Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-01 / 7124. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN EDITORIAL DEBUT UNIVERSITAR Acest început de toamnă, pe care am putea-o numi, fără teamă de exagerare, toamnă studențească, mar­chează pentru tineretul studios din vechea cetate a știin­ței și culturii — Clujul — ca și pentru colegii lor din cele 16 centre universitare ale țării, debutul tradiționalului an universitar. Ca întotdeauna, la 1 octombrie suntem­ martorii unei adevărate emulații a energiilor, a unei efervescente at­mosfere plenare de entuziasm și luciditate, moment unic și de primă mărime pentru viața studențească. Ca întot­deauna, la 1 octombrie ne intră din nou în atenție o ca­tegorie de intelectuali în formare care o dată cu toam­na, atestă cu certitudine existența unei responsabilități apte să modifice fața viitorului prin gestul nobil și modest al însușirii spiritualității, al devenirii profesionale. Și ca niciodată, parcă, mai deosebit decit pînâ acum, 1 octombrie debutează sub auspiciile luminoase ale hotă­­ririlor celui de-al X-lea Congres al partidului. Pentru că istorica dezbatere a comuniștilor a afirmat cu claritate necesitatea unei profunde angajări și responsabilități so­ciale a studențimii, ca o componentă esențială a existen­ței acesteia in cadrul determinat al societății noastre so­cialiste. Temeiul trainic al acestei angajări, al acestei responsabilități rezidă din însăși condițiile obiective ale societății noastre, din grija și atenția cu care este încon­jurată studențimea de partidul, statul și poporul nostru în perspectivele largi de împlinire și afirmare care i se ofe­ră. Atitudinea angajată, militantă a tineretului studios, rolul și răspunderea sa socială ca generație în devenire, menită a duce mai departe ștafeta aspirațiilor și idealu­rilor înaintașilor și ale celor care în prezent dau chip țe­lurilor comuniste, este firescul dezideratului suprem: creș­terea conștiinței datoriei, a exigenței față de pregătirea profesională și politică, față de dobîndirea înaltelor tră­sături ale intelectualului comunist care trebuie să guver­neze întreaga activitate a studențimii patriei. Studenților li se asigură ca în funcție de profilul specialității lor să cunoască aprofundat anumite aspecte ale politicii parti­dului și statului în domeniul în care vor lucra și totodată să înțeleagă rațiunile politice ale unei pregătiri temeinice de specialitate. Dinamica intensă a vieții sociale din țara noastră, evenimentele politice ce se succed într-un ritm impresionant, angajează întreaga națiune într-o eferves­cență de variate manifestări ale potenței sale. Studenți­mea a fost prezentă mereu la marile evenimente pe care națiunea le-a trăit, angajîndu-se responsabil în reali­zarea lor. Școala superioară românească militează con­tinuu pentru formarea la studenți a unui profil politico­­ideologic care, alături de o temeinică pregătire de spe­cialitate, conturează înaltele calități ale viitorului intelec­tual comunist. Concret, astăzi pentru miile de studenți din orașul de la poalele Feleacului, noul an universitar înseamnă trei noi cămine în complexul studențesc II, laboratoare noi, spațioase, utilate cu cea mai modernă aparatură, în care-și pot însuși cele mai actuale și folositoare cunoș­tințe pentru viață, pentru dezvoltarea economiei și știin­ței noastre socialiste. Dar acest an universitar mai înseamnă și un pas mai departe în modernizarea planurilor de învățâmînt și a predării, modernizarea cursurilor și manualelor, intensifi­carea cercetării științifice cu directă aplicabilitate în pro­ducție. Mai înseamnă perfecționarea învățămîntului su­perior, tehnic și economic, cu accente deosebite pe spe­cialitățile privitoare la tehnologia și activitatea economică modernă, înseamnă perfecționarea ramurilor care asigură pregătirea profesorilor, medicilor, cercetătorilor în do­meniile științelor sociale și umaniste. Și, poate, altfel spus, acest început de nou an univer­sitar înseamnă angajare lucidă, conștiință a responsabi­lității, adeziune matură, afirmare efectivă, personalitate creatoare, existență activă a studențimii noastre in viața