Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-01 / 7124. szám
PAGINA 2 FĂCLIA FAMILIA ȘI SOCIETATEA I. F. IV - EROUL UNOR CĂSNICII NEFERICITE I. F. IV, poreclit Difuzor, probabil pentru meteahna de a vorbi mult și tare, este șofer la Autobaza Dej. Superiorii îl apreciază repede, în temeiul unor convingeri oferite de experiența vieții. Iată două păreri: A. R., șeful biroului personal: „Nud, cel mai bun, dar nici cel mai rău dintre șoferii noștri. Știu că a fost căsătorit de două ori. Are un băiat cu prima soție, de care a divorțat. Cu a doua soție are o fată. Acum e despărțit de a doua și trăiește din nou, în concubinaj, cu prima. Tovarăși din conducerea autobazei au stat de vorbă cu el intr-un cadru restrîns și i-au atras atenția asupra acestei comportări nedorite“. E. C., contabilul șef: „După cite știu eu, a avut neînțelegeri cu a doua soție care obișnuia să-i ridice salariul de la autobază. El reclama că ea cheltuia banii cu alți bărbați, că umbla elegantă, că nu-1 îngrijea. Ea spunea că el bea, se îmbăta și făcea scandal. Ne-am trezit și cu o citație prin care eram chemați la o dezbatere de despărțire materială între el și ea. In serviciu e un salariat mediocru. Nu sunt • reclamații împotriva lui*. Acestea au fost, ca să zicem așa, două păreri „oficiale”. La insistențele noastre de a vorbi despre S. F. IV mai apropiat, mai omenește, interlocutorii au abandonat rigiditatea pe care și-au impus-o la început și au spus, avînd chiar accente de compasiune în voci, că e un om cu fire foarte bună, dar cam slab de înger. Cele două femei cu care a trăit au abuzat pur și simplu de faptul că avea un cîștig frumos și era mereu plecat în curse. Ele l-au tratat doar ca pe un aducător de bani în casă și, considerindu-l „fraier“, s-au erijat în rolul de „cucoane“. Situația „familială” a lui I. F. I. este amănunțit cunoscută la Procuratura locală Dej. Cu ajutorul competent al tovarășului M., procurorul șef, vom încerca să elucidăm unele aspecte ale acestei situații, respectind ordinea cronologică a faptelor. Pentru ca acestea să fie cu mai clare cititorilor, vom recurge la unele simplificări. Astfel, pe S. F. IV îi vom numi Ioan, pe prima lui soție — Valeria, iar pe a doua — Rozalia. Povestea a început acum vreo douăzeci și ceva de ani, când Ioan s-a căsătorit cu Valeria. S-au luat pe semne din dragoste, presupunere oarecum atestată de faptul că în prezent trăiesc din nou împreună. Ioan și Valeria au un băiat. E mare. A terminat școala profesională. Acum e la virsta cind trebuie să satisfacă serviciul militar. Prin anii 1953— 1954, Valeria a divorțat de loan și s-a căsătorit cu I., angajat la Depoul C.F.R. Ioan a rămas văduv, împreună cu băiatul. Curînd, s-a recăsătorit și el cu Rozalia. loan și Rozalia au trăit multă vreme bine. Au crescut băiatul. Au avut grijă să învețe o meserie. Și-au construit împreună o casă. S-au bucurat când din legitima lor alianță conjugală s-a născut un copil, mai bine zis o fată. La cîtăva vreme după amintita despărțire și după pomenitele recăsătoriri, Valeria, geloasă probabil pe amintirile primei ei căsnicii, a așteptat-o pe Rozalia la cotitură și a bătut-o atît de crunt, nicit a fost condamnată la închisoare corecțională pentru infracțiunea de vătămare gravă a integrității corporale. A fost însă grațiată prin Legea nr. 4/1954 și n-a executat pedeapsa. După acest penibil incident, Ioan și Rozalia au dovedit totuși că se înțeleg bine și că se ocupă