Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-01 / 7124. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN EDITORIAL DEBUT UNIVERSITAR Acest început de toamnă, pe care am putea-o numi, fără teamă de exagerare, toamnă studențească, marchează pentru tineretul studios din vechea cetate a științei și culturii — Clujul — ca și pentru colegii lor din cele 16 centre universitare ale țării, debutul tradiționalului an universitar. Ca întotdeauna, la 1 octombrie suntem martorii unei adevărate emulații a energiilor, a unei efervescente atmosfere plenare de entuziasm și luciditate, moment unic și de primă mărime pentru viața studențească. Ca întotdeauna, la 1 octombrie ne intră din nou în atenție o categorie de intelectuali în formare care o dată cu toamna, atestă cu certitudine existența unei responsabilități apte să modifice fața viitorului prin gestul nobil și modest al însușirii spiritualității, al devenirii profesionale. Și ca niciodată, parcă, mai deosebit decit pînâ acum, 1 octombrie debutează sub auspiciile luminoase ale hotăririlor celui de-al X-lea Congres al partidului. Pentru că istorica dezbatere a comuniștilor a afirmat cu claritate necesitatea unei profunde angajări și responsabilități sociale a studențimii, ca o componentă esențială a existenței acesteia in cadrul determinat al societății noastre socialiste. Temeiul trainic al acestei angajări, al acestei responsabilități rezidă din însăși condițiile obiective ale societății noastre, din grija și atenția cu care este înconjurată studențimea de partidul, statul și poporul nostru în perspectivele largi de împlinire și afirmare care i se oferă. Atitudinea angajată, militantă a tineretului studios, rolul și răspunderea sa socială ca generație în devenire, menită a duce mai departe ștafeta aspirațiilor și idealurilor înaintașilor și ale celor care în prezent dau chip țelurilor comuniste, este firescul dezideratului suprem: creșterea conștiinței datoriei, a exigenței față de pregătirea profesională și politică, față de dobîndirea înaltelor trăsături ale intelectualului comunist care trebuie să guverneze întreaga activitate a studențimii patriei. Studenților li se asigură ca în funcție de profilul specialității lor să cunoască aprofundat anumite aspecte ale politicii partidului și statului în domeniul în care vor lucra și totodată să înțeleagă rațiunile politice ale unei pregătiri temeinice de specialitate. Dinamica intensă a vieții sociale din țara noastră, evenimentele politice ce se succed într-un ritm impresionant, angajează întreaga națiune într-o efervescență de variate manifestări ale potenței sale. Studențimea a fost prezentă mereu la marile evenimente pe care națiunea le-a trăit, angajîndu-se responsabil în realizarea lor. Școala superioară românească militează continuu pentru formarea la studenți a unui profil politicoideologic care, alături de o temeinică pregătire de specialitate, conturează înaltele calități ale viitorului intelectual comunist. Concret, astăzi pentru miile de studenți din orașul de la poalele Feleacului, noul an universitar înseamnă trei noi cămine în complexul studențesc II, laboratoare noi, spațioase, utilate cu cea mai modernă aparatură, în care-și pot însuși cele mai actuale și folositoare cunoștințe pentru viață, pentru dezvoltarea economiei și științei noastre socialiste. Dar acest an universitar mai înseamnă și un pas mai departe în modernizarea planurilor de învățâmînt și a predării, modernizarea cursurilor și manualelor, intensificarea cercetării științifice cu directă aplicabilitate în producție. Mai înseamnă perfecționarea învățămîntului superior, tehnic și economic, cu accente deosebite pe specialitățile privitoare la tehnologia și activitatea economică modernă, înseamnă perfecționarea ramurilor care asigură pregătirea profesorilor, medicilor, cercetătorilor în domeniile științelor sociale și umaniste. Și, poate, altfel spus, acest început de nou an universitar înseamnă angajare lucidă, conștiință a responsabilității, adeziune matură, afirmare efectivă, personalitate creatoare, existență