Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)

1969-07-01 / 7045. szám

V Proletari din toate țările, uniți-vă­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN >iv-................. Anul XXIV IS Nr. 7045 Marți 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani <3> AIXIH ccwKaiPci Documentele pentru IE DE AL X LEA CONGRES AL PARTiDM COMUNIST ROMAN in dezbatere publici PROGRAMUL PARTIDULUI - EXPRESIE A NĂZUINȚEI ÎNTREGULUI POPOR In opera de edificare a socialismului SĂRBĂTORI POSIBILE Zilele au devenit foarte ciudate. Dacă ne-am permis, în ciuda celor mai exacte calcule, să le modificăm durata, dacă, de pildă, ne-am îngăduit să spunem că întreprin­derea X — aflată în anul XX al existenței — realizează în 24 de ore producția pe care înainte, cu 2—3 ani, o ob­ținea în 72 de ore, înseamnă că unitatea de timp, cunos­cută sub numele de „zi“, a ajuns un fel­­ de jucărie a noastră și noi, știind foarte bine ce facem, o dilatăm cu un ritm propriu. Firește, în acest caz, nu putem fi decit cîștigătorii bătăliei cu timpul și, luînd-o cu ceva înaintea acestuia, ne permitem luxul cîtorva sărbători în plus, în afara celor recomandate de calendare. Anticipînd, cu bu­nă știință, în virtutea unor calcule mature și minuțioase, zicem, la data cutare va fi o sărbătoare, la altă dată —o altă sărbătoare ș.a.m.d. Pînă la soroc lucrăm bine, în „rit­mul propriu“, și ne trezim cu un cîștig net de cîteva zi­le pe care, dacă am vrea, le-am putea vîrî în buzunar, dar n-o facem și, în mod obișnuit, le declarăm sărbători ale muncii. In orele și minutele, care aparent le aparțin, noi mai ridicăm o schelă, un bloc sau o hală, cu o dezin­voltură caracteristică, și mereu așa, fără să observăm, se adună săptămînile, lunile, anii noștri de sărbătoare. Poți deschide carnetul la întîmplare și simple notițe, date aruncate de-a valma pe file (despre care ziceai cînd­­va: „mă rog, e și asta ceva“) prind contur, iar imaginea complexă iți smulge exclamații admirative. Te afli, iți dai seama imediat, în fața operei din beton și sticlă, în fața unor suple și armonioase materializări ale ideii. Mai zilele trecute, la Industria sîrmei din Cîmpia Tur­­zii intra parțial în funcțiune, cu o lună mai devreme, fa­brica de cabluri de tracțiune. Capacitate anuală proiecta­tă — 14 000 tone, dimensiuni variate, comenzi automate, o tehnologie de fabricație elaborată de doi ingineri ai uzi­nei: Ioan Drăgan și Doru Blaga — iată cîteva date „bio­grafice“ ale fabricii ce-ți sugerează imediat funiculare în zbor lin, instalații de foraj, macarale uriașe, șerpi de oțel, mlădioși și puternici în unduirile lor desfășurate pe mii de kilometri. Oamenii uzinei din Cîmpia Turzii, cu o Romeo IONESCU (Continuare în pag. a lll-a) n I PI»­MIILOR M­­amm ANGAJAMENTELE DEVIN REALITĂȚI Muncitorii de la uzina Uni­rea Cluj, s-au angajat, în cinstea celui de-al X-lea Congres al P. G. R. și a celei de-a 25-a aniversări a Eliberării patriei, să dea pes­te plan, la producția globală 200 000 lei (din care circa 100 000 lei au fost deja rea­lizate), la producția marfă vîndută și încasată 700 000 lei, angajament deja realizat; 60 tone economie de metal, 200 000 lei economii la prețul de cost, 100 000 lei beneficii etc. Se mai adaugă la aces­tea darea în funcțiune înain­te de termen a unor obiective prinse în planul de investiții (reducerea cu 180 de zile a termenului de intrare în func­țiune a halei de montaj etc.). Desigur, am reținut numai cî­teva din angajamentele luate și, alături de acestea, faptul ca realizarea lor este deja prefigurată. OAMENI CARE GINDESC