Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-22 / 7603. szám

FĂURIREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. l­n­­gă extindere, o pondere însemnată în partid, preluînd dirijarea cursului activității parti­dului socialist. După lucrările Consiliului general al parti­dului și sindicatelor din 30 ianuarie — 3 fe­bruarie 1921, în timpul cărora elementele de dreapta au declarat că se socotesc în afara Partidului Socialist, elementele de stingă au desfășurat o largă activitate de pregătire ideologică și organizatorică a Congresului Partidului Socialist ce fusese convocat pen­tru 8 mai 1921 la București. Problema centrală a lucrărilor Congresu­lui Partidului Socialist, ce s-a deschis în ziua de 8 mai la București, a fost transfor­marea Partidului Socialist în partid comu­nist și afilierea la Internaționala a III-a. In seara zilei de 11 mai, majoritatea covîrșitoare a delegaților au votat într-un puternic entu­ziasm pentru înființarea Partidului Comunist Român și afilierea la Internaționala Comu­nistă. Pentru afilierea necondiționată s-a pronunțat un număr de delegați reprezentînd 428 mandate, iar pentru afilierea cu rezerve 111 mandate. Congresul din mai 1921 a ho­­tărît în unanimitate transformarea partidu­lui socialist în partid comunist. „Crearea Partidului Comunist Român, detașament de avangardă al clasei muncitoare, pe baza ideologiei marxist-leniniste — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu —, a constituit un mo­ment de cea mai mare importanță în istoria proletariatului din România. Prin aceasta lupta revoluționară se ridică pe o treaptă superioară, se dă un puternic avînt procesu­lui de clarificare ideologică, politică a miș­cării muncitorești, dezvoltării conștiinței de clasă a proletariatului și celorlalte mase muncitoare ale poporului“. Făurirea P.C.R. în mai 1921 este rezultatul întregii mișcări muncitorești, socialiste, din țara noastră. Partidul Comunist Român este continuatorul luptelor seculare duse de po­porul român pentru neatîrnarea țării, pen­tru formarea națiunii române și a statului național unitar, pentru accelerarea progresu­lui social și înaintarea României pe calea ci­vilizației. Sub conducerea P.C.R., încă de la început, clasa muncitoare a fost prezentă și și-a spus cuvîntul în toate evenimentele mai importante ale țării, s-a situat în fruntea luptei pentru progres social. Din momentul creării sale, Partidul Comu­nist Român, a luptat cu abnegație pentru fe­ricirea poporului nostru, pentru măreția pa­triei străbune. Partidul nostru s-a născut și a crescut odată cu proletariatul, destinul său este strîns legat de cel al clasei muncitoare, al întregului popor român. încă din pri­mii ani ai existenței sale, partidul comunist a fost nevoit să înfrunte prigoana dezlăn­țuită de clasele dominante. Teroarea dușma­nului de clasă nu a reușit însă să înfrîngă voința de luptă a comuniștilor și a celorlalți patrioți. In asprele încleștări cu reacțiunea, clasa muncitoare, în frunte cu P.C.R., s-a călit, și-a ridicat neîncetat nivelul de orga­nizare, combativitate, spiritul său revoluțio­nar. Partidul Comunist Român, fiind expo­nentul intereselor maselor largi populare, a înfățișat întregului nostru popor, în anii grei de luptă, perspectiva însuflețitoare a răstur­nării de la putere a exploatatorilor, a trans­formării revoluționare a societății, a făuririi unei vieți mai bune și mai fericite pentru cei ce muncesc. Mobilizînd în jurul progra­mului politic și al stindardului său de luptă masele largi muncitoare din România, for­țele politice progresiste ale națiunii, P.C.R. a condus cu curaj, cu hotărîre și pricepere lupta pentru răsturnarea regimului burghezo­­moșieresc, pentru cucerirea puterii politice în stat de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare. Partidul Comunist s-a afirmat ca organiza­torul și conducătorul luptei forțelor democra­tice împotriva pericolului grav pe care îl reprezenta fascismul pentru destinele po­porului român. Organizarea și înfăptuirea cu succes, în colaborare cu alte forțe politice patriotice, a insurecției armate din august 1944, a acope­rit pentru totdeauna de glorie partidul nos­tru comunist. In condițiile noi, create după eliberarea patriei de sub jugul fascist, partidul comu­nist a devenit forța politică conducătoare