Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-01 / 7124. szám

PAGINA 2 FĂCLIA FAMILIA ȘI SOCIETATEA I. F. IV - EROUL UNOR CĂSNICII NEFERICITE I. F. IV, poreclit Difuzor, probabil pentru meteahna de a vorbi mult și tare, este șofer la Autobaza Dej. Superiorii îl apreciază repede, în temeiul unor convingeri oferite de experiența vieții. Iată două păreri: A. R., șeful biroului personal: „Nud, cel mai bun, dar nici cel mai rău dintre șoferii noștri. Știu că a fost căsătorit de două ori. Are un băiat cu prima soție, de care a divorțat. Cu a doua soție are o fată. Acum e despărțit de a doua și tră­iește din nou, în concubinaj, cu prima. Tovarăși din condu­cerea autobazei au stat de vorbă cu el intr-un cadru re­­strîns și i-au atras atenția asupra acestei comportări ne­dorite“. E. C., contabilul șef: „După cite știu eu, a avut neînțele­geri cu a doua soție care obișnuia să-i ridice salariul de la autobază. El reclama că ea cheltuia banii cu alți bărbați, că umbla elegantă, că nu-1 îngrijea. Ea spunea că el bea, se îmbăta și făcea scandal. Ne-am trezit și cu o citație prin care eram chemați la o dezbatere de despărțire materială între el­­ și ea. In serviciu e un salariat mediocru. Nu sunt • reclamații împotriva lui*. Acestea au fost, ca să zicem așa, două păreri „oficiale”. La insistențele noastre de a vorbi despre S. F. IV mai apro­piat, mai omenește, interlocutorii au abandonat rigiditatea pe care și-au impus-o la început și au spus, avînd chiar accente de compasiune în voci, că e un om cu fire foarte bună, dar cam slab de înger. Cele două femei cu care a trăit au abuzat pur și simplu de faptul că avea un cîștig frumos și era mereu plecat în curse. Ele l-au tratat doar ca pe un aducător de bani în casă și, considerindu-l „fra­ier“, s-au erijat în rolul de „cucoane“. Situația „familială” a lui I. F. I. este amănunțit cunos­cută la Procuratura locală Dej. Cu ajutorul competent al tovarășului M., procurorul șef, vom încerca să elucidăm unele aspecte ale acestei situații, respectind ordinea crono­logică a faptelor. Pentru­ ca acestea să fie cu­ mai clare ci­titorilor, vom recurge la unele simplificări. Astfel, pe S. F. IV îi vom­­ numi Ioan, pe prima lui soție — Valeria, iar pe a doua — Rozalia. Povestea a început acum vreo douăzeci și ceva de ani, când Ioan s-a căsătorit cu Valeria. S-au luat pe semne din dragoste, presupunere oarecum atestată de faptul că în pre­zent trăiesc din nou împreună. Ioan și Valeria au un băiat. E mare. A terminat școala profesională. Acum e la virsta cind trebuie să satisfacă serviciul militar. Prin anii 1953— 1954, Valeria a divorțat de loan și s-a căsătorit cu I., an­gajat la Depoul C.F.R. Ioan a rămas văduv, împreună cu băiatul. Curînd, s-a recăsătorit și el cu Rozalia. loan și Ro­zalia au trăit multă vreme­ bine. Au crescut băiatul. Au avut grijă să învețe o meserie. Și-au construit împreună o casă. S-au bucurat când din legitima lor alianță conjugală s-a născut un copil, mai bine zis o fată. La cîtăva vreme după amintita despărțire și după pomenitele recăsătoriri, Valeria, geloasă probabil pe amintirile primei ei căsnicii, a așteptat-o pe Rozalia la cotitură și a bătut-o atît de crunt, nicit a fost condamnată la închisoare corecțională pentru infracțiunea de vătămare gravă a integrității corporale. A fost însă grațiată prin Legea nr. 4/1954 și n-a executat pe­deapsa. După acest penibil incident, Ioan și Rozalia au do­vedit totuși că se înțeleg bine și că se ocupă cu seriozitate de cei doi copii, băiatul și fata. Iată insă că, în 1968, cind nimeni nu mai