NOTE, întors recent de la Ghim­­bav (Brașov), unde fuseseră furnizate primele mașini de tip 2-F.L.P. — pentru filat lină pieptănată, construite du­pă sistemul de reproiectare propus de Papp Martin, teh­nician la Unirea, acesta era mulțumit­­ de felul cum își găsise funcționînd mașina ce suferise înnoirile gîndite de el. „Lucrînd împreună cu co­legul meu Binder Iosif, ne spune Papp Martin, la teh­nologia montării mașinilor de filat, am constatat necesita­tea unor schimbări în proiec­tarea acestora, ar fi și o ru­ K. HERLEA Z. GRIGORESCU (Continuare în pag. a lll-a) 3SK­ OÎȚE LA FABRICA DE TRICOTAJE „SOMEȘUL* Sunt mulți oameni care s-au ambiționat conștient pen­tru a-și contopi ființa lor cu faptele și tot ce cuprinde munca profesională, contri­buind la întregirea unui ca­dru intim în colectivele din care au făcut parte din pri­mele zile ale activității în producție. Participînd la o masă rotundă organizată de redacție și comite­tul de partid al Fabricii de tricotaje „Someșul“ din Cluj pe marginea Tezelor și Proiectului de Directive, am rămas plăcut impresionat de ecoul acestor importante do­cumente în rîndul muncitori­lor și cadrelor de conducere. Entuziasmul general era generat de mîndria că, prin noile investiții, înzestrarea tehnică, reorganizarea proce­selor tehnologice, pregătirea cadrelor cu înaltă calificare și­ celelalte măsuri preconizate, fabrica va­ deveni una dintre cele mai mari din țară în a­­ceastă ramură. Oamenii de aici sînt gata oricînd să-ți vor­bească cu bucurie despre ce a fost și ce va deveni fabrica lor, despre saltul calitativ real obținut în cîțiva ani de co­lectivul întreprinderii și de produsele deosebit de atrăgă­toare, fine și rezistente pe ca­re le realizează. La dialogurile care au avut loc cu acest prilej au partici­pat: inginerul șef mecanic Iuliu Hațieganu, șeful secției I, ing. Iacob Condrea, maistrul de schimb la atelierul de tri­cotaje, Nicolae Polexe, și se­cretarul comitetului de partid, Liviu Moldovan.­­ In Proiectul de Directive sunt prevăzute, într-o formă concisă, direcțiile dezvoltării industriei ușoare, obiectivele și măsurile care vor permite obținerea, la finele anului 1975, a unei producții sub­stanțial mărite față de pre­zent. Ce acțiuni veți întreprin­de în acest sens, ce pregătiri se fac pentru a exista certitu­dinea îndeplinirii tuturor in­dicatorilor de plan? — Premize certe sunt crea­te, ne-a spus ing. Iuliu Hație­ganu, pentru că noile investi­ții, dotările cu utilaje, ale căror performanțe tehnice sunt la cel mai înalt grad, aplicarea măsurilor rezultate în urma studiilor făcute de serviciul organizarea și perfecționarea producției se vor solda cu creșterea numărului de trico­taje tip lină pînă la 1 000 000 pe an. Această limită va fi a­­tinsă în anii 1973—1974. Ur- Costel ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag. a lll-a) PREMIZE CERTE CU INIMA DESCHISĂ Deși la o vîrstă fragedă, evenimentele de eroism înăl­țător ale lui 23 August 1944 mi-au rămas dăltuite pentru totdeauna în inimă. Am re­trăit efervescența acelor zile odată ajuns să văd monumen­tele de onoare ale istoriei, ca podul de la Băneasa, Oarba pe Mureș, Carei, Debrețin, Zvolen... unde părinții sau frații noștrii ne-au dat exem­plul devotamentului față de patrie. In această ambianță emoțională mi-am sudat cuge­tul și conștiința față de Teze­le Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului, care se va desfă­șura în anul măreței aniver­sări. Da, acești 25 de ani luminați de conducerea partidului ne-au adus împlinirea idealurilor se­culare de libertate națională și socială, de