activă a studențimii noastre in viața și activitatea poporului, în politica științifică marxist-leninista a Partidului Comunist Român, pusă cu fidelitate in slujba progresului patriei, a edificării societății socialiste. Așa cum ne-au obișnuit și pînă acum, uniți intr-un efort convergent, așa cum se cuvine adevăraților intelectuali înaintați — români, maghiari, germani și de alte naționalități —, profesorii și studenții Centrului universitar Cluj vor ști să-și dovedească zi de zi, prin activitatea lor, dragostea pentru Partidul Comunist Român, pentru patria socialistă. CÍND VI TOAMNA VIN CU PRIMĂVARA Iată o necontenită oglindă ispititoare: toamna. Intîrziată sau grăbită cu o zi, o săptămână, o lună, toamna clujeană are o regulă în plus — primăvara studențească, mereu fluctuantă în prezențele concrete ți totdeauna familiară prin tinerețe, exuberanță ți dinamism. Vreau să zic că toamna nu e o prezență reală în orașul de pe Someș fără miile de studenți — planete care își caută orbita în lumea pasiunilor și variatelor altitudini, cultivată de societatea socialistă. Viața Clujului și toamna sunt o singură ipostază, rezultată din sintaxa începuturilor firești perenității și devenirii elementelor spirituale. Fiecare toamnă este un demers favorabil și acceptabil unor viitoare personalități de inestimabile proporții. Din acest motiv, una octombrie este o actualitate zilnic confruntabilă, mereu pregătită, mereu capabilă de expresie, dar care se proclamă oficial numai la unu octombrie. Azi e unu octombrie; azi începe primăvăratica toamnă clujeană; azi pulsul orașului și-a schimbat ritmul; azi ne vin revărsări generoase de optimism fantezie, speranță și poezie. Azi e alertă totală. Stocurile de cărți vor dispare — spre satisfacția librarilor, caietele abia vor ajunge — spre regretul lor, ziarele se vor epuiza în 2—3 ore, biletele la spectacole devin o „problemă“, locurile pe bmene parcurilor... Semne exterioare ale întîiului octombrie. Mai puțin vizibile, dar manifest, semnele interioare au un mare spor calitativ, o spontaneitate a firii. Să nu uităm — și cine poate să uite? ! — că există un cod al disciplinei și comportării universitare, funcțional din prima zi, sintetizînd etica căutătorilor de comori livrești, experimentatorilor neinițiați și a inteligențelor iscoditoare. acest cod, mai mult nescris, [ stă în fiecare conștiință tînără. » Există un flux sonor și al privirii, tot spontan, între dascăli și discipoli, cei care dau și cei care primesc. Există, de o parte și a ta, un ■ for interior ce reglemenează relațiile cu lumea, cu societatea, cu semenii dimprejur, I y n for unde se afirmă drepturile și datoriile cotidiene, ■ satisfacțiile și contrariul lor g accidental. Există o decizie s părtinitoare a fiecăruia. Există năravul — uman prin excelență — autodepășirii I demne, ca politică de stat și individuală. Există un ideal comunist, însușit, de toți cei care pășesc pragul Almein Mater, prin formație spirituală într-un pătrar de veac. Există o dragoste obiectivă pentru întrebări și răspunsuri. Și, fără să ne dăm seama, există sectoare cu denumiri banale, anonime aproape, care răspund de bl?g nul de masă, de camere luminoase, de becuri în biblioteci, de acizi și săruri pentru laboratoare, de tomuri , shakespeariene și socratice, de șapirografe, tabele plicti- scoase in aparență, dar indispensabile. Semne ale întîiul lui octombrie. Bun venit, vi-t Ibrație tînărul Bun venit, primăvară a toamnei de pe Someș! Îmi place să mă uit j in necontenita oglindă ispititoare, toamna. Ion ARCAȘ • Pretexte Semănatul la timp hotărăște belșugul recoltei . Recolta de grîu depinde în mod hotărîtor de executarea semănatului în cadrul epocii optime, de aplicarea riguroasă a măsurilor agrotehnice. Nivelul diferențiat al producțiilor obținute în acest an de întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județul nostru a fost determinat în mare măsură de modul în care unitățile au reușit să asigure efectuarea la timp și de calitate a lucrărilor de pregătire a terenului, fertilizarea solului și semănatul griului