cu seriozitate de cei doi copii, băiatul și fata. Iată insă că, în 1968, cind nimeni nu mai credea în recidivarea vechilor animozități, Intre Ion și Rozalia s-au iscat mari neînțelegeri și certuri, provocate indirect de Valeria, care între timp își abandonase al doilea soț, cu intenția de a reveni la primul. Nu singură, bineînțeles ci împreună cu un copil din cea de-a doua căsătorie. Intenția Valeriei a devenit realitate. Ioan a alungat-o din casă pe Rozalia. El a acceptat-o sub același acoperiș pe Valeria și pe al doilea ei copil. Nemulțumită, Rozalia a obținut prin proces reintrarea în casă, dar Valeria n-a vrut să plece și atunci s-au încăierat făcîndu-se iarăși de rîsul lumii. In cele din urmă, soții legali, respectiv loan și Rozalia, au ajuns în situația critică de a-și vinde casa construită prin trudă comună și de a se muta fiecare în altă parte. Rozalia cu fata la o cunoștință, iar loan cu Valeria și cu al doilea ei copil la familia Hărănguș din Ocna Dejului. Bilanțul: loan cu Valeria trăiesc în concubinaj, iar Rozalia... cu un altul! Din căsătoria lui loan cu Valeria a rezultat un băiat. Acum e mare, dar nu credem că știe ce e căldura dragostei de mamă. Din căsătoria lui Ioan cu Rozalia a rezultat o fată. Acum are 14 ani, dar nu credem că viitorul îi va sucide, deoarece — fără tată și chiar fără mamă ! — este des văzută în compania unor tineri foarte dubioși. Din căsătoria Valeriei cu I., ceferistul, a rezultat un alt băiat. Acum e mic și nu-și dă seama că nu se află sub ocrotirea tatălui său adevărat, ci a unor concubini cu comportare derizorie. Se zice prin Dej că nici Valeria și nici Rozalia nu se bucură de stimă în rindurile cetățenilor. Din pricină că amîndouă ar sta rău cu moralitatea. Implicațiile indezirabile ale comportării lor actuale par a confirma ceea ce se zice. Notorietate mai mare are, însă, Valeria. Ea a fost recent condamnată, a doua oară, pentru delapidare. Dar culmea a intrat din nou în prevederile unui decret de grațiere ! Despre Ioan, ce să mai spunem? Aspectele vieții lui ..familiale, sunt în totală contradicție cu etica socialistă. Conducerea Autobazei Dej este oare de altă părere? Li Viu SÂNDULESCU 1 I I I I I I I I I L. CARNET PLASTIC Opera sculpturală, prin pluridimensionalitatea ei, angajează și dă finalitate procesului receptării estetice. Niciodată vizionarea unei expoziții sau a unui atelier nu se reduce la o „vizită“, cum ne place să spunem în mod curent, înarmați cu idei, încărcați cu „prejudecăți“ și cu destule considerații diverse, am fost puși în fața sculpturii tinerei plasticiene Rodica UNGUREANU. Angajată încă în experiențe, nefiind obsedată de ideea răsturnării oricăror tradiții (fapt imposibil, de altfel dacă ne gîndim la postura de „debutantă“), dar preocupată de propria sa individualizare, de ceea ce numim notă personală, sculptura ei ne suscită interesul. Influențele sculpturii lui Henry Moore nu impietează cu nimic găsirea unor soluții originale. Obișnuita formulă îndeobște folosită, referitoare la asemănarea cu cineva, eliberează critica din funcția de „manager“, dar o împinge spre mai puțină obiectivitate și mai redusă analiză a fiecărei opere în parte. Dacă ne gîndim, în general, la toate lucrările aflate în atelier și care au fost expuse, avem senzația certă că Rodica Ungureanu se află in căutarea echilibrului contrariilor, ideii ordinii în dezordine — cu referire la formă și mesaj. Pentru „viața“ lucrărilor ei, pentru