credea în recidivarea vechilor animozități, Intre Ion și Rozalia s-au iscat mari neînțelegeri și certuri, provocate indirect de Valeria, care între­ timp își abando­nase al doilea soț, cu intenția de a reveni la primul. Nu singură, bineînțeles ci împreună cu un copil din cea de-a doua căsătorie. Intenția Valeriei a devenit realitate. Ioan a alungat-o din casă pe Rozalia. El a acceptat-o sub același acoperiș pe Valeria și pe al doilea ei copil. Nemulțumită, Rozalia a obținut prin proces reintrarea în casă, dar Vale­ria n-a vrut să plece și atunci s-au încăierat făcîndu-se ia­răși de rîsul lumii. In cele din urmă, soții legali, respectiv loan și Rozalia, au ajuns în situația critică de a-și vinde casa construită prin trudă comună și de a se muta fiecare în altă parte. Rozalia cu fata la o cunoștință, iar loan cu Valeria și cu al doilea ei copil la familia Hărănguș din Ocna Dejului. Bilanțul: loan cu Valeria trăiesc în concubi­naj, iar Rozalia... cu un altul! Din căsătoria lui loan cu Valeria a rezultat un băiat. Acum e mare, dar nu credem că știe ce e căldura dragos­tei de mamă. Din căsătoria lui Ioan cu Rozalia a rezultat o fată. Acum are 14 ani, dar nu credem că viitorul îi va sucide, deoarece — fără tată și chiar fără mamă ! — este des văzută în compania unor tineri foarte dubioși. Din că­sătoria Valeriei cu I., ceferistul, a rezultat un alt băiat. Acum e mic și nu-și dă seama că nu se află sub ocrotir­ea tatălui său adevărat, ci a unor concubini cu comportare derizorie. Se zice prin Dej că nici Valeria și nici Rozalia nu se bucură de stimă în rindurile cetățenilor. Din pricină că amîndouă ar sta rău cu moralitatea. Implicațiile indezira­bile ale compor­tării lor actuale par a confirma ceea ce se zice. Notorietate mai mare are, însă, Valeria. Ea a fost re­cent condamnată, a doua oară, pentru delapidare. Dar cul­mea­ a intrat din nou­ în prevederile unui decret de gra­țiere ! Despre Ioan, ce să mai spunem? Aspectele vieții lui ..fa­miliale, sunt în totală contradicție cu etica socialistă. Con­ducerea Autobazei Dej este oare de altă părere? Li Viu SÂNDULESCU 1 I I I I I I I I I L. CARNET PLASTIC Opera sculpturală, prin plu­­ridimensionalitatea ei, anga­jează și dă finalitate proce­sului receptării estetice. Nici­odată vizionarea unei expo­ziții sau a unui atelier nu se reduce la o „vizită“, cum ne place să spunem în mod curent, înarmați cu idei, încărcați cu „prejudecăți“ și cu destu­le considerații diverse, am fost puși în fața sculpturii tine­rei plasticiene Rodica UNGU­­REANU. Angajată încă în experien­țe, nefiind obsedată de ideea răsturnării oricăror tradiții (fapt imposibil, de altfel da­că ne gîndim la postura de „debutantă“), dar preocupată de propria sa individualizare, de ceea ce numim notă per­sonală, sculptura ei ne susci­tă interesul. Influențele sculp­turii lui Henry Moore nu im­pietează cu nimic găsirea u­­nor soluții originale. Obiș­nuita formulă îndeobște folo­sită, referitoare la asemăna­rea cu cineva, eliberează cri­tica din funcția de „manager“, dar o împinge spre mai pu­țină obiectivitate și mai re­dusă analiză a fiecărei opere în parte. Dacă ne gîndim, în general, la toate lucrările aflate în atelier și care au fost expu­se, avem senzația certă că Ro­dica Ungureanu se află in căutarea echilibrului contra­riilor, ideii ordinii în dezor­dine — cu referire la formă și mesaj. Pentru „viața“ lu­crărilor ei, pentru trăirea lor și angajarea noastră afectivă ne propune o ingenioasa aso­ciere a raționalului cu absurdul. Răspunzînd anticipației pe care am făcut-o, lucrarea tră­iește