Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-04-22 / 7603. szám
FĂURIREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. lngă extindere, o pondere însemnată în partid, preluînd dirijarea cursului activității partidului socialist. După lucrările Consiliului general al partidului și sindicatelor din 30 ianuarie — 3 februarie 1921, în timpul cărora elementele de dreapta au declarat că se socotesc în afara Partidului Socialist, elementele de stingă au desfășurat o largă activitate de pregătire ideologică și organizatorică a Congresului Partidului Socialist ce fusese convocat pentru 8 mai 1921 la București. Problema centrală a lucrărilor Congresului Partidului Socialist, ce s-a deschis în ziua de 8 mai la București, a fost transformarea Partidului Socialist în partid comunist și afilierea la Internaționala a III-a. In seara zilei de 11 mai, majoritatea covîrșitoare a delegaților au votat într-un puternic entuziasm pentru înființarea Partidului Comunist Român și afilierea la Internaționala Comunistă. Pentru afilierea necondiționată s-a pronunțat un număr de delegați reprezentînd 428 mandate, iar pentru afilierea cu rezerve 111 mandate. Congresul din mai 1921 a hotărît în unanimitate transformarea partidului socialist în partid comunist. „Crearea Partidului Comunist Român, detașament de avangardă al clasei muncitoare, pe baza ideologiei marxist-leniniste — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu —, a constituit un moment de cea mai mare importanță în istoria proletariatului din România. Prin aceasta lupta revoluționară se ridică pe o treaptă superioară, se dă un puternic avînt procesului de clarificare ideologică, politică a mișcării muncitorești, dezvoltării conștiinței de clasă a proletariatului și celorlalte mase muncitoare ale poporului“. Făurirea P.C.R. în mai 1921 este rezultatul întregii mișcări muncitorești, socialiste, din țara noastră. Partidul Comunist Român este continuatorul luptelor seculare duse de poporul român pentru neatîrnarea țării, pentru formarea națiunii române și a statului național unitar, pentru accelerarea progresului social și înaintarea României pe calea civilizației. Sub conducerea P.C.R., încă de la început, clasa muncitoare a fost prezentă și și-a spus cuvîntul în toate evenimentele mai importante ale țării, s-a situat în fruntea luptei pentru progres social. Din momentul creării sale, Partidul Comunist Român, a luptat cu abnegație pentru fericirea poporului nostru, pentru măreția patriei străbune. Partidul nostru s-a născut și a crescut odată cu proletariatul, destinul său este strîns legat de cel al clasei muncitoare, al întregului popor român. încă din primii ani ai existenței sale, partidul comunist a fost nevoit să înfrunte prigoana dezlănțuită de clasele dominante. Teroarea dușmanului de clasă nu a reușit însă să înfrîngă voința de luptă a comuniștilor și a celorlalți patrioți. In asprele încleștări cu reacțiunea, clasa muncitoare, în frunte cu P.C.R., s-a călit, și-a ridicat neîncetat nivelul de organizare, combativitate, spiritul său revoluționar. Partidul Comunist Român, fiind exponentul intereselor maselor largi populare, a înfățișat întregului nostru popor, în anii grei de luptă, perspectiva însuflețitoare a răsturnării de la putere a exploatatorilor, a transformării revoluționare a societății, a făuririi unei vieți mai bune și mai fericite pentru cei ce muncesc. Mobilizînd în jurul programului politic și al stindardului său de luptă masele largi muncitoare din România, forțele politice progresiste ale națiunii, P.C.R. a condus cu curaj, cu hotărîre și pricepere lupta pentru răsturnarea regimului burghezomoșieresc, pentru cucerirea puterii politice în stat de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare. Partidul Comunist s-a afirmat ca organizatorul și conducătorul luptei forțelor democratice împotriva pericolului grav pe care îl reprezenta fascismul pentru destinele poporului român. Organizarea și înfăptuirea cu succes, în colaborare cu alte forțe politice patriotice, a insurecției armate din august 1944, a acoperit pentru totdeauna de glorie partidul nostru comunist. In condițiile noi, create după eliberarea patriei de sub jugul fascist, partidul