bunăstare m­are- Dr. Virgil TOMA, șef de lucrări la Universitatea „Babeș-Bolyai“ (Continuare in pag. a lll-a) Uzina Unirea Cluj. Mașina de cardat bumbac, în tim­pul lucrărilor de montare CITIȚI ÎN ZIARUL DE MÎINE: Masa rotundă a „Făcliei'' URBANISTICĂ $1 CIVILIZAȚIE (prima parte) La discuție participă arhitecții Ștefan GONOȘ, Teodor DEAC, Vasile VISTREA Augustin PRESECAN, BALAȘ Zoltan și Nicolae LITVIN care discută despre estetica urbană și civilizație în epoca actuală, sub­liniind: Responsabilitatea arhitecților în evoluția urbană. Definiția esteticii urbane. Slujitorii frumosului. Modalitățile esteticii. Investiții de inteligență și talent. Personalitatea unui cartier. Urme arhitectonice. Trasee turistice. Reclame. Considerație față de trecut. Parca­jul ca element de estetică. Cromatica mij­loacelor de circulație. A SĂRBĂTORIREA ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI LA CLUJ Cu aceeași emoție și solici­tudine revenim în fiecare an, la sfîrșit de iunie, la aceas­tă dată generoasă în semni­ficații, ca să sărbătorim Ziua învățătorului, moment solemn, consacrat omului de la cate­dră, celui care dăltuiește ca­ractere și formează persona­lități, celui care rămîne me­­reu viu în memoria genera­țiilor de tineri prin stăruin­ța cu care-i conduce pe dru­mul cunoașterii și devenirii. Festivitatea de ieri de la Ca­sa Universitarilor din Cluj, consacrată Zilei învățătorului, a reafirmat încă o dată ma­rea prețuire și dragoste cu ca­re sînt înconjurați cei care șlefuiesc cu migală de artist neprețuitul tezaur al patriei: tineretul. Erau prezenți la e­­moționanta sărbătoare sluji­tori ai catedrei din toate sis­temele de învățămînt: cadre didactice universitare, profe­sori de licee și din învăță­­mîntul de cultură generală, învățători și educatori din școlile municipiului Cluj. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: Remus Bucșa, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid, primarul Clujului, Roman Morar, secretar al­ Comitetu­lui județean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, consilier al ministrului învă­­țămîntului, rectorii institute­lor de învățămînt superior din Cluj, directori și profe­sori ai unor școli din Cluj, reprezentanți ai organelor de partid și de stat. Deschizînd adunarea, tova­rășul Remus Bucșa a subli­niat importanța și semnifica­ția acestei tradiționale sărbă­tori. Aducînd un călduros salut din partea Comitetului jude­țean de partid, tovarășul Ro­man Morar a arătat că im­plicațiile sociale ale dezvol­tării învățămîntului, ridicarea nivelului cultural al întregului popor, formarea specialiștilor, tehnicienilor și a unui larg detașament de cercetători spo­resc obligațiile și responsabi­litatea oamenilor de la cate­dră. Prin tradițiile sale înain­tate, școala noastră a culti­vat spiritul cutezător, gîndi­­rea creatoare, căutările me­nite să perfecționeze și să îmbunătățească conținutul și formele școlii. Acesta este un element esențial, prezent în Tezele Comitetului Central și în Proiectul de Directive. Das­călul de azi — a spus vorbi­torul — se definește ca o per­sonalitate cu autoritate și prestigiu, ca om de cultură, animat de pasiunea cercetă­rii și descoperirii de noi so­luții pentru modelarea minții (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la adunarea festivă de la Cluj SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ FESTIVĂ Ieri dimineață, la Casa d­e cultură a studenților, a avut loc o sesiune științi­fică festivă organizată de Comitetul de partid al Centrului universitar cu ocazia celei de-a 25-a ani­versări a