în epoca optimă, întreprinderile agricole de stat care au asigurat un agrofond corespunzător soiurilor intensive de grîu cultivate, executând arăturile și lucrările de pregătire a patului germinativ mai de timpuriu și au însămînțat cea mai mare parte din suprafețele prevăzute în prima jumătate a lunii octombrie, au realizat o producție medie de 2339 kg la hectar, cu peste 1300 kg/hectar mai mare decît cooperativele agricole din județ. «* Recolte bune de grîu au obținut și o seamă de cooperative agricole cum sînt cele din Cășei, Poiana, Luna, care aplicînd cu rigurozitate măsurile agrotehnice au realizat producții medii la nivelul întreprinderilor agricole de stat și chiar mai mari. Experiența și rezultatele în producție ale acestor unități arată că în condițiile dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii noastre socialiste recolte bogate și constante pot fi obținute și in anii mai puțin favorabili culturii griului dacă sînt satisfăcute cerințele agrotehnice ale acestei plante. Ținînd seama de experiența valoroasă dobîndită de aceste unități și analizînd în profunzime cauzele care au determinat în acest an realizarea unor recolte scăzute, cu mult sub posibilități, de către o serie de cooperative agricole cum sunt cele din Feiurdeni, Feldioara, Bunești, Fizeșul Gherlei, Sic, Bonț, Oșorhei, Nireș, Bogata, Bobîlna, și altele unde producțiile medii au fost cuprinse între numai 550—700 kg la hectar, iar în unele unități ca C.A.P. Coruș, Aluniș au fost chiar și mai mici, se impune a fi luate asemenea măsuri tehniceorganizatorice în campania de însămînțări din toamna acestui an, încît de la semănat să se asigure premizele unor recolte bune în anul viitor. Semănatul griului la timp și de bună calitate presupune respectarea unor reguli de bază de care depinde succesul acestei lucrări. Griul are pretenții deosebite față de planta premergătoare. Din acest motiv amplasarea culturii trebuie făcută după cele mai bune plante premergătoare care în condițiile zonei noastre s-au dovedit a fi plantele leguminoase. Tot bune plante premergătoare pentru grîu sunt și prăsitoarele, mai ales cele care se recoltează de Ing. Ion TÎMPEANU, Stațiunea experimentală agricolă Turda (Continuare in pag. a llla) [Pj Anul XXIV Nr. 71244 pagini 30 bani Miercuri 1 octombrie 1969 ASTAZI, (1 OCTOMBRIE) IN JURUL OREI 12,00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, IN DIRECT, MITINGUL CE VA AVEA LOC IN CAPITALĂ CU OCAZIA DESCHIDERII NOULUI AN UNIVERSITAR 1969-1970. Orășelul studențesc clujean dispus în terase naturale. De astăzi, pe alei, în camerele luminoase, în biblioteci, se va statornici un ritm normal de viață, ritmul cursurilor, al sesiunilor, al examenelor. Ritmul tînăr universitar. CONTEMPORANII MEI Au sosit primii studenți COMPETITIA#VALORILOR in această permanentă bătălie cu timpul — pentru a realiza astăzi într-o oră mai multe produse de cit ieri — mecanizarea, și mai cu seamă automatizarea, sînt elemente determinante. A produce cu același număr de salariați o producție mai mare înseamnă, în ultima instanță, a cîștiga timp, înseamnă o valorificare superioară a timpului de care dispune întreprinderea. Iar la nivelul economiei naționale, ca urmare a legăturilor între întreprinderi și ramuri, rezultatele se amplifică. In ultima instanță asistăm la creșterea productivității muncii, la creșterea eficienței economice. Sunt multe întreprinderi de la noi în care mecanizarea și automatizarea își găsesc largă răspîndire. Un asemenea exemplu îl constituie fabrica „Armătura“ din Cluj, unde lucrările de investiții pentru modernizarea întreprinderii au fost completate de preocupările cadrelor tehnice pentru creșterea productivității munții A și munca manuală este treptat înlocuită prin mijloace de mecanizare, iar acolo unde condițiile permit se urmărește automatizarea proceselor de producție. Un însemnat volum de muncă se consumă în general în turnătorii. Dar, totodată, turnătoriile sunt secții în care există condiții propice pentru mecanizare. La „Armătura“, de exemplu, lucrările de formare și dezbatere