina garanție a acestui adevăr plin de noblețe umană — în însăși politica limpede, atotcuprinzătoare inițiată și rodnic transpusă în practică de creierul națiunii noastre: Partidul Comunist Român. încercările istoriei — atît timp cît nu am făcut-o noi înșine uneori — au putut schimba multe, au transformat în martiri oamenii în fața cărora timpul însuși ar fi trebuit să îngenunche; au lezat destine individuale sau , chiar ale unor generații întregi; au întrziat, o vreme, materializarea unor scumpe idealuri. Dar tot ceea ce am vrut să fa Icem — am făcut. Și oricîte încercări ne-am hărăzit istoria, ceea ce nu au putut ele atinge a fost chipul spiritual al poporului nostru. Iar una dintre caracteristicile de bază ale acestuia este sentimentul prieteniei. Pentru toți cei ce ne cunosc — acest sentiment pur al poporului nostru a putut deveni izvor de admirație, de înțelegere reciprocă, de respect. Pentru noi, Balcanii — sud-estul Europei — nu au însemnat nici odată „butoiul cu praf de pușcă“ al Europei. 1 Dimpotrivă. Am dorit întotdeauna ca, fiecare stăpîn pe ceea ce-i aparține, să privească și să înțeleagă cu ochi prietenoși și înțelepți lucrarea istoriei. Acest adevăr a •parține însăși tradiției de veacuri a poporuului nostru. Acest adevăr l-a ridicat pe o treaptă superioară — prin politica sa internă și externă — Partidul Comunist Român. Lucrarea istoriei este în mîinile noastre și, consfințind această realitate prin edificarea României moderne, sîntem gata să întindem o mină amicală tuturor celor ce se străduiesc în numele libertății și păcii, în numele creării unui climat internațional , căruia omul — prin activitatea lui înțe * leaptă — să fie mîndru că îi aparține. Vizitat în Turcia a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu — este încă o dovadă fundamentală în această direcție. Dacă ar fi să concentrez intr-un singur cuvînt semnifi ■cațiile majore ale acestei vizite, convorbirile la înalt nivel ce au avut loc, găsirea căilor pentru adîncirea și extinderea legăturilor de colaborare dintre cele două țări ! — atunci aș concentra aceste sensuri într-un “ cuvînt ce se cere scris, cu majuscule, pe toate meridianele lumii: PRIETENIA.