și rezistă­­ mai puțin prin ideea de „ambianță familială“, paramaterializată și pînă a­­cum. Rezolvarea ei presupune o multitudine de interpretări, în care înclinăm spre a subli­nia ceva frumos. La aceste considerații ne conduc „golurile" plasate în execuție. De fapt, ele dau, ma­jorității lucrărilor, un plus de forță și vitalitate. Pe această linie, Francoise Chony apre­ciază că: „Spațiul vid nu e­­xistă. Orice parte neconstrui­tă nu e mai puțin semnifica­tivă, fapt pe care limba grea­că îl traduce foarte bine, toc­mai pentru că ea nu posedă nici un cuvînt care să desem­neze spațiul, ci doar cuvîn­­tul „topos“ care înseamnă „ loc“. In lucrările intitulate „Ma­­­­ternitate“ autoarea a reușit­­ să pătrundă în substanța unei­­ gîndiri, în afara visării. Re­­­cunoaștem astfel că a depă­­­­șit faza cotidiană a rezolvă­­­­rii acestei teme în cazul de față compozițiile exprimînd­­ înțelegerea maternității în­­ sensul ei protector. ■ In ansamblu, atelierul este­­ o fereastră deschisă în care­­ confruntarea cu lucrările ne­­ obligă să recunoaștem că ne­­ aflăm în fața unui creator ca­re posedă două aripi, străve­­­­zii, dar cu speranțe certe că­­ vor fi și ele turnate­ în ma­­­­teriale tari și nobile. Adriana TOPÎRCEANU . Nota redacției. Doar din in­ ■­teres orientativ, solicităm Co­­­­mitetului județean pentru cul­­­­tură și artă, Uniunii artiști­­­­lor plastici din Cluj și Fon­­­­dului plastic să ne informeze asupra achizițiilor din fosta­­ expoziție a Rodicăi Ungurea­­­­nu. Dacă și în cazul de fa­­­­ță, cînd specialiștii și criti­­­­ca au ajuns la o unanimitate­­ de aprecieri, nu s-au găsit­­ soluții de achiziție pentru de­­­­corarea unor spații verzi sau edificii de utilitate publică,­­ semnalăm o contradicție evi­­­­dentă între gustul public și ■ opiniile specialiștilor — pe de - o parte și, pe de altă parte, sistemul de a impune crea­­­­ții lipsite ,uneori de vădite ca­­­­lități artistice. Pentru afir­marea tinerelor talente, prin­­­­tre care nu mai există îndo­­­­ială că se află și Rodica Un­­­­gureanu, confruntarea cu ma­­­­rele public este primordială. ÎN ATELIERUL SCULPT­ORIȚEI RODICA UNGUREANU R. UNGUREANU: „Maternitate“ INTERPRET DE TAUE INTERNA Un impresionant număr de concerte și recitaluri — peste 200 în mai multe orașe din țară și aproape 200 peste gra­niță —, la o vîrstă cînd alți artiști încep „maturitatea“ lor artistică, ne obligă să-l definim pe pianistul clujean Ferdinand Weiss, conferențiar universitar la Conservatorul „George Dima“ — interpret de talie internațională. Trăsă­tura esențială a artistului clu­jean se reflectă într-o extra­ordinară confruntare dintre elementul afectiv al muzicii și cel rațional, sensibilitatea lui Ferdinand Weiss relevînd tocmai reacția, dar și existen­ța lor simbiotică, intr-un fluid sonor pe care-l înfățișează întotdeauna cu­ q­ mare plasti­citate. Partener al unor mari soliști vocali sau instrumen­tali, pianistul clujean Ferdi­nand Weiss a prezentat reci­taluri in compania lui Ion Voicu, artist al poporului, Ștefan Ruha, artist emerit. Artiști renumiți de peste gra­niță au cîntat acompaniați de pianistul clujean: violoniștii Henry Szering, Rugierro Ricci, Charles Libove, Robert Kunz, pianistul olandez Ru Van Vein ș. a. Activitatea sa concertistică a început în anul 1953, încă de pe băncile Conservatorului. Iată cîteva din multele con­certe și recitaluri susținute de Ferdinand Weiss: 1957 — tur­neu în U.R.S.S.; 1958 — reci­tate cu Ion Voicu la Londra și mai multe orașe din R.D.G.; 1959 — recitaluri cu Ștefan Ruha la Paris; 1960 — reci­taluri