a pieselor după turnare se face în proporție de peste 44 la sută mecanizat. In ceea ce privește prepararea amestecului pentru formarea și curățirea pieselor turnate, operațiile putem spune că se execută complet mecanizat. Nu este neglijată nici cealaltă secție de bază, și anume, cea de prelucrări mecanice. Aici încă de mai mulți ani există preocupări pentru extinderea prelucrării pieselor pe mașini agregat. Ca o preocupare mai recentă reținem cea referitoare la alimentarea automată a mașinilor unelte. Pentru primul semestru al antului s-a prevăzut alimentarea automată la 8 locuri de muncă, s-a realizat însă la 9 locuri de muncă. In ce s-au concretizat aceste preocupări pentru mecanizare și automatizare? Comparînd producția și productivitatea muncii din anii 1966 și 1969 vom constata că în acești patru ani producția aproape s-a dublat (pînă la finele anului 1969). O însemnată creștere a cunoscut-o productivitatea muncii, care în prezent este cu aproape 26 000 lei pe salariat mai mare decât în anul 1966. Deși o parte din operații se execută mecanizat și automatizat apreciem că în condițiile producției de serie (chiar serie mare) de la „Armătura“ sunt încă foarte multe posibilități de extindere — pînă la sută la sută — a executării mecanizat a unor operații, în special în turnătorie. Folosirea pe scară mai largă a unor metode moderne de turnare, forjare (în matriță) ar reduce cu mult volumul de timp de lucru executat manual. In situația actuală a întreprinderii, cînd se trece masiv, putem spune, la reproiectarea reperelor, produselor pentru turnarea lor din fontă maleabilă sau realizarea unei mai mari game de produse din alamă este momentul extinderii la scară mai mare a mecanizării în secțiile de bază, turnătorie și prelucrări mecanice. Nu intenționăm să dăm lecții specialiștilor; știu ei destul de bine ce înseam Ion GOIA (Continuare in pag. a llla) Mecanizarea și automatizarea—factori ai creșterii economice PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL U.T.C. Ieri, a avut loc Plenara Comitetului județean Cluj al U.T.C., cu următoarea ordine de zi: „Preocuparea Comitetului județean privind munca politico-educativă desfășurată în rîndul elevilor pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale și a disciplinei școlare“. La plenară au participat tovarășa Aurelia Dănilă, membră a Comitetului Central al P.C.R., a Biroului Comitetului județean de partid, tovarășul Traian Oprea, adjunct de șef de secție la Comitetul Central al U.T.C., membri Comitetului județean Cluj al U.T.C., invitați din partea conducerii școlilor, reprezentanți ai organizațiilor municipală și județeană ale pionierilor, secretari ai organizațiilor U.T.C. din școli. Tovarășa Margareta Cistian, secretară a Comitetului județean a prezentat un amplu referat cu privire la activitatea Comitetului județean și a organizațiilor U.T.C. din școli în perioada anului trecut precum și cu privire la obiectivele de viitor. Pe marginea referatului și a obiectivelor de viitor s-au purtat discuții fructuoase. In încheiere a luat cuvântul tovarășul Constantin Chirilă, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al U.T.C., care a relevat importanța obiectivelor stabilite, trasînd, totodată, sarcinile ce revin organizațiilor U.T.C. din școli în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. DE LĂ ÎNĂLȚIMI SPRE ÎNĂLȚIMI Stătea în fața mea și mă fixa cu ochii săi albaștri, pătrunzători. Un om înalt, bine legat, a cărui față energică trăda hotărîre. Părul bogat, cu fire de un alb argintiu, învedera o virstă de aur. Timpul, în pelerinajul său ireversibil, numărase în viața acestui om nu mai puțin de 49 de primăveri. Se numește Petre Moise și e maistru constructor. Anul 1944 l-a găsit ofițer de aviație. Avea atunci 23 de ani. Pînă în 1951 a lucrat ca pilot și instructor pe un avion de vînătoare. Acest an a însemnat pentru el începutul unei vieți noi. Fusese trecut în rezervă și urmă chemarea unei pasiuni mai vechi — tehnica. La școala de conductori tehnici pe care a urmat-o avea să-și confirme posibilitățile, dar