și activitatea poporului, în politica științifică marxist-leni­­nista a Partidului Comunist Român, pusă cu fidelitate in slujba progresului patriei, a edificării societății socialiste. Așa cum ne-au obișnuit și pînă acum, uniți intr-un efort convergent, așa cum se cuvine adevăraților intelectuali înaintați — români, maghiari, germani și de alte naționa­lități —, profesorii și studenții Centrului universitar Cluj vor ști să-și dovedească zi de zi, prin activitatea lor, dra­gostea pentru Partidul Comunist Român, pentru patria socialistă. CÍND VI TOAMNA­­ VIN CU PRIMĂVARA Iată o necontenită oglindă ispititoare: toamna. Intîr­­ziată sau grăbită cu o zi, o săptămână, o lună, toamna clujeană are o regulă în plus — primăvara studen­țească, mereu fluctuantă în prezențele concrete ți tot­deauna familiară prin tine­rețe, exuberanță ți dina­mism. Vreau să zic că toam­na nu e o prezență reală în orașul de pe Someș fără mii­le de studenți — planete ca­re își caută orbita în lumea pasiunilor și variatelor alti­tudini, cultivată de societa­tea socialistă. Viața Cluju­lui și toamna sunt o singură ipostază, re­zultată din sintaxa începuturilor firești perenității și devenirii ele­mentelor spirituale. Fiecare toamnă este un demers favo­rabil și acceptabil unor vii­toare personalități de inesti­mabile proporții. Din acest motiv, una octombrie este o actualitate zilnic confrun­­tabilă, mereu pregătită, me­reu capabilă de expresie, dar care se proclamă oficial nu­mai la unu octombrie. Azi e unu octombrie; azi începe primăvăratica toamnă clu­jeană; azi pulsul orașului și-a schimbat ritmul; azi ne vin revărsări generoase de optimism fantezie, speranță și poezie. Azi e alertă to­tală. Stocurile de cărți vor dispare — spre satisfacția li­brarilor, caietele abia vor ajunge — spre regretul lor, ziarele se vor epuiza în 2—3 ore, biletele la spectacole devin o „problemă“, locurile pe bm­­ene parcurilor... Semne exterioare ale întîiu­­lui octombrie. Mai puțin vi­zibile, dar manifest, semnele interioare au un mare spor calitativ, o spon­taneitate a firii. Să nu ui­­­­tăm — și cine poate să uite? ! — că există un cod al disci­plinei și comportării univer­­­­sitar­e, funcțional din prima­­ zi, sintetizînd etica căutăto­­­­rilor de comori livrești, ex­­­­perimentatorilor neinițiați și a inteligențelor iscoditoare. a­­­­cest cod, mai mult nescris, [ stă în fiecare conștiință tî­­nără. » Există un flux sonor ș­i al privirii, tot spontan, în­­­­tre dascăli și discipoli, cei­­ care dau și cei care primesc.­­ Există, de o parte și a ta, un ■ for interior ce reglemen­ează­­ relațiile cu lumea, cu socie­­­­tatea, cu seme­­­­nii dimprejur, I y­ n­­ for unde se afirmă drep­­­­turile și datoriile cotidiene, ■ satisfacțiile și contrariul lor g accidental. Există o decizie s părtinitoare a fiecăruia. E­­xistă năravul — uman prin­­ excelență — autodepășirii I demne, ca politică de stat și­­ individuală. Există un ideal­­ comunist, însușit, de toți cei­­ care pășesc pragul Almei­n Mater, prin formație spiri­­­­tuală într-un pătrar de veac. Există o dragoste obiectivă­­ pentru întrebări și răspun­­­­suri. Și, fără să ne dăm­­ seama, există sectoare cu de­­­­numiri banale, anonime a­­­­proape, care răspund de b­l?­­g nul de masă, de camere lu­­­­minoase, de becuri în biblio­teci, de acizi și săruri pen­­­­tru laboratoare, de tomuri , shakespeariene și socratice, de șapirografe, tabele plicti- s­coase in aparență, dar indis­­­­pensabile. Semne ale întîiu­­l lui octombrie. Bun venit, vi-t I­brație­ tînărul Bun venit, primăvară a toamnei de pe­­ Someș! Îmi place să mă uit j in necontenita oglindă ispi­­­­titoare, toamna. Ion ARCAȘ • Pretexte Semănatul la timp hotărăște belșugul recoltei . Recolta de grîu depinde în mod hotărîtor de executarea semănatului în cadrul epocii optime, de aplicarea riguroasă a măsurilor agrotehnice. Nivelul diferențiat al pro­ducțiilor obținute în acest an de întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județul nostru a fost de­terminat în mare măsură de modul în care unitățile au reușit să asigure efectuarea la timp și de calitate a lucrărilor de pregătire a terenului, fer­tilizarea