in România, călăuzind cu fermitate, luciditate, realism și înțelepciune vasta și măreața ope­ră de zidire a noii societăți socialiste. Poporul nostru a dobîndit mari succese în construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, întregul program adoptat de Con­gresul al IX-lea al P.C.R. a fost realizat și depășit. Succesele obținute sunt rodul brațe­lor și minții talentatului nostru popor, oa­meni ai muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități, condus de partid. România se apropie tot mai mult de țările cu o industrie modernă. Este deosebit de semnificativ faptul că întreaga producție in­dustrială a anului 1938 s-a realizat, în 1970, în numai 22 de zile. Producția globală agri­colă a crescut cu 24 la sută față de 1961— 1966. Pe fondul trainic al realizărilor economice și a creșterii venitului național, s-au înfăp­tuit noi măsuri pentru dezvoltarea științei și a învățămîntului. S-a generalizat sistemul de salarizare îmbunătățit, au crescut veniturile salariaților în 1970 cu circa 31 miliarde lei față de 1965. Salariul mediu în 1970 a crescut de la 1115 lei la 1435 lei. Au fost date în folosință 344 mii de apartamente, iar la sate au fost construite peste 250 000 case noi. Și­rul realizărilor și al marilor semnificații ce se comportă ar putea fi încă cuprins în mul­te și nenumărate pagini. Realizările istorice dobîndite pe calea socialismului, dezvoltarea în ritm înalt a forțelor de producție pe ba­za industrializării, ridicarea agriculturii și angajarea ei pe drumul modernizării, avîntul învățămîntului, științei și culturii, creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc, trans­formarea României într-o țară înaintată, cu un popor liber sunt legate indisolubil și pen­tru totdeauna în conștiința maselor, de afir­marea rolului conducător al Partidului Co­munist Român. Rolul conducător al P.C.R. este o realitate obiectivă, un rezultat esen­țial al întregii dezvoltări social-politice și economice a României în ultimele decenii. Pe baza directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., conducerea superioară de partid, în frunte cu secretarul general al partidu­lui, studiază concret și multilateral, cu me­tode științifice, procesele și fenomenele eco­nomice, sociale și politice ridicate de viață, de cerințele făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate în România. Toate acestea în scopul îmbunătățirii tezaurului material și spiritual al poporului român. Aniversarea, peste puțină vreme, a unei jumătăți de veac de la crearea P.C.R. este întîmpinată de toți oamenii muncii din pa­tria noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — cu depline și reale satisfacții, cu simțul datoriei împlinite față de popor, față de partid. Transformările radicale care au avut loc în toate domeniile vieții noastre sociale sunt indisolubil legate de existența și acțiunea consecvent revoluționară a Partidului Comu­nist Român, purtînd pecetea spiritului crea­tor al politicii sale marxist-leniniste. O PRESTIGIOASĂ (Urmare din pag. l­a) strînse relații de colaborare și coopera­ae științifică. O altl­­ problemă, care s-a impus prin importanța ei, a fost aceea a asigurării și pregă­tirii cadrelor. Experiența de pînă acum reliefează cu priso­sință că prima condiție me­nită să asigure succesul în po­litica de cadre o reprezintă cunoașterea temeinică a oame­nilor, sub toate aspectele. Es­te vorba de o cunoaștere din activitatea profesională și ob­ștească, de comportarea în producție, societate și familie. Pentru realizarea acestei cu­noașteri se impune o perma­nentă apropiere și legătură cu unitățile de bază, un contact sistematic și nemijlocit cu or­ganizațiile de partid, de mase și obștești, consultarea mase­lor, sporind posibilitățile de a emite aprecieri cît mai com­plete asupra valorilor reale a­­le oamenilor și, pe această ba­ză, de a promova în funcții de răspundere pe cei mai buni dintre cei buni, de a materia­liza principiul „Omul potrivit la locul potrivit“. O asemenea metodă de promovare a cadre­lor izvorăște din însuși conți­nutul și­­ cerințele democrației noastre socialiste. Pe această cale se obține atît ridicarea nivelului controlului maselor de oameni ai muncii asupra cadrelor de răspundere, cît și creșterea răspunderii celor promovați în fața