trăirea lor și angajarea noastră afectivă ne propune o ingenioasa asociere a raționalului cu absurdul. Răspunzînd anticipației pe care am făcut-o, lucrarea trăiește și rezistă mai puțin prin ideea de „ambianță familială“, paramaterializată și pînă acum. Rezolvarea ei presupune o multitudine de interpretări, în care înclinăm spre a sublinia ceva frumos. La aceste considerații ne conduc „golurile" plasate în execuție. De fapt, ele dau, majorității lucrărilor, un plus de forță și vitalitate. Pe această linie, Francoise Chony apreciază că: „Spațiul vid nu există. Orice parte neconstruită nu e mai puțin semnificativă, fapt pe care limba greacă îl traduce foarte bine, tocmai pentru că ea nu posedă nici un cuvînt care să desemneze spațiul, ci doar cuvîntul „topos“ care înseamnă „ loc“. In lucrările intitulate „Maternitate“ autoarea a reușit să pătrundă în substanța unei gîndiri, în afara visării. Recunoaștem astfel că a depășit faza cotidiană a rezolvării acestei teme în cazul de față compozițiile exprimînd înțelegerea maternității în sensul ei protector. ■ In ansamblu, atelierul este o fereastră deschisă în care confruntarea cu lucrările ne obligă să recunoaștem că ne aflăm în fața unui creator care posedă două aripi, străvezii, dar cu speranțe certe că vor fi și ele turnate în materiale tari și nobile. Adriana TOPÎRCEANU . Nota redacției. Doar din in ■teres orientativ, solicităm Comitetului județean pentru cultură și artă, Uniunii artiștilor plastici din Cluj și Fondului plastic să ne informeze asupra achizițiilor din fosta expoziție a Rodicăi Ungureanu. Dacă și în cazul de față, cînd specialiștii și critica au ajuns la o unanimitate de aprecieri, nu s-au găsit soluții de achiziție pentru decorarea unor spații verzi sau edificii de utilitate publică, semnalăm o contradicție evidentă între gustul public și ■ opiniile specialiștilor — pe de - o parte și, pe de altă parte, sistemul de a impune creații lipsite ,uneori de vădite calități artistice. Pentru afirmarea tinerelor talente, printre care nu mai există îndoială că se află și Rodica Ungureanu, confruntarea cu marele public este primordială. ÎN ATELIERUL SCULPTORIȚEI RODICA UNGUREANU R. UNGUREANU: „Maternitate“ INTERPRET DE TAUE INTERNA Un impresionant număr de concerte și recitaluri — peste 200 în mai multe orașe din țară și aproape 200 peste graniță —, la o vîrstă cînd alți artiști încep „maturitatea“ lor artistică, ne obligă să-l definim pe pianistul clujean Ferdinand Weiss, conferențiar universitar la Conservatorul „George Dima“ — interpret de talie internațională. Trăsătura esențială a artistului clujean se reflectă într-o extraordinară confruntare dintre elementul afectiv al muzicii și cel rațional, sensibilitatea lui Ferdinand Weiss relevînd tocmai reacția, dar și existența lor simbiotică, intr-un fluid sonor pe care-l înfățișează întotdeauna cu q mare plasticitate. Partener al unor mari soliști vocali sau instrumentali, pianistul clujean Ferdinand Weiss a prezentat recitaluri in compania lui Ion Voicu, artist al poporului, Ștefan Ruha, artist emerit. Artiști renumiți de peste graniță au cîntat acompaniați de pianistul clujean: violoniștii Henry Szering, Rugierro Ricci, Charles Libove, Robert Kunz, pianistul olandez Ru Van Vein ș. a. Activitatea sa concertistică a început în anul 1953, încă de pe băncile Conservatorului. Iată cîteva din multele concerte și recitaluri susținute de Ferdinand Weiss: 1957 — turneu în U.R.S.S.; 