Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)

1969-04-01 / 6968. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV—Nr. 6968 Marți 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației de activiști ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegația de activiști ai Comisiei Cen­trale de Control și Revizie a Partidului Comunist din Ceho­slovacia, condusă de tovară­șul Milos Jakes, președintele Comisiei, care la invitația C.C. al P.C.R. face o vizită de schimb de experiență în țara noastră. La primire au participat tovarășii Dumitru Coliu, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Ioan Glu­­vacov, membru­ al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. A fost de față Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socia­liste Cehoslovace la Bucu­rești, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovă­rășească, lucrînd la o vază tip „Doina“ pentru export LUCRĂRI HOTĂRlTOARE In legumicultura ! Cooperativele agricole din Lieț­­l nostru și-au prevăzut ia.Pr­.il­ J­ .­-‘­odiiiț în 1969 să cultive cu legume în cîmp suprafața, de 1750 ha și 18 ha cu legume timpurii, protejate cu folii de polieti­lenă, pentru a realiza o pro­ducție totală de cel puțin 20 500 tone. In vederea realizării sarci­nilor de producție, cooperati­vele agricole și-au planificat construirea a 20 000 mp de răsadnițe noi, a 150 000 mp de salarii, precum și irigarea culturilor pe 1 400 ha în uni­tățile situate în luncile Some­șului și Arieșului. In funcție de structura pro­ducției și a soiurilor care răs­pund mai bine condițiilor pedoclimatice din zonele agri­cole în care se găsesc unită­țile și,țînîndu-se seama de ce­rințele consumatorilor s-a asi­gurat, în măsura posibilități­lor, necesarul de­ sămînță so­licitat. Din datele operative centra­lizate de Direcția agricolă ju­dețeană rezultă că pînă in prezent toate cooperativele a­­gricole se găsesc în posesia semințelor solicitate, mai pu­țin unele cantități­ de arpagic și de fasole, care n-au intrat pînă în prezent în depozitele Agrosemului. Pentru cele peste 400 ha de legume care se înmulțesc prin răsad, produs în paturi calde, s-a prevăzut amenajarea și în­­sămînțarea a 63 000 mp ră­sadnițe. Pînă în prezent s-au pregă­tit circa 83 la sută din ră­sadnițe, dar s-au însămînțat numai 67 la sută, ceea ce este cu totul nesatisfăcător, avînd în vedere timpul înaintat în care ne găsim. Dacă semințe­le de vărzoase s-au însămîn­țat peste tot, nu același lucru se poate spune de tomate, ar­dei, vinete. Cunoscînd faptul că legu­mele termofile se plantează în cîmp, în condițiile județu­lui nostru, în a doua decadă a lunii mai, după trecerea pe­ricolului de brume și că pen­tru obținerea unui răsad de calitate este nevoie de 45—50 zile de la însămînțarea în ră­sadnițe, rezultă clar că fieca­re zi de tărăgănare va duce la obținerea­ răsadului cu în­târziere și ca urmare la obți­nerea unor producții tardive, cu consecințe economice nega­tive: prețuri mai mici la pro­ducător și neaprovizionarea la timp a populației. In cooperativele agricole unde specialiștii și brigadierii legumicoli au întocmit un plan minuțios de producere a răsadurilor, în funcție de pe­rioada optimă de plantare în cîmp a fiecărei specii, stadiul amenajării și însămînțării în răsadnițe este corespunzător. Ing. Nicolae ORANSCHI, de la Direcția agricolă a județului Cluj (Continuare în pag. a lll-a) Azi începe Luna curățeniei CLUJENII SUNT CSIVUfI S­Ă CONTRIBUIE EA ÎMINUSIle ORAȘULUI Convorbire cu ing. Gheorghe LĂPĂDEANU, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului popular municipal Cluj . A intrat de acum în tra­diție ca perioada dintre 1—30 aprilie să fie declarată Luna curățeniei, în cadrul căreia vor avea loc numeroase și susținute acțiuni pentru înfru­musețarea și buna gospodărire a localităților. Am dori să subliniați, în cadrul convorbi­rii noastre, pe cele mai im­portante care vor fi întreprin­se, cu acest prilej, în orașul Cluj. — Importante vor fi toate acțiunile