maselor. Aprofundînd aspectele ridi­cate de conducerea economiei socialiste, comunicările au re­liefat faptul că în domeniul conducerii întreprinderilor se lărgesc profesiile implicate în informarea, cercetarea, deci­zia, difuzarea deciziei, contro­lul și organizarea activității. Pentru țara noastră, în care revoluția tehnică-științifică are loc în cadrul procesului general de adîncire a demo­cratismului socialist, apare ca trăsătură marcantă multiplica­rea centrelor de decizie atît pe scară verticală cît și orizonta­lă. Dezvoltarea de noi profe­sii legate de conducerea știin­țifică a producției și a muncii exprimă o realitate tot mai pregnantă. In actualele condi­ții, și în viitor, școala are de jucat un rol esențial în pre­gătirea multilaterală a cadre­lor de conducere, capabile să se adapteze cerințelor tot mai moderne și inovatoare ale vie­ții economice și sociale. Școa­la devine pentru generațiile chemate să ducă mai departe ștafeta marelui efort construc­tiv, principalul factor de for­mare și influențare, de educa­re și instruire. In afara ideo­logiei, culturii, științei, este greu de conceput azi, pe trep­tele atît de evoluate ale e­­xistenței umane, un om capa­bil să-și sincronizeze faptele proprii cu solicitările și im­perativele sociale. Un alt aspect relevat în a­­sigurarea unei conduceri știin­țifice a vieții sociale, este înal­tul grad de responsabilitate ca o condiție definitorie a aces­teia. Responsabilitatea se im­pune nu numai oricărui factor de decizie, dar și oricărui fac­tor de execuție. întreaga acti­vitate a partidului demon­strează importanța acordată principiului conducerii colec­tive, a consultării conducerii cu diferite categorii de oameni ai muncii, rolul unor forme instituționalizate de participa­re a maselor la conducere. Dialogul deschis, viu, între partid și mase, informarea te­meinică a acestora cu privire la problemele majore ale po­liticii interne și externe, ex­plicarea limpede, curajoasă și fără rezerve a fiecărei acțiuni, a greutăților, neajunsurilor, concomitent cu asigurarea cu­noașterii operative, exacte de către partid a realității con­stituie condiția de bază a con­ducerii de către partid a so­cietății noastre socialiste. Ex­tinderea democrației socialiste este una din căile de perfec­ționare a modalității de con­ducere socială. Firește, în cadrul sesiunii aspectele conducerii științifice a vieții sociale au avut și o a­­rie de investigare foarte largă, vizînd și o seamă de probleme legate de filosofia marxistă și rolul ei orientativ în elabora­rea strategiei conducerii so­ciale, aspecte ale conducerii activității în rîndurile femei­lor, chestiuni privind știința administrativă și locul ei în conducerea vieții sociale, im­portantul domeniu al conduce­rii științifice și politica ex­ternă a partidului și statului. Ceea ce se cuvine să mențio­năm, însă, raportîndu-ne, fi­rește, la actualitatea proble­maticii și marea participare a reprezentanților organelor lo­cale de partid și de stat, a conducerilor centralelor, între­prinderilor și instituțiilor, este faptul că manifestarea știin­țifică închinată marelui eveni­ment de la 8 Mai și-a propus și a reușit pe deplin să con­stituie și un util schimb de experiență, un dialog fructuos asupra unor comandamente majore ale epocii. LA „CLUJEANA" Valoarea unei inițiative Sîntem deja în posesia unor date preliminare care ne dau certitudinea că la Fabrica de piele și încălțăminte „Clujea­na“ pianul și angajamentele luate în cinstea semicentena­rului vor fi mult depășite. Pî­­­nă la 8 mai — prima etapă a întrecerii se prelimină o de­pășire a valorii producției glo­bale cu cel puțin 10 milioane lei, față de 4,0 milioane cît prevedea angajamentul. La producția marfă plusul peste plan va fi în jur de 6,5 mi­lioane lei. Se vor produce su­plimentar circa 37.000 perechi încălțăminte, cu 7.000 perechi mai mult decît se prevăzuse. Cei care cunoaștem greutățile prin care a trecut, mai ales în prima parte a anului trecut, această întreprindere, reviri­mentul nu poate decît să ne bucure. El este urmarea apli­cării hotărîrilor partidului și statului nostru privind perfec­ționarea conducerii și planifi­cării activității economice, an­samblului de măsuri luate în ultima vreme, care înlesnesc desfășurarea procesului de producție, utilizarea la