cu Ștefan Ruha în Japonia. Urmează apoi turnee cu foarte multe imprimări în Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S. etc. Cîteva din multe­le menționări în presa străină sînt edificatoare: „DAILY TELEGRAPH“ (Londra, 1958). ..Apreciem acompaniamentul superb al pianistului român Ferdinand Weiss în toate stilurile“, „TOKIO SHIM­BUM“. „Ferdinand Weiss este unul din cei mai buni pia­niști de muzică de cameră • • • artist și interpret de talie in­ternațională“. Fecund și multilateral, pia­nistul clujean a realizat multe imprimări alături de H. Sze­ring, I. Piso, Ștefan Ruha, I. Voicu, Emil Mureșan, multe din acestea soldîndu-se cu dis­curi de o certă valoare mu­zicală. Demne de relevat sînt primele audiții de muzică ro­mânească cu piese de G. Enes­­cu, S. Toduță, M. Jora, L. Comes, D. Cuclin, T. Jarda, T. Olah, C. Țăranii, A. Stroe etc. și primele audiții la noi în țară din muzica universală cu lucrări de Prokofiev, Hin­demith, B. Britten, A. Casella, A. Roussel etc. Pedagog eminent la clasa de muzică de cameră, Ferdi­nand Weiss a publicat impor­tante lucrări cu caracter peda­gogic și muzicologic. Dintre acestea: „Analiza interpretării comparate, mijloc de educare muzicală a instrumentiștilor și cîntăreților“ merită a fi menționată cu deosebire. Sensibil și atent la tot ceea ce se cîntă astăzi, Ferdi­nand Weiss este în primul rînd un adept al muzicii adevărate. E. CORNESCU filme­ „ANGELICA ȘI SULTANUL” (Cinematograful Republi­ca, producție italo-fra­nco­­vest-germană, film color). O nouă Angelică își are asigurate sufragiile publicu­lui, chiar, sau poate mai a­­les, dacă se află în compa­nia unui sultan. Tîrg de sclave în Alger, Jeffrey de Doisrroi» in fiirmari­ Afl RKlf.ÎAI, haremuri, eunuci, pietre fi­­losoífale și... tot arsenalul propriu imagistiMI Bernard Bbrderie. Genul a fost prea m­ult contestat și prea mult acceptat pentru a mai în­cerca reflecții pe această te­mă. Dacă place, place și pa­ce... între critici și specta­­tori. Cronicarul este obligat totuși să releve jocul prota­goniștilor Michèle Mercier, Robert Hossein, Jean Claude Pascal și Ali Ben Ayed. „ȘOPRONUL ROȘU” (Cinematograful Arta, pro­­ductie cehoslovacă, film alb­lemă atrăgătoare pentru cineastul liric care este Jiri Flambai, prietenia dintre un bătrîn și un copil. Copilul cunoscuse numai viața un­ui Cartier modern. Bătrîn­ul vân­zător văzuse multe în viață și știa să vorbească ferme­cător. Găsirea unui garaj, „Șopronul roșu“, rămâne pen­tru autori numai un pre­text, principalul este înfă­țișarea prieteniei celor doi, aflați în extremitățile vieții. Impresionează interpretarea copilului David Schneider. (ad. •,) tv 11,45 — Transmisia mi­tingului din Piața Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar. 14,00 — Fot­bal: Rapid — Vitoria Setu­bal (repriza a II-a) din ca­drul competiției „Cupa eu­ropeană a tîrgurilor”. 14,45 — Desene animate. 15,00 — Program de cîntece și jocuri populare. 15,30 — Fotbal: Steaua — Glasgow Rangers — di­n cadrul competiției ,­Cupa cupelor“. 17,15 — Ma­rek Pistruiatul — film serial pentru copii. 17,40 — Româ­nia în finala Cupei Davis. 19,00 — Anchetă internațio­nală pe tema „Noi metode de planificare internă și co­merțul exterior“. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,15 — Actualitatea în agricultu­ră. 20,30 — Tele­­Cinemateca: „Crainque bille“. 22,00 — Re­flector. 22,15 — Teleglob. Imagini filmate din R. P. I Chineză. 22,30 — Convorbiri­­ literare. 23,00 — Telejurna­lul de noapte. 23,10 — închi­derea emisiunii. E3030201HÍ Programul Studioului Cluj Miercuri. 