întreprinse, pentru ca fiecare în parte și toate la un loc au menirea să facă Clujul mai frumos, mai aspec­­tuos. Conform planului în­tocmit de Consiliul popular — la baza căruia stau angaja­mente lejate de masele de sa­lariați din întreprinderi și in­stituții și de comitetele aso­ciației locatarilor — se va ac­ționa pe mai multe fronturi. Vor fi efectuate lucrări de în­frumusețare și bună gospodă­rire din fonduri bugetare, dar și prin mobilizarea m­aselor — mai ales prin mobilizarea maselor de cetățeni — la munci patriotice. — Ce lucrări mai mari vor fi executate din fonduri buget tare? — Ar fi greu să le enumăr pe toate. Mă voi rezuma doar la cîteva. S-a prevăzut cură­țirea malurilor Nadășului și Someșului (între podul Gari­baldi și podul Abator), cură­țirea albiei Canalului morii (între străzile Coșbuc și Paris). Tot în această perioadă vor fi reparate podețele și debarca­derul lacului de canotaj, iar bărcile vor fi revopsite. Al­bia lacului va fi curățată și ea. De asemenea, vor fi repa­rate și zugrăvite fațadele și soclurile a șase clădiri, vor fi confecționate ori reparate ze­ce porți metalice de la intra­rea în curțile unor imobile. In curțile unui număr de 45 de Ion MARIAN (Continuare în pag. a ll-a) fFl ' Sil Fotografie de S. ALEXANDRU CONFERINȚA UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR DIN CENTRUL UNIVERSITAR CLUJ Duminică, în sala de spec­tacole a Casei de cdltură a studenților, s-au desfășurat lucrările celei de-a VII-a Conferințe a Un­iunii Asocia­țiilor Studenților din Centrul Universitar. La Conferință au participat delegați ai confe­rințelor asociațiilor studen­țești din institute și facultăți, invitați — rectori și cadre di­dactice —, studenți, reprezen­tanți ai Comitetului executiv al U.R.S.R., ai comitetelor de partid și organizațiilor de ti­neret ale Centrului universi­tar și institutelor de învăță­mînt superior din Cluj. Conferința a fost onorată de prezența tovarășilor Aurel Duca, prim-secretar­ al Comi­tetului județean Cluj și P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru Problemele Tineretului, Cle­ment RUSU, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului popular județean, Remus Bucșa, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, primarul municipiului, Roman Morar, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetu­lui municipal de partid, Gri­­gore Drondoe, secretarul Co­mitetului de partid al Cen­trului universitar, Aurel Stoi­ca, secretar al Comitetului ju­dețean al U.T.C., Gheor­­ghe Ardeleanu, secretar al Comitetului municipal al U.T.C., Ion Deleanu, secreta­rul Comitetului U.T.G. pe Centrul universitar, alți ac­tiviști de partid și de stat, ai U­.T.­C., reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului. După alegerea în unanimi­­tate a prezidiului, Conferin­ța a ales secretariatul și co­misia de validare și a adop­tat următoarea ordine de zi: Dare de Seamă asupra ac­tivității Consiliului U.R.S. al Centrului universitar pe pe­­r­­ioada noiembrie 1966—mar­tie 1969; Proiectul programului de activități; Raportul Comisiei de cen­zori; Alegerea Consiliului U.R.S. pe Centrul universitar, a Comisiei de cenzori, a delegaților la Conferința a VIi-a a U.A.S.R. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Petru Brun­­taș, președintele Consiliului în exercițiu, a prezentat da­rea de seamă, Subliniind atît­­ succesele cit și lipsurile pe țărim profesional și social, în­ activitatea Consiliului, a în­­tregii studenț­imi clujene, su­­gerînd și principalele direc­ții spre care trebuie orienta­te eforturile viitorului Consi­liu. După lectura Proiectului programului de activitate și a Raportului comisiei de cen­zori, în aplauzele participan­ților, tovarășul Aurel Duca a transmis Conferinței, întregii studențimi clujene, un cald și însuflețitor salut din par­tea Biroului Comitetului ju­dețean Cluj al P.C.R. Urmărind, in conformitate cu prevederile programului e­­laborat de partid în dome­niul învățămîntului, asigura­rea condițiilor optime necesa­re