în­treaga capacitate a mașinilor și utilajelor, a forței de mun­că. Nu intenționăm să ne ocu­­­păm în cele ce urmează de toate aceste aspecte. Ne vom limita la introducerea și ex­tinderea sistemului autocon­trolului în lanț, aplicat cu suc­ces și la fabrica soră din ca­pitală — „Flacăra roșie“. Aplicarea inițiativei presu­pune nu numai un șir de mă­suri organizatorice și tehnice, cum ar fi aprovizionarea rit­mică a locurilor de muncă cu materii prime și materiale, ci și oameni cu calificare cores­punzătoare, care să execute corect toate operațiile. Greșea­la uneia afectează vecinul, în­treaga bandă de fabricație. Ia­tă de ce a fost necesară la în­ceput efectuarea unei acțiuni de atestare a muncitorilor, maiștrilor și controlorilor de calitate. — Pentru maiștrii și contro­lorii de calitate atestarea s-a făcut printr-un examen orga­nizat de conducerea întreprin­derii, — ne spune ing. Oliver Vegh, șeful serviciului C.T.C. Au fost cîțiva dintre ei, mai ales controlori care n-au fost arestați, acordîndu-li-se un termen de o lună pentru a se pune la punct cu cunoștințele. Cei care nici după o lună n-au fost arestați, au fost schimbați. Mai complicate au fost lucră­rile de atestare a muncitori­lor, cînd fiecare a trebuit să-și dea semnătura pentru vecinul dinainte și dinapoi. Pînă atunci observațiile pentru o­­perații incorecte le făceau nu­mai maiștrii, controlorii de ca­litate, acum urma ca nimeni să nu dea drumul în continua­re încălțămintei pe bandă da­că observă o operație incorect efectuată. Așa a început o a­devărată tîrguială pe tema „ci­ne-mi este vecinul“, „cui dau girul de bun meseriaș“ etc. Unii — este adevărat puțini la j­umăr — au fost eliminați, mutați la alte locuri de mun­că, fiind foarte serios invitați să se pună la punct cu mese­ria dacă vor să fie acceptați de colectiv. O parte din ei au și revenit după o lună, alții au fost nevoiți să-și schimbe locurile de muncă. Odată cu semnarea fișelor de atestare a­­tît cel atestat, cît și comisia de atestare și-au luat angaja­mente reciproce, și-au asumat răspunderea colectivă pentru calitatea muncii. S-au întocmit fișe tehnice de urmărire a de­fecțiunilor pe întregul proces tehnologic. Am urmărit modul cum es­te aplicată inițiativa la benzile de fabricație 01 și 04, intrate în experimentare, încă de la începutul anului. Rezultatele înscrise pe grafice de urmări­re sunt peste așteptări. Dacă în luna decembrie la banda 01 din schimbul întîi din 23.933 perechi încălțăminte controla­te au fost returnate 1937 pe­rechi, adică 8,1 la sută, în ia­nuarie la o producție mai ma­re de 26.654 perechi încălță­minte controlate au fost re­turnate doar 1.053 perechi, a­­dică 3,8 la sută, în februarie 3,4 la sută, pentru ca în pri­­m­a decadă a lunii aprilie să ajungă la 1,8 la sută. La ban­da 04 rezultatele sînt similare. Față de 6,7 la sută cît repre­­zentau returnurile în cursul lunii decembrie, s-a ajuns la 3 la sută și chiar mai puțin. Inițiativa, începînd cu luna martie a fost extinsă și la al­te benzi de fabricație.­­ Exigența față de munca proprie, dar și a vecinului, ne spune tovarășul Bella Darko, președintele comitetului sindi­catului, a creat un plus de ca­pacități de producție. Cu cît rezumările și remedierile sînt mai mari cu atît spațiile de producție se îngustează. Re­­ducîndu-se acestea, s-au creat spații disponibile. Afirmația este confirmată de situația de la benzile unde se aplică inițiativa autocontrolu­lui în lanț. Așa, de pildă, la banda 04 în februarie se fa­bricau în două schimburi cir­ca 1.600 perechi încălțăminte. Acum se fabrică cu 100 pe­rechi mai mult, ceea ce lunar Înseamnă un plus de circa 2.500 perechi încălțăminte. Ia­tă deci sursa depășirii planu­lui și angajamentelor de către colectivul Fabricii „Clujeana“: — Aplicarea inițiativei auto­controlului în lanț, ne mărtu­risește brigadiera Maria Cui­­bus, ne-a pus pe toți pe gîn­­duri în sensul de a ne spori exigența față de munca pro­prie, precum și față de cea a vecinului. A crescut cum se zice simțul răspunderii indivi­duale, dar și a celei colective. Inițiativa autocontrolului în­­ lanț tinde să se extindă în toate sectoarele de fabricație ale întreprinderii. Aceasta va însemna nu numai un plus de producție, dar și un plus de calitate, un pas hotărîtor pen­tru afirmarea mai viguroasă pe