1958 — recitate cu Ion Voicu la Londra și mai multe orașe din R.D.G.; 1959 — recitaluri cu Ștefan Ruha la Paris; 1960 — recitaluri cu Ștefan Ruha în Japonia. Urmează apoi turnee cu foarte multe imprimări în Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S. etc. Cîteva din multele menționări în presa străină sînt edificatoare: „DAILY TELEGRAPH“ (Londra, 1958). ..Apreciem acompaniamentul superb al pianistului român Ferdinand Weiss în toate stilurile“, „TOKIO SHIMBUM“. „Ferdinand Weiss este unul din cei mai buni pianiști de muzică de cameră • • • artist și interpret de talie internațională“. Fecund și multilateral, pianistul clujean a realizat multe imprimări alături de H. Szering, I. Piso, Ștefan Ruha, I. Voicu, Emil Mureșan, multe din acestea soldîndu-se cu discuri de o certă valoare muzicală. Demne de relevat sînt primele audiții de muzică românească cu piese de G. Enescu, S. Toduță, M. Jora, L. Comes, D. Cuclin, T. Jarda, T. Olah, C. Țăranii, A. Stroe etc. și primele audiții la noi în țară din muzica universală cu lucrări de Prokofiev, Hindemith, B. Britten, A. Casella, A. Roussel etc. Pedagog eminent la clasa de muzică de cameră, Ferdinand Weiss a publicat importante lucrări cu caracter pedagogic și muzicologic. Dintre acestea: „Analiza interpretării comparate, mijloc de educare muzicală a instrumentiștilor și cîntăreților“ merită a fi menționată cu deosebire. Sensibil și atent la tot ceea ce se cîntă astăzi, Ferdinand Weiss este în primul rînd un adept al muzicii adevărate. E. CORNESCU filme „ANGELICA ȘI SULTANUL” (Cinematograful Republica, producție italo-francovest-germană, film color). O nouă Angelică își are asigurate sufragiile publicului, chiar, sau poate mai ales, dacă se află în compania unui sultan. Tîrg de sclave în Alger, Jeffrey de Doisrroi» in fiirmari Afl RKlf.ÎAI, haremuri, eunuci, pietre filosoífale și... tot arsenalul propriu imagistiMI Bernard Bbrderie. Genul a fost prea mult contestat și prea mult acceptat pentru a mai încerca reflecții pe această temă. Dacă place, place și pace... între critici și spectatori. Cronicarul este obligat totuși să releve jocul protagoniștilor Michèle Mercier, Robert Hossein, Jean Claude Pascal și Ali Ben Ayed. „ȘOPRONUL ROȘU” (Cinematograful Arta, productie cehoslovacă, film alblemă atrăgătoare pentru cineastul liric care este Jiri Flambai, prietenia dintre un bătrîn și un copil. Copilul cunoscuse numai viața unui Cartier modern. Bătrînul vânzător văzuse multe în viață și știa să vorbească fermecător. Găsirea unui garaj, „Șopronul roșu“, rămâne pentru autori numai un pretext, principalul este înfățișarea prieteniei celor doi, aflați în extremitățile vieții. Impresionează interpretarea copilului David Schneider. (ad. •,) tv 11,45 — Transmisia mitingului din Piața Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar. 14,00 — Fotbal: Rapid — Vitoria Setubal (repriza a II-a) din cadrul competiției „Cupa europeană a tîrgurilor”. 14,45 — Desene animate. 15,00 — Program de cîntece și jocuri populare. 15,30 — Fotbal: Steaua — Glasgow Rangers — din cadrul competiției ,Cupa cupelor“. 17,15 — Marek Pistruiatul — film serial pentru copii. 17,40 — România în finala Cupei Davis. 19,00 — Anchetă internațională pe tema „Noi metode de planificare internă și comerțul exterior“. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,15 — Actualitatea în agricultură. 20,30 — TeleCinemateca: „Crainque bille“. 22,00 — Reflector. 