solului și semănatul griului în epoca optimă, în­treprinderile agricole de stat care au asigurat un agrofond corespunzător soiurilor inten­sive de grîu cultivate, execu­tând arăturile și lucrările de pregătire a patului germina­tiv mai de timpuriu și au însămînțat cea mai mare par­te din suprafețele prevăzute în prima jumătate a lunii oc­tombrie, au realizat o produc­ție medie de 2339 kg la hec­tar, cu peste 1300 kg/hectar mai mare decît cooperativele agricole din județ. «* Recolte bune de grîu au obținut și o seamă de coope­rative agricole cum sînt cele din Cășei, Poiana, Luna, ca­re aplicînd cu rigurozitate măsurile agrotehnice au rea­lizat producții medii la nive­lul întreprinderilor agricole de stat și chiar mai mari. Expe­riența și rezultatele în pro­ducție ale acestor unități ara­tă că în condițiile dezvoltării bazei tehnico-materiale a a­­griculturii noastre socialiste recolte bogate și constante pot fi obținute și in anii mai pu­țin favorabili culturii griului dacă sînt satisfăcute cerințele agrotehnice ale acestei plante. Ținînd seama de experiența valoroasă dobîndită de aceste unități și analizînd în pro­funzime cauzele care au de­terminat în acest an realiza­rea unor recolte scăzute, cu mult sub posibilități, de către o serie de cooperative agri­cole cum sunt cele din Feiur­­deni, Feldioara, Bunești, Fi­­zeșul Gherlei, Sic, Bonț, Oșor­­hei, Nireș, Bogata, Bobîlna, și altele unde producțiile me­dii au fost cuprinse între nu­mai 550—­700 kg la hectar, iar în unele unități ca C.A.P. Co­­ruș, Aluniș au fost chiar și mai mici, se impune a fi lua­te asemenea măsuri tehnice­­organizatorice în campania de însămînțări din toamna aces­tui an, încît de la semănat să se asigure premizele unor recolte bune în anul viitor. Semănatul griului la timp și de bună calitate presupune respectarea unor reguli de ba­ză de care depinde succesul acestei lucrări. Griul are pre­tenții deosebite față de plan­ta premergătoare. Din acest motiv amplasarea culturii tre­buie făcută după cele mai bune plante premergătoare care în condițiile zonei noas­tre s-au dovedit a fi plantele leguminoase. Tot bune plante premergătoare pentru grîu sunt și prăsitoarele, mai ales cele care se recoltează de Ing. Ion TÎMPEANU, Stațiunea experimentală agricolă Turda (Continuare in pag. a lll­a) [Pj Anul XXIV Nr. 7124­4 pagini 30 bani Miercuri 1 octombrie 1969 ASTAZI, (1 OCTOM­BRIE) IN JURUL OREI 12,00, POSTURILE NOAS­TRE DE RADIO ȘI TELE­VIZIUNE VOR TRANSMI­TE, IN DIRECT, MITIN­GUL CE VA AVEA LOC IN CAPITALĂ CU OCA­ZIA DESCHIDERII NOU­LUI AN UNIVERSITAR 1969-1970. Orășelul studențesc clujean dispus în terase naturale. De astăzi, pe alei, în camerele luminoase, în biblioteci, se va statornici un ritm normal de viață, ritmul cursurilor, al se­siunilor, al examenelor. Ritmul tînăr universitar. CONTEMPORANII MEI Au sosit primii studenți COMPETITIA­­#VALORILOR in­ această permanentă bă­tălie cu timpul — pentru a realiza astăzi într-o oră mai multe produse de cit ieri — mecanizarea, și mai cu seamă automatizarea, sînt elemente determinante. A produce cu același număr de salariați o producție mai mare înseam­nă, în ultima instanță, a cîș­­tiga timp, înseamnă o valori­ficare superioară a timpului de care dispune întreprinde­rea. Iar la nivelul economiei naționale, ca urmare a legă­turilor între întreprinderi și ramuri, rezultatele se ampli­fică. In ultima instanță asis­tăm la creșterea productivită­ții muncii, la creșterea efi­cienței economice. Sunt multe întreprinderi de la noi în care mecanizarea și automatizarea își găsesc largă răspîndire. Un asemenea e­­xemplu îl constituie fabrica „Armătura“ din Cluj, unde lu­crările de investiții pentru modernizarea întreprinderii au fost completate de preocupări­le cadrelor tehnice pentru creșterea productivității mun­ții A și munca manuală este treptat înlocuită prin mijloa­ce de mecanizare, iar acolo unde condițiile permit se ur­mărește automatizarea proce­selor de producție. Un însemnat volum de muncă se consumă în general în turnătorii. Dar, totodată, turnătoriile sunt secții în ca­re există condiții propice pen­tru mecanizare. La „Armătu­ra“, de exemplu, lucrările