piața internă și externă a mărcii „Clujeana“. Important este ca angajamentele luate, semnăturile date pe fișele de atestare să fie și onorate. Sîn­tem convinși că în viitorul a­­propiat vom fi în măsură să consemnăm succese și mai ră­sunătoare a harnicului colectiv de la „Clujeana“. AI. SOMEȘAN O sarcină urgentă. Sporirea productivității pajiștilor Apropierea timpului de scoa­tere a animalelor la pășune impune, în această perioadă, consiliilor de conducere ale C.A.P., șefilor de ferme zoo­tehnice și specialiștilor din a­­gricultură, pe lîngă preocupa­rea de a se executa în mod exemplar însămînțatul porum­bului și al celorlalte culturi din cea de-a două epocă, și traducerea în fapte a măsuri­lor stabilite pentru creșterea producției de masă verde pe pășuni. Aceasta, cu atît mai mult cu cît suprafețele de pa­jiști naturale din județul nos­tru se întind pe 140 000 de hectare și constituie o impor­tantă sursă de asigurare a hranei animalelor. Pentru sporirea producției de masă verde pe pajiștile na­turale s-au prevăzut să fie executate o serie­ de lucrări agrotehnice deosebit de im­portante privind prevenirea și combaterea eroziunii solului, fertilizarea cu îngrășăminte chimice și naturale, regenera­rea covorului vegetal prin în­­sămînțări și supraînsămînțări, aplicarea pășunatului rațional și altele. In acest scop, cooperativele agricole de producție și-au prevăzut în planurile de mă­suri tehnico-organizatorice pe acest an executarea unor lu­crări de curățire a pășunilor pe o suprafață de 17 000 hecta­re și de fertilizare a 11300 hectare din pajiștile naturale pe care le dețin. Totodată, în cursul anului 1971, prin între­prinderea județeană pentru exploatarea și îmbunătățirea pajiștilor, va­ fi fertilizată cu îngrășăminte chimice o supra­față de 10 000 hectare de pășu­ne, se vor executa supraînsă­­mînțări pe 200 hectare, defri­șări de arborete pe 150 hecta­re și a fost însămînțată pentru producerea de semințe de ier­buri perene o suprafață de 440 hectare loi semincer. Dar, deși timpul de scoatere a animalelor la pășune este a­­propiat, în o serie de coopera­tive agricole de producție și pe raza a numeroase consilii populare comunale lucrările prevăzute pentru îmbunătăți­rea pajiștilor nu au fost în­făptuite într-o măsură mulțu­mitoare. Din datele existente la în­treprinderea județeană pentru exploatarea și îmbunătățirea pajiștilor, rezultă că în cadrul cooperativelor agricole de pro­ducție, pînă la începutul aces­tei luni, nu a fost executat curățatul pășunilor decît pe 6 383 de hectare, din cele 17 000 prevăzute, iar fertiliza­tul pe numai 4 885 de hectare. In o serie de cooperative a­­gricole de producție și pe raza unor consilii populare comu­nale aceste lucrări sunt mult rămase în urmă. In cadrul G.A.P. Bogata, Boian, Ceanu Mare, Hășdate, Co­jocna, Gheorgheni, Panticeu, Dum­brava, Vaida-Cămăraș și a consiliilor populare Măguri, Călățele, Băișoara, Valea Ierii și altele, în cursul primului trimestru din acest an, deși au existat toate condițiile, lucrări­le de ameliorare a pășunilor nu au fost executate pe nici un hectar. Tărăgănarea exe­cutării acestor lucrări s-a ma­nifestat, de asemenea, și în cadrul altor cooperative agri­cole de producție și consilii populare comunale. De aceea, în perioada de timp care a mai rămas, este necesar ca în cadrul fiecărei cooperative agricole și consi­liu popular comunal să se în­treprindă măsurile necesare de mobilizare a tuturor forțe­lor pentru ca acțiunile prevă­zute să fie realizate integral. O dată cu executarea curățatu­lui și fertilizării pășunilor pe toate suprafețele prevăzute, este necesar de a se lua de că­tre consiliile de conducere ale C.A.P., șefii fermelor zooteh­nice și consiliile populare co­munale și celelalte măsuri ca­re se impun; reparatul, cură­țatul și dezinfectatul fîntînilor, a adăpătorilor, amenajarea căilor de acces. In cadrul fie­cărei cooperative agricole și ferme zootehnice trebuie să se treacă la delimitarea suprafe­țelor de pășune pe specii și categorii de animale, la stabi­lirea perioadelor de pășunat pe fiecare tarla și, de ase­menea, să se delimiteze par­celele prin țărușare și bornare. Realizarea tuturor măsuri­lor prevăzute pentru sporirea productivității pajiștilor, asigu­rarea condițiilor corespunză­toare în perioada pășunatului