22,15 — Teleglob. Imagini filmate din R. P. I Chineză. 22,30 — Convorbiri literare. 23,00 — Telejurnalul de noapte. 23,10 — închiderea emisiunii. E3030201HÍ Programul Studioului Cluj Miercuri. 1 octombrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Muzică corală; 12,20 — Emisiune literară; 15,00 — Actualitatea sonoră: 15,10 — Din repertoriul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj: 15,45 — Frumusețile patriei în secvențe literare. Pagini de Calistrat Hogaș. Joi, 2 octombrie, 6,15—7.00 — „Bună dimineața“ — program matinal cuprinzind muzică, informații și un carnet cultural, filme ANGELICA ȘI SULTANUL, cinemascop — Republica. DRAGOSTE LA LAS VE GAS, cinemascop — Victoria. ȘOPRONUL ROȘU — Arta. IN UMBRA COLTULUI — 23 August. PROFESIONIȘTII, cinemascop — Muncitoresc. PE TEREN PROPRIU — Steaua roșie. FILME PENTRU COPII (9,30). MOARTEA LUI JOE IIDIANUL (11? 14,30; 16: 17.30: 19; 20.30) — Timpuri noi. Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 10—14. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—15 și 17—19.30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, Secția în aer liber, I de la Boia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 1 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. Expoziția județeană din Parcul orașului „Un sfert de veac de la Eliberarea patriei“, deschisă între Orele I 11—13. Secvență din filmul „Șopronul roșu" I JURNAL INDISCRET BIVOLIȚELE NU SE ORIENTEAZĂ Uneori te și miri de ce sunt în stare oamenii. Bunăoară niște gospodari respectabili, oameni de bază — cum îi califică concetățenii lor care ne-au trimis la redacție o amuzantă și amară scrisoare — dintr-o comună din apropierea Clujului au avut o idee măreață: să-și schimbe bivolițele. Toată vara patrupedele au stat la pășune. Ce s-au gindit ei: „Le lăsăm pe ale noastre, fiind mai bătrîne și mai slabe, și luăm altele mai tinere și mai grase". Așa au și procedat, le-au ales, le-au făcut semnele lor, le-au mai dus pe furiș în sat să se obișnuiască cu noul „domiciliu“. E drept, unele s-au obișnuit! De cele slabe sau mai slabe s-au cam lepădat. Dar, în sat, isprava lor s-a auzit. Oamenii au cerut păstorului să aducă vitele în sat. Toată lumea „interesată“ aștepta cu emoție evenimentul. Bivolițele, neștiind ce teatru se joacă, au intrat în curțile pe care le știau, în afară de cele „educate“ între timp. Oamenii așa-ziși de bază s-au pomenit cu clte două bivolițe în timp ce vecinii lor au rămas fără nici una. Pe cele slabe, ale lor, s-au făcut că nu le cunosc și le-au alungat cu bîtele! Scena a fost, oricum hazlie. S-a hotărît să fie aduse vitele a doua zi, tot pe înserat. Și s-a întîmplat la fel. Se spune că acei oameni de bază s-au făcut negri (ca bivolițele) de minte și rușine... Unica lor consolare e că bivolițele au fost de vină. Noi promitem, dacă lucrurile se mai repetă, să dăm și nume. Vom face și fotografii!!! m. MATEI FABRICA DE MEDICAMENTE „TERAPIA“ CLUJ angajează urgent prin transfer sau Oficiul forțelor de muncă: muncitori calificați in meseriile: LĂCĂTUȘI, STRUNGARI, INSTALATORI AUTORIZATI APA-GAZ, TINICHIGII, SCULERI, SUDORI AUTORIZAȚI, FORJORI, COMPRESORIȘTI, FOCHIȘTI CAZANE Și POMPAGII, care vor fi încadrați în baza H.C.M. nr. 914/1968. Cei ce solicită angajarea trebuie să aibă domiciliul în orașul Cluj sau comunele apropiate. (1960) excicitate . Vînd mașină tricotată excepțională. Gluj. Zorilor 33 (Siniuța). (6954) • Vînd un pian marca Lauberger