de formare și dezbatere a piese­lor după turnare se face în proporție de peste 44 la sută mecanizat. In ceea ce privește prepararea amestecului pentru formarea și curățirea pieselor turnate, operațiile putem spu­ne că se execută complet me­canizat. Nu este neglijată nici cea­laltă secție de bază, și anume, cea de prelucrări mecanice. Aici încă de mai mulți ani există preocupări pentru ex­tinderea prelucrării pieselor pe mașini agregat. Ca o pre­ocupare mai recentă reținem cea referitoare la alimentarea automată a mașinilor unelte. Pentru primul semestru al a­­ntului s-a prevăzut alimentarea automată la 8 locuri de mun­că, s-a realizat însă la 9 locuri de muncă. In ce s-au concretizat aces­te preocupări pentru mecani­zare și automatizare? Compa­­rînd producția și productivi­tatea muncii din anii 1966 și 1969 vom constata că în acești patru ani producția aproape s-a dublat (pînă la finele a­­nului 1969). O însemnată creș­tere a cunoscut-o productivi­tatea muncii, care în prezent este cu aproape 26 000 lei pe salariat mai mare decât în anul 1966. Deși o parte din operații se execută mecanizat și automa­tizat apreciem că în condiții­le producției de serie (chiar serie mare) de la „Armătu­ra“ sunt încă foarte multe po­sibilități de extindere — pînă la sută la sută — a execu­tării mecanizat a unor opera­ții, în special în turnătorie. Folosirea pe scară mai­ largă a unor metode moderne de turnare, forjare (în matriță) ar reduce cu mult volumul de timp de lucru executat ma­nual. In situația actuală a între­prinderii, cînd se trece ma­siv, putem spune, la repro­­iectarea reperelor, produselor pentru turnarea lor din fon­tă maleabilă sau realizarea u­­nei mai mari game de produ­se din alamă este momentul extinderii la scară mai mare a mecanizării în secțiile de bază, turnătorie și prelucrări mecanice. Nu intenționăm să dăm lecții specialiștilor; știu ei destul de bine ce înseam­ Ion GOIA (Continuare in pag. a lll­a) Mecanizarea și automatizarea—factori ai creșterii economice PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL U.T.C. Ieri, a avut loc Plenara Co­mitetului județean Cluj al U.T.C., cu următoarea ordine de zi: „Preocuparea Comitetu­lui județean privind munca politico-educativă desfășurată în rîndul elevilor pentru îm­bunătățirea pregătirii profesio­nale și a disciplinei școlare“. La plenară au participat tovarășa Aurelia Dănilă, mem­bră a Comitetului Central al P.C.R., a Biroului Comitetu­lui județean de partid, tova­rășul Traian Oprea, adjunct de șef de secție la Comitetul Central al U.T.C., membri Co­mitetului județean Cluj al U.T.C., invitați din partea conducerii școlilor, reprezen­tanți ai organizațiilor munici­pală și județeană ale pionie­rilor, secretari ai organizații­­lor U.T.C. din școli. Tovarășa Margareta Cistian, secretară a Comitetului jude­țean a prezentat un amplu referat cu privire la activita­tea Comitetului județean și a organizațiilor U.T.C. din școli în perioada anului trecut pre­cum și cu privire la obiecti­vele de viitor. Pe marginea referatului și a obiectivelor de viitor s-au purtat discuții fructuoase. In încheiere a luat cuvântul tovarășul Constantin Chirilă, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al U.T.C., care a relevat importanța obiec­tivelor stabilite, trasînd, tot­odată, sarcinile ce revin or­ganizațiilor U.T.C. din școli în lumina documentelor Con­gresului al X-lea al P.C.R. DE LĂ ÎNĂLȚIMI SPRE ÎNĂLȚIMI Stătea în fața mea și mă fixa cu ochii săi albaștri, pătrunzători. Un om înalt, bine legat, a cărui față ener­gică trăda hotărîre. Părul bogat, cu fire de un alb ar­gintiu, învedera o virstă de aur. Timpul, în pelerinajul său ireversibil, numărase în viața acestui om nu mai puțin de 49 de primăveri. Se numește Petre Moise și e maistru constructor. Anul 1944 l-a găsit ofițer de aviație. Avea atunci 23 de ani. Pînă în 1951 a lucrat ca pilot și instructor pe un avion de vînătoare. Acest an a însemnat pentru el în­ceputul unei vieți noi. Fusese trecut în rezervă și urmă chemarea unei pasiuni mai vechi — tehnica. La școala de conductori tehnici pe care a urmat-o avea să-și con­firme posibilitățile, dar curînd