animalelor trebuie să se în­scrie între cele mai importante preocupări ale conducerilor G.A.P., fermelor zootehnice și consiliilor populare comunale, aceasta constituind una din premizele necesare pentru în­deplinirea și depășirea sarci­nilor de producție din sectorul zootehnic. V. CALUGARU Decada cărții românești ÎNTÎLNIRE CU CITITORII Ieri după-amiază, la Libră­ria „Universității“, a avut loc o întîlnire a scriitorilor cu ci­titorii, organizată în colabora­re cu Editura DACIA. Cuvîn­tul de deschidere a fost rostit de tovarășul Ion Triteanu, re­dactor șef al Editurii DACIA. Criticii literari Ion Vlad, re­dactor șef adjunct al revistei „Tribuna“, dr. Starnicky Gá­lbor și Mircea Tomuș, șef de secție la Editura DACIA, au prezentat cititorilor cele trei cărți apărute la editura clu­jeană: 13 iluzii de Nicolae Prelipceanu, Az optimizmus vedelmeben (In apărarea op­timismului) de Balázs Sándor și Dostoievski de Liviu Petres­­cu. Autorii au acordat auto­grafe. Fitil» PAGINI S UN SUCCES AL FOTBALIȘTILOR ROMÂNI: IUGOSLAVIA - ROMÂNIA 0-1 (0-0) NOVI SAD 21 (Agerpres).­ Numeroși spectatori au urmă­rit ieri pe stadionul „Vojvodi­na“ din Novi Sad întîlnirea internațională amicală de fot­bal dintre echipele Iugoslaviei și României. Evoluînd cu mult calm, fotbaliștii români au reușit să-și înscrie în palma­res un meritat succes cu 1-0 (0-0), prin golul înscris de Dembrowski. Arbitrul grec Eustatis Papa­­vasiliu a condus următoarele formații: IUGOSLAVIA; Vukcevici (Duikovici) — Pavloviéi, Pau­­novici, Holter, Stepanovici, Antonievici, Georgevici, Obiak, Jerkovici (Bjekovici), Bukal (Jerkovici), Geaici. In prima repriză a jucat și Rașkovici. ROMANIA: Răducanu, Săt­­măreanu, Dinu, Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dem­browski, Dumitrache, Lucescu. In repriza a doua a mai jucat și R. Nunweiler. C. F. R. — Gloria Bistrița 1-0 [1-0] Un joc amical, la mijloc de săptămînă, ar trebui să consti­tuie pentru o echipă divizio­nară un fel de repetiție gene­rală în vederea jocului de campionat pe care urmează să-l susțină duminică. Prin această prismă, „testul“ de ieri după-amiază nu văd în ce mă­sură a folosit C.F.R.-ului. Un joc „afară" ar fi fost mai util, mai ales că duminică echipa se deplasează la Bacău. Mai degrabă s-a folosit jocul­ echi­pei bistrițene, pentru care, într-adevăr, partida a consti­tuit o „copie“ a jocului pe ca­­re-l va practica duminică la Timișoara, cu U.M.T., unde se deplasează Gloria. Fiindcă bistrițenii au pus șapte lacăte în apărare, au jucat cu exclu­sivitate la ofsaid, s-au apărat supranumeric și, uneori, au contraatacat. In aceste condi­ții de antijoc, ceferiștii n-au venit să găsească antidotul, au acționat confuz, făcîndu-ne să ne gîndim cu strîngere de ini­mă la partida cu S.C. Bacău. O singură excepție în contex­tul de mediocritate în care au acționat ceferiștii: Octavian Io­­nescu, în deosebită vervă de joc, care și-a servit partenerii cu baloane utile și a marcat unicul gol al întîln­irii, în mi­nutul 15. Aș mai semnala ba­ra din minutul 18 (autor Ma­rius Bretan) și cam atît. Iată și jucătorii întrebuințați de C.F.R.: Mărculescu (Nagel) — Lupu, Burlacu, Dragomir, Ro­man — Harmaz — M. Bretan, Cojocaru — S. Bretan (Petre Gheorghe), O. Ionescu (Matei), Țegean (Marinescu). (v. m.) CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL In cea de-a 22-a etapă a Campionatului județean de fotbal, liderul a intîmpinat o rezistență foarte dîrză din partea ceferiștilor din Dej, e­­chipă pe care a întrecut-o doar cu un scor minim — 1-0 — prin golul marcat de Goga. Cealaltă formație pretendentă la șefia clasamentului, Liber­tatea, a capotat, în mod sur­prinzător, la Mintiul Gherlei și astfel, se pare, că a pierdut contactul cu fruntașa campio­natului, acum, avînd de refă­cut un handicap de 6 puncte. Mai putem aminti că în cele 8 partide au fost marcate des­tule goluri — 24 — cu care deseori nu se pot mîndri nici echipele de divizia A. In a­­ceastă săptămină Comisia ju­dețeană a fost nevoită să dic­teze și două sancțiuni: suspen­darea pe 3, respectiv o etapă a jucătorilor Ioan Molea (Teh­­nofrig — juniori), respectiv Gavril Hurloi (Vulturii M. Gherlei), pentru aceleași in­fracțiuni — injurii și proteste la deciziile arbitrilor. Și acum rezultatele (în paranteze rezul­tatele de la juniori): Tehno­­frig — C.F.R. Dej 1-0 (2-0), Locomotiva „16 Februarie“ — Izolatorul Turda 2-0 (3-1), E­­lectrometal — Someșul Gherla 1-1 (5-0), Cimentul Turda — Minerul Aghireș 4-1 (3-0), I.O.T.C. — Unirea Florești 2-1 (10-0), Motor U.R.A. — Carbo­­chim 0-2 (4-2), Vlădeasa Hue­din — Flacăra 3-2 (0-2), Vul­turii Mintiul Gherlei — Li­bertatea 3-2 (2-2). CLASAMENT 1. Tehnofri­g 22 16 5 1 57-15 37 2. Libertatea 22 12 7 3 45-22 31 La juniori, primele locuri sunt ocupate de echipele Elec­­­trometal, Flacăra (clte 35 puncte), Tehnofrig (34 p.) și Motor U.R.A. 32 puncte. Programul etapei următoare: VINERI, 23 APRILIE, teren Florești, ora 17: Unirea — E­­lectrometal (juniorii de la ora 15.30); SIMBATA, 24 APRI­LIE, teren Clujeana, ora 15: Carbochim — Locomotiva „16 Februarie" (juniorii în 28.IV, ora 16, pe terenul A. Vlaicu), ora 17: Libertatea — Tehno­frig (juniorii în 23.IV, ora 16, pe terenul A. Vlaicu). DUMI­NICA, 25 APRILIE, teren Flo­rești, ora 11: Flacăra — Mo­tor U.R.A. (juniorii de­ la a­­ceiași oră, pe terenul de zgu­ră), teren Turda II, ora 11: Izolatorul — Vulturii M. Gher­lei (juniorii de la ora 9,30); teren Mănăstirea, ora 17: C.F.R. Dej — Cimentul Turda (juniorii de la ora 15,30); teren Leghia, ora 11: Minerul Aghi­­reș — I.C.T.C. (juniorii de la ora 9,30); teren Gherla, ora 17: Someșul — Vlădeasa Hue­din (juniorii de la ora 15,30). 3. Vlădeasa 22 12 3­7 43-30 27 4.J.C.T.C. 22 10 5­7 34-29 25 5. Carboch. 22 10 5­7 35-30 25 6. Loc. 16 F. 22 9 6 7 42-23 24 7. Cimentul 22 8 7 7 37-27 23 8. Flacăra 22 10 3­9 27-27 23 9. C.F.R. Dej 22 8 6 8 38-33 22 10. Minerul 22 9 4 9 31-40 22 11. Unirea 22 7 6 9 29-29 20 12. Motor 22 6 7 9 25-33 19 13. Someșul 22 6 3 13 22-61 15 14. Bl­ metal 22 5 4 13 18-35 14 15. Vulturii 22 5 3 14 29-56 13 16. Izolatorul 22 4 4 14 14-36 12 „CUPA SEMICENTENARULUI” la fotbal Așa după cum am anunțat: Comisia municipală de fotbal organizează o competiție dota­tă cu „Cupa Semicentenaru­lui", la care iau parte echipe din campionatul județean și municipal. Iată primele re­zultate: Libertatea — Porțe­lanul 11-0, I.O.T.C. — Poligra­fia 2-5, Carbochim — Electri­ca 1-2, Flacăra — Triumf 3-0, Locomotiva „16 Februarie" — Textila 1-2, Motor U.R.A. —" Armătura 3-0, Electrometal — Metalul roșu 4-1. Programul etapei următoare, care se va desfășura azi, JOI, 22 APRILIE, teren Clujeana, ora 17: Tehnofrig — Construc­­ții-Montaj, teren A. Vlaicu, ora 17: Poligrafia — Electrica; teren Florești, ora 16: Flacăra — Textila; teren Someșeni, ora 17: Motor U.R.A. — Electro­metal. CAMPIONATUL MUNICIPAL DE ECIBM Etapa a XVII-a a Campio­natului municipal de fotbal a fost caracterizată de numeroa­se goluri: 27 în 6 meciuri. Re­zultatele: Bradul Luna — A.S. Surzilor 1-2, Politehnica — Di­namo 1-3, Triumf — Metalul roșu 5-0, Textila — Electrica 1-1, Poligrafia— C.F.R. II 9-0, Construcții Montaj — Armătu­ra 3-1. Programul etapei viitoare, VINERI 23 APRILIE: teren Baciu, ora 17, Metalul roșu — Politehnica; SÂMBATĂ 24 A­­PRILIE, teren C.F.R., ora 17: C.F.R. 11 — Textila; DUMI­NICA 25 APRILIE, teren A. Vlaicu, ora 10: A.S. Surzilor — Porțelanul, teren A. Vlaicu, o­­ra 10: Electrica — Triumf, te­ren Clujeana, ora 9: Construc­ții Montaj — Poligrafia. TIR: Concurs republican universitar Ministerul învățămîntului organizează prin interme­diul Clubului Sportiv uni­versitar „Medicina“ Cluj, în zilele de 23—25 aprilie, la Poligonul de tir din parcul sportiv „Babeș-Bolyai", con­cursul republican universi­tar de tir cu armă — ediția 1971. La acest concurs și-au a­­nunțat participarea sportivi din centrele universitare București, Iași, Brașov, Ti­mișoara, Oradea și Cluj. Dintre participanți putem cita pe maestra sportului Eda Baia, actuala campioa­nă europeană la armă cu aer comprimat, maestrul sportului Ion Olărescu, ma­estra sportului Ioana Soare — deținătoarea recordului la 60 focuri culcat armă standard. Deschiderea festivă va a­­vea loc vineri, 23 aprilie, ora 8,30. box. CAMPIONATUL NAȚIONAL AL JUNIORILOR Marți seara, într-o ambianță sărbătorească, a avut loc, în sala Sporturilor, deschiderea festivă a Finalelor campionatului republican de box-juniori mari și mici. Cei 120 de boxeri participanți, 10 arbitri și peste 50 de antrenori au fost salutați de președintele co­misiei de organizare, tovarășul Costică