1 octombrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Muzică corală; 12,20 — Emisiune literară; 15,00 — Actualitatea sonoră: 15,10 — Din repertoriul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj: 15,45 — Frumusețile patriei în secvențe literare. Pagini de Calistrat Hogaș. Joi, 2 octombrie, 6,15—7.00 — „Bună dimineața“ — pro­gram matinal cuprinzi­nd muzică, informații și un car­net cultural, filme ANGELICA ȘI SULTA­NUL, cinemascop — Repu­blica. DRAGOSTE LA LAS VE­­ GAS, cinemascop — Victo­ria. ȘOPRONUL ROȘU — Arta. IN UMBRA COLTULUI — 23 August. PROFESIONIȘTII, cine­mascop — Muncitoresc. PE TEREN PROPRIU — Steaua roșie. FILME PENTRU COPII (9,30). MOARTEA LUI JOE IIDIANUL (11? 14,30; 16: 17.30: 19; 20.30) — Timpuri noi. Muzeul de artă, Piața Li­­­­bertății nr. 30, 10—14. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul de istorie, Secția­­ de istorie a farmaciei, Piața­­ Libertății nr. 28, 9—15 și­­ 17—19.30. Muzeul etnografic al Tran­­­­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­­­­silvaniei, Secția în aer liber, I de la Boia, 11—19. Muzeul­­ zoologic, strada­­ Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil­­ Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 1 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina­­ botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­­­­publicii nr. 42, 9—20. Serele­­ deschise zilnic 9—13 și­­ 15—19. Expoziția județeană din­­ Parcul orașului „Un sfert­­ de veac de la Eliberarea­­ patriei“, deschisă între Orele I 11—13. Secvență din filmul „Șopro­nul roșu" I JURNAL INDISCRET BIVOLIȚELE NU SE ORIENTEAZĂ Uneori te și miri de ce sunt în stare oamenii. Bu­năoară niște gospodari res­pectabili, oameni de bază — cum îi califică concetățenii lor care ne-au trimis la re­dacție o amuzantă și amară scrisoare — dintr-o comună din apropierea Clujului au avut o idee măreață: să-și schimbe bivolițele. Toată va­ra patrupedele au stat la pășune. Ce s-au gindit ei: „Le lăsăm pe ale noastre, fiind mai bătrîne și mai slabe, și luăm altele mai ti­nere și mai grase". Așa au și procedat, le-au ales, le-au făcut semnele lor, le-au mai dus pe furiș în sat să se o­­bișnuiască cu noul „domi­ciliu“. E drept, unele s-au obișnuit! De cele slabe sau mai slabe s-au cam lepă­dat. Dar, în sat, isprava lor s-a auzit. Oamenii au cerut păstorului să aducă vitele în sat. Toată lumea „inte­resată“ aștepta cu emoție evenimentul. Bivolițele, ne­­știind ce teatru se joacă, au intrat în curțile pe care le știau, în afară de cele „edu­cate“ între timp. Oamenii așa-ziși de bază s-au pome­nit cu clte două bivolițe în timp ce vecinii lor au ră­mas fără nici una. Pe cele slabe, ale lor, s-au făcut că nu le cunosc și le-au alun­gat cu bîtele! Scena a fost, oricum hazlie. S-a hotărît să fie aduse vitele a doua zi, tot pe înserat. Și s-a întîm­­plat la fel. Se spune că a­­cei oameni de bază s-au fă­cut negri (ca bivolițele) de minte și rușine... Unica lor consolare e că bivolițele au fost de vină. Noi promitem, dacă lucrurile se mai repetă, să dăm și nume. Vom face și fotografii!!! m. MATEI FABRICA DE MEDICAMENTE „TERAPIA“ CLUJ angajează urgent prin transfer sau Oficiul forțelor de muncă: muncitori calificați in meseriile: LĂCĂTUȘI, STRUNGARI, INSTALATORI AUTORIZATI APA-GAZ, TI­NICHIGII, SCULERI, SUDORI AUTORIZAȚI, FORJORI, COMPRESORIȘTI, FOCHIȘTI CAZANE Și POMPAGII, care vor fi încadrați în baza H.C.M. nr. 914/1968. Cei ce solicită angajarea trebuie să aibă domiciliul în ora­șul Cluj sau comunele apropiate. (1960) excicitate . Vînd mașină tricotat­ă