unui învățămînt superior, modern, statul nostru — a spus vorbitorul — face efor­turi materiale considerabile. Aveți acum, dragi studenți, posibilități nelimitate, vă stă în față un cîmp larg de afir­mare a personalității voastre, a capacității voastre creatoa­re, a entuziasmului și ener­giei tinereții, pentru înfăp­tuirea celor mai dragi nă­zuințe ale poporului, pentru prosperitatea patriei. Vă stă în putință, astăzi, nu numai să visați, dar și să creați, nu numai să doriți, dar și să vă bucurați. Partidul și statul, poporul, v-au dat prezentul, prezentul acesta demn, ar­dent și bogat — dar perfec­tibil; cheile viitorului sînt în mîinile voastre, în elanul și cinstea voastră, în voința și îndrăzneala, în inteligența, cultura și hărnicia voastră; în pasiunea și seriozitatea cu care veți consacra țării pu­terea voastră de creație, cu care vă veți dărui vouă în­șivă, beneficiarii belșugului societății viitoare. Toate acestea sunt posibi­le, dar nu se înfăptuiesc spontan, de la sine, prin simpla exprimare a dorințe­lor noastre și nici nu există altcineva care să le realize­ze în locul vostru; ele recla­mă eforturi proprii tenace și îndrumarea competentă a dascălilor voștri, muncă și voință comună pentru a de­veni cetățeni și de drept și în faptă ai patriei, construc­torii, conducătorii și apărăto­rii vieții ei. Sesiunile care au trecut de la precedentele alegeri ale Uniunii asociației studenților din Centrul universitar au consemnat o seamă de îmbu­curătoare succese pe linia însușirii profesiilor alese, dar și unele insuccese, unele scă­deri, care fie-au mîhnit. Uniunea asociațiilor stu­denților nu este și nu poate rămîne străină de această chestiune, care constituie una din preocupările sale funda­mentale. Ea a dovedit că poate, că știe să mobilizeze studențimea la o mai bună pregătire profesionala, la di­rijarea ei spre o mai inten­să activitate de cercetare științifică. In înfăptuirea neabătuta a politicii Partidului Comunist Român, a mărețului program stabilit de cel de-al XX-lea Congres al partidului, sporesc considerabil rolul și însem­nătatea activității ideologice, a muncii politico-educative, pentru dezvoltarea și ridica­rea pe trepte superioare a conștiinței socialiste, pentru continua perfecționare spiri­tuală și socială a omului nou, înaintat și multilateral al so­cietății noastre socialiste. De aceea, întreaga activitate a organizațiilor de tineret, atît a Uniunii Tineretului Comu­nist cît și a Asociațiilor stu­denților, trebuie în așa fel gîndită și organizată încît să dezvolte cu fiecare zi, în gîn­­direa și faptele voastre, ata­șamentul nețărmurit față de partid, dragostea înflăcărată față de patrie și popor, ati­tudinea plină de responsabi­litate față de îndatoririle so­ciale și profesionale, cinstea, curajul, hotărîrea de a se dărui prin întreaga lor ființă cauzei socialismului și comu­nismului, cauzei poporului nostru. (Continuare în pag. a ll-a) TELEGRAME DE FELICITARE Cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit telegrame de felicitare , din partea­ guvernatorului gene­ral al Canadei, Roland Miche­­ner, președintelui Republicii Indonezia, Suharto, guverna­torului general în funcțiune, al Maltei, Anthony Mamo. De asemenea, cu prilejul realegerii sale în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a primit te­legrame de felicitare din par­tea: primului ministru al Canadei, Pierre Eliot Trudeau, primului ministru al Maltei, Giorgio Borg Oliver. (Agerpres) Mustețea, in duel cu apărătorii Vagonului Fotografia: Radu MIRCEA Citiți în pagina a lll-a rubrica noastră de SPORT. Din cuprins: Cronicii clasamente la zi 4 PRIETENIA I de Al. CAPRARIU I Lecția istoriei, asigiirind-o cu deplin rea­­­lism și pătrundere obiectivă — printre mul­te alte calități — are harul să ne facă tutu­­­ror familiale aprecieri concrete, dense de înțelepciune, nemijlocit utile vieții de fie­care zi. Adevărat, aflindu-se un perpetuă I mișcare, istoria însăși face ca unele dintre aceste înțelepciuni — arb­it