Glass. Informații: Madács 28. (6955). • Gumpăr blană pițigri. Telefon 2-29-22, orele 15—18. (6958) • Germană. — predau avansați, începători. Telefon 8-36-87, orele 7—14; 17—22. (6956) • Primesc în gazdă doi studenți sau două studente. Telefon 7-41-14. (6953) • Mulțumiri tuturor celor care au luat parte la îndurerata pierdere a scumpei noastre soție, mamă și bunică MEDAN MARIA. Familia îndurerată (6968) PENTRU EVITAREA ACCIDENTELOR PRIN ELECTROCUTARE I.R.E. CLUJ ATRAGE ATENȚIA POPULAȚIEI ASUPRA URMĂTOARELOR: 9 Intrucît prezența tensiunii nu poate fi sesizată în nici un fel, nu se vor atinge conductorii căzuți la pămint sau atîrnați, indiferent de natura acestora ! 9 Educați copiii privind pericolele ce reprezintă curentul electric, pentru a nu se juca cu obiecte metalice sau sîrme în apropierea conductelor electrice și a nu face acte de bravură prin urcarea pe stiluri rețelelor electrice ! 9 Nu utilizați instalații electrice nereglementare și solicitați legarea la pămînt printr-o conductă sigură a aparatelor electrocasnice! 9 Nu executați lucrări electrice și nici reparații decit prin instalatori autorizați! 9 Anunțați imediat — în scris, verbal sau telefonic — orice defecțiune a instalațiilor electrice (scîntei, deteriorări, contoare și capace de contoare nefixate bine pe pereți, uși de firidă deschise, sîrmă căzută etc,) la cel mai apropiat punct de intervenție. În caz de electrocutare, nu atingeți conductorul electric și nici accidentatul cu mîinile goale, ci îmbrăcate într-o mănușă, o pălărie, o haină etc., sau întrerupeți tensiunea cu un clește cu miner izolant sau cu un topor cu coadă de lemn. Imediat anunțați organele I.R.E.C. și Salvarea și așezați accidentatul pe un foc uscat, descheiați centura, cravata sau orice alt mijloc care ar putea împiedica respirația. 9 Trebuie combătut cu hotărîre obiceiul extrem de periculos de a se acoperi cu nisip, pămînt etc., sau a îngropa accidentatul. 9 Acționați repede, corect și cu multă atenție, cunoscînd că prin aceasta puteți salva vieți omenești. (6887) FACEȚI CURĂ DE MUST FĂRĂ DEPLASARE ÎN PODGORII! ÎNTREPRINDEREA COMERCIALA DE STAT DEJ a deschis mustării pe lingă restaurantele „Someșul“ și „Central", unde puteți servi, la orice oră, must cu pastrama și mămăliguță, grătare și alte specialități culinare. Mustul se desface și pentru acasă. , Calitatea mustului și a tulburelului este garantată de întreprinderea Agricolă de Stat Dej, podgoria Mihăești. (6856/a) ÎNTREPRINDEREA DE CARIERE ȘI BALASTIERE CLUJ 7 Piața Victoriei nr. 17, dispune în stoc supranormativ de următoarele: 9 Piese auto SR 101, 116, 109, 211 9 Piese auto IMS 59 © Piese motor KD-35 © Piese motor KIROV S-80 © Piese încărcător T 107 © Piese granulator MS © Piese motocompresor TN 45 © Piese motor VORONEJ ® Piese motor D 80 † Piese motor KWD 14,5 SRL © Piese motor D 110 © Piese concasor P VIA © Piese excavator 0,3 mc · Piese motor NOBAS complet nou © Piese excavator NOBAS 0,8 mc • Piese LIK 2 © Rulmenți diferiți · Curele trapezoid«!© de diferite dimensiuni lista produselor se poate consulta zilnic la sediul I.C.B. Cluj. Pe bază de comenzi ferme se vor putea elibera imediat: (1959) I.I.C.T. STAȚIA CLUJ strada Fabricii nr. 125/A angajează prin transfer sau Oficiul forțelor de muncă, următorul personal: • UN SUDOR AUTOGEN ȘI TINICHIGIU, categoria 6-8 • DOI SUDORI ELECTRICI ȘI AUTOGENI, categoria 4-8 Solicitanții să posede buletin de Orașul Cluj sau comunele apropiate. (1961)