excepțională. Gl­uj. Zorilor 33 (Siniuța). (6954) • Vînd un pian marca Lau­­berger Glass. Informații: Ma­­dács 28. (6955). • Gumpăr blană pițigri. Telefon 2-29-22, orele 15—18. (6958) • Germană. — predau a­­vansați, începători. Telefon 8-36-87, orele 7—14; 17—22. (6956) • Primesc în gazdă doi studenți sau două studente. Telefon 7-41-14. (6953) • Mulțumiri tuturor celor care au luat parte la îndure­rata pierdere a scumpei noas­tre soție, mamă și bunică MEDAN MARIA. Familia îndurerată (6968) PENTRU EVITAREA ACCIDENTELOR PRIN ELECTROCUTARE I.R.E. CLUJ ATRAGE ATENȚIA POPULAȚIEI ASUPRA URMĂTOARELOR: 9 Intrucît prezența tensiunii nu poate fi sesizată în nici un fel, nu se vor atinge conductorii căzuți la pă­­mint sau atîrnați, indiferent de natura acestora ! 9 Educați copiii privind pericolele ce re­prezintă curentul electric, pentru a nu se juca cu obiecte me­talice sau sîrme în apropierea conductelor electrice și a nu face acte de bravură prin urcarea pe stiluri rețelelor electrice ! 9 Nu utilizați instalații electrice nereglementare și solicitați legarea la pămînt printr-o conductă sigură a aparatelor electrocasnice! 9 Nu executați lucrări electrice și nici reparații de­cit prin instalatori autorizați! 9 Anunțați imediat — în scris, verbal sau telefonic — orice defecțiune a instalațiilor electrice (scîntei, de­teriorări, contoare și capace de contoare nefixate bine pe pereți, uși de firidă deschise, sîrmă căzută etc,) la cel mai apropiat punct de intervenție. έ­n caz de electrocutare, nu atingeți conductorul electric și nici accidentatul cu mîinile goale, ci îm­brăcate într-o mănușă, o pălărie, o haină etc., sau în­­trerupeți tensiunea cu un clește cu miner izolant sau cu un topor cu coadă de lemn. Imediat anunțați or­ganele I.R.E.C. și Salvarea și așezați accidentatul pe un foc uscat, descheiați centura, cravata sau orice alt mijloc care ar putea împiedica respirația. 9 Trebuie combătut cu hotărîre obiceiul extrem de periculos de a se acoperi cu nisip, pămînt etc., sau a îngropa accidentatul. 9 Acționați repede, corect și cu multă atenție, cu­­noscînd că prin aceasta puteți salva vieți omenești. (6887) FACEȚI CURĂ DE MUST FĂRĂ DEPLASARE ÎN PODGORII! ÎNTREPRINDEREA COMERCIALA DE STAT DEJ a des­chis mustării pe lingă restaurantele „Someșul“ și „Cen­tral", unde puteți servi, la orice oră, must cu pastra­ma și mămăliguță, grătare și alte specialități culinare. Mustul se desface și pentru acasă. , Calitatea mustului și a tulburelului este garantată de întreprinderea Agricolă de Stat Dej, podgoria Mi­hăești. (6856/a) ÎNTREPRINDEREA DE CARIERE ȘI BALASTIERE CLUJ 7 Piața Victoriei nr. 17, dispune în stoc supranormativ de următoarele: 9 Piese auto SR 101, 116, 109, 211 9 Piese auto IMS 59 © Piese motor KD-35 © Piese motor KIROV S-80 © Piese încărcător T 107 © Piese granulator MS © Piese motocompresor TN 45 © Piese motor VORONEJ ® Piese motor D 80 † Piese motor KWD 14,5 SRL © Piese motor D 110 © Piese concasor P VI­A © Piese excavator 0,3 mc · Piese motor NOBAS complet nou © Piese excavator NOBAS 0,8 mc • Piese LIK 2 © Rulmenți diferiți · Curele trapezoid«!© de diferite dimensiuni lista produselor se poate consulta zilnic la sediul I.C.B. Cluj. Pe bază de comenzi ferme se vor putea elibera imediat: (1959) I.I.C.T. STAȚIA CLUJ strada Fabricii nr. 125/A angajează prin transfer sau Oficiul forțelor de mun­că, următorul personal: • UN SUDOR AUTOGEN ȘI TINICHIGIU, catego­ria 6-8 • DOI SUDORI ELECTRICI ȘI AUTOGENI, catego­ria 4-8 Solicitanții să posede buletin de Orașul Cluj sau co­munele apropiate. (1961)

Next