de expresive la o anume epocă — să intre în zodia ere­i­pusculului, să-și piardă definitiv actualitatea. In urmă cu decenii — justificat sau nu —, referitor la sud-estul Europei circula o idee, o apreciere valorică al cărei conținut se circumscriu cam astfel: acolo, la porțile­­ Orientului, unde totul se ia cu ușurință! Tot cu decenii in urmă, și tot datorită unor prea triste și seculare experiențe de­s duse din istorie. Balcanii — sud-estul Euro­pei — purtau eticheta de „butoi cu praf I de pușcă“ al Europei. Mi-am amintit aceste dureroase adevăruri istorice, pe care istoria însăși — în inexp­­­rabila ei evoluție — le-a înhumat, acum, in zilele vizitei făcută în Turcia de președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socia­­­­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aici, la porțile Orientului,­ nimic nu se mai ia cu ușurință, nimic nu se mai privește­­ cu superficialitate. Aici, la porțile Orientu­lui, unde furtunile istoriei au bintuit, odi­­­nioară, pînă la demență, totul — zilnic — este cîntărit și apreciat cu seriozitate,­­ cu temeinicie, cu adîncă răspundere pentru­­ prezent și viitor. In contextul geografic in care ne-a hărăzit istoria să existăm, vrem — și suntem capabili a realiza acest lucru —­­ să existăm cu demnitate, liberi, stăpîni in­tegrali asupra destinului și muncii noastre I pașnic-creatoare. Nu ne putem mîngîia cu gîndul că istoria, in curgerea ei, ne-ar fi cruțat de prea multe din încercările la ca­­­re este capabilă să supună un popor. Dar putem afirma, cu mîndrie omenească și fă­ră a greși, că — peste toate încercările is­­­­toriei — am rămas noi înșine. Și vom ră­mîne noi înșine. Avem deplina garanție a­­ acestui adevăr plin de noblețe umană — în însăși politica limpede, atotcuprinzătoare inițiată și rodnic transpusă în practică de creierul națiunii noastre: Partidul Comunist­­ Român. încercările istoriei — atît timp cît nu am­­ făcut-o noi înșine uneori — au putut schim­ba multe, au transformat în martiri oameni­i în fața cărora timpul însuși ar fi trebuit să­­ îngenunche; au lezat destine individuale sau , chiar ale unor generații întregi; au înt­r­­­­ziat, o vreme, materializarea unor scumpe­­ idealuri. Dar tot ceea ce am vrut să fa­ I­cem — am făcut. Și oricîte încercări ne-a­m hărăzit istoria, ceea ce nu au putut ele atinge a fost chipul spiritual al poporului­­ nostru. Iar una dintre caracteristicile de­­ bază ale acestuia este­ sentimentul priete­­­­niei. Pentru toți cei ce ne cunosc — acest­­ sentiment pur al poporului nostru a putut­­ deveni izvor de admirație, de înțelegere re­­­­ciprocă, de respect. Pentru noi, Balcanii —­­ sud-estul Europei — nu au însemnat nici­­­ odată „butoiul cu praf de pușcă“ al Europei. 1 Dimpotrivă. Am dorit întotdeauna ca, fie­­­­care stăpîn pe ceea ce-i aparține, să pri­vească și să înțeleagă cu ochi prietenoși și­­ înțelepți lucrarea istoriei. Acest adevăr a­ •­parține însăși tradiției de veacuri a­ poporu­u­lui nostru. Acest adevăr l-a ridicat pe o­­ treaptă superioară — prin politica sa in­­­­ternă și externă — Partidul Comunist Ro­­­­mân. Lucrarea istoriei este în mîinile noas­­­­tre și, consfințind această realitate prin edi­ficarea României moderne, sîntem gata să­­ întindem o mină amicală tuturor celor ce­­ se străduiesc în numele libertății și păcii,­­ în numele creării unui climat internațional , căruia omul — prin activitatea lui înțe­ * leaptă — să fie mîndru că îi aparține. Vizita­t în Turcia a președintelui Consiliului de Stat­­ al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu — este încă o dovadă­­ funda­mentală în această direcție. Dacă ar fi­­ să concentrez intr-un singur cuvînt semnifi­ ■­cațiile majore ale acestei vizite, convorbi­­­­rile la înalt nivel ce au avut loc, găsirea­­ căilor pentru adîncirea și extinderea legă­­­­turilor de colaborare dintre cele două țări ! — atunci aș concentra aceste sensuri într-un “ cuvînt ce se cere scris, cu majuscule, pe toa­­­­te meridianele lumii: PRIETENIA.

Next