curînd își schimbă din nou profilul, devenind constructor. S-a dedicat cu trup și suflet acestei meserii minunate pe care n-a mai părăsit-o decît o singură dată. Prima lucrare, pentru el lucrarea de debut, care avea să-i confirme calitățile deosebite de constructor și organizator, a fost modernul stadion bucureștean — „23 August“. La puțin timp după terminarea acestei lucrări de amploare, părăsi Capitala, îndreptîndu-se cu forțe noi și sufletul încărcat de năzuințe spre cetatea de la poalele Feleacului. Aici, în orașul care l-a primit cu brațele deschise, și-a desfășurat cea mai mare parte a vieții de constructor. O viață demnă, cu remarcabile realizări. A lucrat la construcția Casei de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, la complexele de blocuri din Piața Păcii, cartierul Grigorescu, Piața Abatorului, Piața Mihai Viteazul ș.a. Vasile BOARU (Continuare în pag. a lll-a) TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE PREȘEDINTELE COMISIEI DE ENERGIE ATOMICĂ A S.U.A. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit marți după-amiază pe președintele Comisiei de energie atomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în țara noastră. In cursul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri pașnice a energiei nucleare. 99 ANTICIPAȚII LA ZIUA RECOLTII” Toamna. Anotimpul belșugului, anunțat de natură cu fastul atît de familiar al frunzelor ruginii, a venit... A devenit o tradiție ca, acum, să sărbătorim pe harnicii lucrători ai ogoarelor, pe fruntașii recoltelor. In anul acesta, „Ziua recoltei“ va fi sărbătorită pretutindeni în prima duminică a lunii viitoare, în 5 octombrie. Dornici să vă furnizăm măcar cu un ceas mai devreme amănunte despre pregătirile ce se fac pentru acest eveniment, ne-am adresat tovarășului Antip Tofan, vicepreședinte al Uniunii județene Cluj a cooperativelor agricole de producție, care ne-a spus: Aria manifestărilor ce vor avea loc cu acest prilej a fost mult lărgită, comparativ cu anii precedenți. Colectivul de organizare, din care fac parte reprezentanți ai Direcției agricole, Trustul zonal Î.A.S., întreprinderii de valorificare a legumelor și fructelor, stațiunilor experimentale, a preconizat organizarea în județul nostru a unor manifestări artistice, sportive... — Fără îndoială, alături de expoziții agricole? — Este o precizare necesară — subliniază interlocutorul nostru. Spre deosebire de alți ani, expozițiile vor avea un caracter mai larg, adică de târg, la care vor participa, alături de unitățile agricole de stat și cooperatiste, și cele de alimentație publică, cooperative de consum și meșteșugărești. Așadar, un bun prilej pentru îmbunătățirea, spre bucuria gospodinelor, a aprovizionării populației cu legume, fructe, cartofi, păsări și alte produse — agro-alimentare. — Da. Aș mai preciza că, la sugestia oamenilor muncii, expozițiile cu vînzare vor funcționa timp de 10 zile și că la ele vor participa unități fruntașe în agricultura județului nostru, cum sînt cele din Jucu, Cășei, Apahdda, Florești și altele. — In Cluj, cîte expozițiitîrg vor fi organizate? — In total, patru, două în piața Mihai Viteazul, alta în piața Cipariu și alta în piața Mărășești. De asemenea, mari expoziții vor fi organizate în municipiile Turda și Dej, ca și în orașele Cîmpia Turzii, Gherla și Huedin. — Dar în comune cum se va organiza sărbătorirea „Zilei recoltei“? — Au fost luate măsuri pentru intensificarea lucrărilor agricole îndeosebi cele mai urgente: recoltarea culturilor și însămînțărilor de toamnă. Așadar, în acest an, ținînd seama de condițiile climatice, „Ziua recoltei“ va fi sărbătorită prin muncă. Prin acțiunile ce se întreprind se preconizează încheierea însămînțărilor pînă la cel tîrziu 20 octombrie, încă un amănunt: în unitățile în care lucrările agricole sunt mai avansate, vor fi organizate festivități de sărbătorire a fruntașilor recoltelor, acțiuni folclorice, întreceri sportive. Adresăm tuturor invitația de a participa la aceste manifestări. — Vă mulțumim pentru amănunte și invitație! Discuție consemnată de Mircea MUNTEANU