eliberării Româ­niei. Au fost prezentate ur­mătoarele comunicări: prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei — 23 August, cea mai mare sărbătoare a poporului român; conf. I. Bojan, cont T. Hăgan, cont A. Opreanu, cont Gh. Tomuța — P.C.R., promoto­rul schimbărilor revoluțio­nare din țara noastră de după 23 August 1944; conf. A. Negucioiu, conf Con­stantin Olah, conf. I. Lupu­­țiu, lector R. Grișan — Fundamentarea științifică a politicii economice a P.C.R. de construire și de­­săvîrșire a construcției so­cialiste în țara noastră: conf. Grigore Drondoe, lec­tor Balázs Alexandru — General și particular, na­țional și internațional în construirea socialismului în țara noastră; prof. Ioan Demeter, prof. Vladimir Hanga, conf. Gheorghe Bo­­boș, conf. Mircea Stoica — Lărgirea și adîncirea demo­crației socialiste, cerință obiectivă a dezvoltării so­cietății noastre; prof. Liviu Comes, conf. Daniel Po­­pescu, conf. Dumitru Pop, conf. Ion Vlad — înflori­rea culturii socialiste în anii de după 23 August 1944; Remus Bucșa, prim­­secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. — Congresul al X-lea al P.C.R. și importanța sa is­torică pentru dezvoltarea viitoare a României. INSCRIPȚIE FESTIVĂ ...Și apoi în sălile de clasă, pe culoare, în curtea școlii s-a lăsat liniștea. O liniște neobișnuită. Ecoul ultimului clopoțel s-a stins. Nemurito­rul GAUDEAMUS mai stă­ruie doar în inimi. Foșnetul răsfoitului de pagini a amu­țit și el. Emoția celei din urmă examinări a trecut în imperiul amintirii. Pe tablă au mai rămas uitate crîm­­peie de formule, de propozi­ții scrise de tine... ...Florile oferite ție în ulti­ma zi de școală încearcă, în­­tr-un ultim efort, să-și mai dăruie mireasma, să o­­ per­petueze poate pînă ce se va contopi cu parfumul buche­tului oferit de ziua ta. Și a­­ceastă zi a ta, A ÎNVĂȚĂ­TORULUI, am sărbătorit-o acum, la sfîrșit de iunie, du­pă bilanțul școlar, ca să poți vedea și tu, să vadă și alții ce ai făcut, cum ai mun­cit, care sunt roadele străda­niilor tale. Să le punem în balanță și să vedem încotro se înclină. Și apoi să ne bu­curăm privind ce arată indi­catorul. Să-ți mulțumim și să te felicităm. Să îți spunem că pe ce ai construit va tre­bui să clădești în continua­re. Aceasta pentru că, și în educație, mult nu-i nici mă­car destul. Știm că înălțarea edificiului cere sacrificii. O știm din vremuri legendare, de la Meșterul Manole și de la alții... ...înțelegi desigur că opera ta va trebui să fie frumoasă și modernă. RECEPȚIA ei se face cu exigență, cu severi­tate. In reți­ea ta, după cum ți-ai dat prea bine seama, REMEDIERI ULTERIOARE nu se admit. Nici nu te pu­tem vedea într-o asemenea ipostază. Nu o admit profe­sia și demnitatea ta, mîndria și ținuta breslei tale, încre­derea și grija ce ți se acordă cei din jurul tău, condițiile și posibilitățile tale de rea­lizare... ...Rînduielile noi te-au fă­cut să devii o conștiință lu­cidă și modestă. Gîndul tău este senin și înaripat. Ai în­drăgit și îi faci și pe alții să îndrăgească zborul spre pis­curi. Te mîndrești cu statu­tul tău de cărturar stimat și prețuit, de intelectual pa­triot și cetățean demn. Porți în inimă și în cuget idealuri mărețe. Ochii tăi privesc cu satisfacție înfăptuirile celor din jur și ale tale. Crești și instruiești fără răgaz tinere­le generații. Educi cu privî­ Prof. Ion BINDEA (Continuare in pag. a ll-a) TEATRUL DE STAT DIN TURDA LA 20 DE ANI La mijlocul lui august 1948, secția română a Tea­trului Poporului din Cluj, înființat în toamna anului 1946, ctitorea la Turda un nou teatru. Au trecut două