își schimbă din nou pro­filul, devenind constructor. S-a dedicat cu trup și su­flet acestei meserii minunate pe care n-a mai părăsit-o decît o singură dată. Prima lucrare, pentru el lucrarea de debut, care avea să-i confirme calitățile deosebite de constructor și or­ganizator, a fost modernul stadion bucureștean — „23 August“. La puțin timp după terminarea acestei lucrări de amploare, părăsi Capitala, îndreptîndu-se cu forțe noi și sufletul încărcat de năzuințe spre cetatea de la poalele Feleacului. Aici, în orașul care l-a primit cu brațele deschise, și-a desfășurat cea mai mare parte a vieții de constructor. O viață demnă, cu remarcabile realizări. A lucrat la construcția Casei de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, la complexele de blocuri din Piața Păcii, cartierul Grigorescu, Piața Abatorului, Piața Mi­­hai Viteazul ș.a. Vasile BOARU (Continuare în pag. a lll-a) TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE PREȘEDINTELE COMISIEI DE ENERGIE ATOMICĂ A S.U.A. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit marți după-amiază pe președintele Comisiei de energie atomică a Statelor U­­nite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în țara noastră. In cursul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri pașnice a energiei nucleare. 99 ANTICIPAȚII LA ZIUA RECOLTII” Toamna. Anotimpul bel­șugului, anunțat de natură cu fastul atît de familiar al frunzelor ruginii, a venit... A devenit o tradiție ca, a­­cum, să sărbătorim pe harni­cii lucrători ai ogoarelor, pe fruntașii recoltelor. In anul acesta, „Ziua recoltei“ va fi sărbătorită pretutindeni în prima duminică a lunii vii­toare, în 5 octombrie. Dornici să vă furnizăm măcar cu un ceas mai de­vreme amănunte despre pre­gătirile ce se fac pentru a­­cest eveniment, ne-am adre­sat tovarășului Antip Tofan, vicepreședinte al Uniunii județene Cluj a cooperative­lor agricole de producție, ca­re ne-a spus: Aria manifestărilor ce vor avea loc cu acest prilej a fost mult lărgită, compara­tiv cu anii precedenți. Co­lectivul de organizare, din care fac parte reprezentanți ai Direcției agricole, Trus­tul zonal Î.A.S., întreprin­derii de valorificare a legu­melor și fructelor, stațiunilor experimentale, a preconizat organizarea în județul nostru a unor manifestări ar­tistice, sportive... — Fără îndoială, alături de expoziții agricole? — Este o precizare nece­sară — subliniază interlo­cutorul nostru. Spre deose­bire de alți ani, expoziții­le vor avea un caracter mai larg, adică de târg, la care vor participa, alături de unitățile agricole de stat și cooperatiste, și cele de­ ali­mentație publică, coopera­tive de consum și mește­șugărești.­­ Așadar, un bun prilej pentru îmbunătățirea, spre bucuria gospodinelor, a apro­vizionării populației cu le­gume, fructe, cartofi, păsări și alte produse — agro-ali­­mentare. — Da. Aș mai preciza că, la sugestia oamenilor mun­cii, expozițiile cu vînzare vor funcționa timp de 10 zi­le și că la ele vor participa unități fruntașe în agricultu­ra județului nostru, cum sînt cele din Jucu, Cășei, Apa­hdda, Florești și altele. — In Cluj, cîte expoziții­­tîrg vor fi organizate? — In total, patru, două în piața Mihai Viteazul, alta în piața Cipariu și alta în pia­ța Mărășești. De asemenea, mari expoziții vor fi organi­zate în municipiile Turda și Dej, ca și în orașele Cîmpia Turzii, Gherla și Huedin. — Dar în comune cum se va organiza sărbătorirea „Zi­lei recoltei“? — Au fost luate măsuri pentru intensificarea lucră­rilor agricole îndeosebi cele mai urgente: recoltarea cul­turilor și însămînțărilor de toamnă. Așadar, în acest an, ținînd seama de condi­țiile climatice, „Ziua recol­tei“ va fi sărbătorită prin muncă. Prin acțiunile ce se întreprind se preconizează încheierea însămînțărilor pî­nă la cel tîrziu 20 octombrie, încă un amănunt: în uni­tățile în care lucrările a­­gricole sunt mai avansate, vor fi organizate festivități de sărbătorire a fruntașilor recoltelor, acțiuni folclorice, întreceri sportive. Adresăm tuturor invitația de a participa la aceste ma­nifestări. — Vă mulțumim pentru amănunte și invitație! Discuție consemnată de Mircea MUNTEANU

Next