Chiri­­lă, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., care a urat participanților un căl­duros „Bun venit“. Au urmat primele me­ciuri care s-au soldat cu următoarele rezul­tate: JUNIORI MICI: Ion Dumitrescu (Bucu­rești) b. p. Petre Dragu (Craiova); Petre Neagu (Turnu Măgurele) b. p. Gavrilă Varga (Baia Mare); Viorel Soroceanu (Iași) b. ab. Gheorghe Oncel (Buzău); Juseim Săli (Con­stanța) b. p. Alexandru Barbu (Arad); Filip Manea (Buzău) b. p. Ion Truță (București); loan Neagovici (Brașov) b. p. Ion Angheluță (Vîlcea); Viorel Boseancă (Constanța) b. b.O. Carol Dondoș (Cluj); Ștefan Turcuș (Oradea) b. p. Istrate Pavel (Hunedoara); Alucăi Va­sile (Iași) b. K.O. N­ Petre Spulber (Brăila); Mircea Simon (București) b. ab. N­. Gheorghe Mihai (Cîmpina); Constantin Tănase (Bucu­rești) b. ab. II Gheorghe Matache (Piatra Neamț); Dumitru Căpățînă (Turnu Severin) b. a. III Niculae Muschel (Iași); JUNIORI MARI: Traian Boșcu (Galați) b. p. Ion Bre­beanu (Cîmpina); Remus Cozma (Cluj) b. p. Gheorghe Balaș (Brăila); Dinu Condurat (Bacău) b. ab. II Ion Sabău (Cluj); Simion Cuțov (Brăila) b. ab. II Virgil Neagu (Bucu­rești); Gheorghe Berlii (Cluj) b. p. Relu Au­­raș (Bacău); Nicolae Pîrvu (Brăila) b. p. Cuza Dan (București); Ion Ciocea (Craiova) b. p. Adrian Zăgreanu (Bistrița). A urmat cel mai dramatic meci al galei: Ion Popescu (Craiova) după ce l-a trimis la podea în două rînduri pe Ștefan Barbu (București), în ultima repriză a făcut și el cunoștință cu podeaua, dar avantajul acumulat în primele două reprize a fost categoric și, astfel, a fost declarat învingător la puncte­­. Vasile Jeler (Turnu Severin) b. p. Dumitru Staicu (Brăi­la); Vasile Croitoru (București) b. p. Marian Cosman (Craiova); Hie Alexandru (Galați) l-a obligat pe Ion Cruțu să abandoneze în ultima repriză; Gheorghe Bivolaru (Iași) b.p. Ștefan Mirea (Pitești). P. S. Păcat că Adrian Zăgreanu (Bistrița) nu și-a putut valorifica „pumnul“ în întîl­nirea de azi, dar explicîndu-se cauza slabei lui pregătiri (lipsa de preocupare a asocia­ției „Dacia" pentru box) am regretat că n-a reușit surpriza pe care o așteptam de la el. FL. STANOMIR LUCRĂRI LA TIMP, Dl ÎNALTĂ CALITATE (Urmare din pag. 1-a) turiștilor secției încă nu erau ieșiți pe teren. Motivul? „Su­părarea“ ce le-a fost cauzată de conducerea S.M.A. care­­ a dispus în mod just ca, după terminarea lucrului, tractoare­le să fie garate la sediul sec­ției de mecanizare. Alte cîte­­va tractoare stăteau defecte. Se impune, deci, să se acțio­neze cu mai multă hotărîre din partea conducerii S.M.A. și a șefului de secție Ștefan Cățănaș pentru întărirea spi­ritului de disciplină în rîndul mecanizatorilor și luarea de măsuri operative la vederea reparării imediate a tractoa­relor și mașinilor defecte. ÎNCEPUT BUN, DAR... Se poate spune pe drept cu­­vînt că și la cooperativa agri­colă din Panticeu, în această primăvară, se muncește mai bine în campania de însămîn­­țări față de anii precedenți. Aplicarea retribuției în acord global a stimulat puternic pe cooperatori de a participa la transportul îngrășămintelor naturale în cîmp, iar cele 30 de atelaje ale cooperativei sînt folosite zilnic la efectuarea di­feritelor lucrări. Ca urmare, semănatul cul­turilor din epoca I s-a termi­nat demult, iar pînă la 21 a­­prilie, din cele 420 hectare destinate culturii porumbului au fost însămînțate 147. Pre­ședintele cooperativei agricole, tov. Alexandru Sarea, și tov. Gheorghe Mărcuș, ne-au mai relatat că au solicitat conduce­rii S.M.A. să mai repartizeze cîteva tractoare și mașini de semănat pentru a putea in­tensifica mai mult ritmul în­­sămin­țărilor. Nu pot fi trecute însă cu ve­derea nici unele neajunsuri și greutăți. Comenzile de îngră­șăminte chimice ale coopera­tivei agricole pe trimestrele I și II n-au fost încă onorate. Ca urmare, porumbul se însă­­mînțează într-un teren neferti­lizat, deși este bine știut că fără de aplicarea de îngrășă­minte pe solurile sărace ale a­­cestei cooperative agricole nu se poate obține o recoltă bună. Cooperativa agricolă din Panticeu mai are de plantat ,și 10 hectare cu cartofi. Lip­sește însă sămânța. Credem că este necesar ca organele agri­cole județene să vină în aju­torul acestei unități, pentru rezolvarea acestor probleme, de care depinde efectuarea la timp și de bună calitate a ra­­sămînțărilor.

Next