decenii de la sfîrșitul acelei prime stagiuni 1948—1949 — romantică, ambițioasă, deschi­să sub bunele auspicii ale „Scrisorii pierdute“. Două­zeci de ani de ascendență ar­tistică... Duminică dimineața, Tea­trul de Stat din Turda și-a sărbătorit tînăra sa vîrstă. La festivitate au luat parte tovarășii Roman Morar, se­cretar al Comitetului jude­țean Cluj al P.C.R., Ioan Beu, vicepreședinte al Consi­liului popular județean, Liviu Văcaru, șef de secție la Co­mitetul județean de partid, conf. univ. Romeo Ghircoia­­șu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Ion Vedeanu, prim­­secretar al Comitetului munici­pal Turda al P.C.R., prima­rul Turzii, invitați din par­tea teatrelor și revistelor clu­jene, foști actori ai Teatrului de Stat din Turda, oameni de cultură și artă, ziariști. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Ion Ve­deanu, care a exprimat buna apreciere de care se bucură instituția turdeană în rîndul spectatorilor localnici și din țară. Modul exemplar în care teatrul din Turda și-a spus cuvîntul ca mesager al artei, ca factor de educare po­litică și civică a maselor, ro­lul important în activizarea mișcării artistice de amatori din orașul nostru, succesele obținute — a spus vorbitorul — constituie tot atîtea moti­ve de mîndrie pentru teatru cit și pentru noi toți. Publi­cul spectator, noi toți, urmă­rim cu atenție și dragoste e- Ilie CALIAN (Continuare iir pag. a ll-a) 150 DÍ ANI ti LA NAȘTEREA LUI NICOLAE BĂLCESCU !­­ ! Băle­i transăvania * ! S-a afinat «<= * m­­ai multe ori, cu toat ri:'f,r||tatea, că Ni­­colae Bălce...o­­ "'Se una dintre inteligențele 00^ f. mai cuteză­toare ale românești din pa­rtid j^^Spre a secolu­lui al XIX- 3 M Semeția sa intelectuală ’ asociase un suflet getter;'-' -Jn­sedînd rare disponibilități C'Â’e fervoarea cu care ron­­ing­ ii de elită s-au devotat amător idealuri sociale și iraționa­le din timpul lor. Exista în ace­st suflet mai mult decit ", sc­ațeie de tita­­nism, înțeles — in cazul lui Bălcescu — d . . ț o chemare nestinsa de l a­ptă­­ împotriva spiritului feudal, observabil în instituțiile contemporane ana­cronice, in modul de­ a gîndi al protipendadei. 3 Obișnuin­ța de a trăi „bătrînettete* etc. Cu un astfel de potențial su­fletesc, Bălcescu pi­ți tre­buia să se străduiască pentru mai binele poporului român, stăpîniți în vremea sa de sa­trapi otomani și de împărați habsburgi. ★ Spre sfîrșitul veacului al XVIII-lea un istoric sas, Schlötzer, tipărește o carte despre germanii din Transil­vania (Über die Deutschen in Siebenbürgen), care s-a bucu­rat de atenția binevoitoare a marelui Herder. Intemeindu-se pe conaționalul său Martin Felmer, Schlötzer se ocupă și de originea poporului român, precum și de formarea limbii român­e, pe care o socotește, justificat, de sorginte latină. Aruncîndu-și ochii asupra u­­nei hărți a ținuturilor care formează actuala Românie, Schlötzer spune „...Alle dieses Länder waren auch in ande­re Perioden eine Einheit, und erbitten gemeinschaftlichen, meistens unerwünschte Schik­­sal“. Adică, pe românește, ce­le trei țări — Transilvania, Moldova și Țara Românească — sunt sortite parcă de la na­tură unei singure stăpîniri politice. Ideea lui Schlötzer — pre­luată de la Felmer, de la unii umaniști italieni, de la cro­nicarii moldoveni din secolul al XVII-lea și de la Dimi­­trie Cantemir —, a fost dusă mai departe de Budai-Delea­­nu. In lucrarea sa intitulată De originibus populorum Tran­­sylvaniae (Despre originea popoarelor din Transilvania), autorul Țiganiadei își clădeș­ Iosif PERVAIN (Continuare în pag. a ll-a)

Next