comunist a devenit forța politică conducătoare in România, călăuzind cu fermitate, luciditate, realism și înțelepciune vasta și măreața operă de zidire a noii societăți socialiste. Poporul nostru a dobîndit mari succese în construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, întregul program adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R. a fost realizat și depășit. Succesele obținute sunt rodul brațelor și minții talentatului nostru popor, oameni ai muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități, condus de partid. România se apropie tot mai mult de țările cu o industrie modernă. Este deosebit de semnificativ faptul că întreaga producție industrială a anului 1938 s-a realizat, în 1970, în numai 22 de zile. Producția globală agricolă a crescut cu 24 la sută față de 1961— 1966. Pe fondul trainic al realizărilor economice și a creșterii venitului național, s-au înfăptuit noi măsuri pentru dezvoltarea științei și a învățămîntului. S-a generalizat sistemul de salarizare îmbunătățit, au crescut veniturile salariaților în 1970 cu circa 31 miliarde lei față de 1965. Salariul mediu în 1970 a crescut de la 1115 lei la 1435 lei. Au fost date în folosință 344 mii de apartamente, iar la sate au fost construite peste 250 000 case noi. Șirul realizărilor și al marilor semnificații ce se comportă ar putea fi încă cuprins în multe și nenumărate pagini. Realizările istorice dobîndite pe calea socialismului, dezvoltarea în ritm înalt a forțelor de producție pe baza industrializării, ridicarea agriculturii și angajarea ei pe drumul modernizării, avîntul învățămîntului, științei și culturii, creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc, transformarea României într-o țară înaintată, cu un popor liber sunt legate indisolubil și pentru totdeauna în conștiința maselor, de afirmarea rolului conducător al Partidului Comunist Român. Rolul conducător al P.C.R. este o realitate obiectivă, un rezultat esențial al întregii dezvoltări social-politice și economice a României în ultimele decenii. Pe baza directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., conducerea superioară de partid, în frunte cu secretarul general al partidului, studiază concret și multilateral, cu metode științifice, procesele și fenomenele economice, sociale și politice ridicate de viață, de cerințele făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Toate acestea în scopul îmbunătățirii tezaurului material și spiritual al poporului român. Aniversarea, peste puțină vreme, a unei jumătăți de veac de la crearea P.C.R. este întîmpinată de toți oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — cu depline și reale satisfacții, cu simțul datoriei împlinite față de popor, față de partid. Transformările radicale care au avut loc în toate domeniile vieții noastre sociale sunt indisolubil legate de existența și acțiunea consecvent revoluționară a Partidului Comunist Român, purtînd pecetea spiritului creator al politicii sale marxist-leniniste. O PRESTIGIOASĂ (Urmare din pag. la) strînse relații de colaborare și cooperaae științifică. O altl problemă, care s-a impus prin importanța ei, a fost aceea a asigurării și pregătirii cadrelor. Experiența de pînă acum reliefează cu prisosință că prima condiție menită să asigure succesul în politica de cadre o reprezintă cunoașterea temeinică a oamenilor, sub toate aspectele. Este vorba de o cunoaștere din activitatea profesională și obștească, de comportarea în producție, societate și familie. Pentru realizarea acestei cunoașteri se impune o permanentă apropiere și legătură cu unitățile de bază, un contact sistematic și nemijlocit cu organizațiile de partid, de mase și obștești, consultarea maselor, sporind posibilitățile de a emite aprecieri cît mai complete asupra valorilor reale ale oamenilor și, pe această bază, de a promova în funcții de răspundere pe cei mai buni dintre cei buni, de a materializa principiul „Omul potrivit la locul potrivit“. O asemenea metodă de promovare a cadrelor izvorăște din însuși conținutul și cerințele democrației noastre socialiste. Pe această cale se obține atît ridicarea nivelului controlului maselor de oameni ai muncii asupra cadrelor de răspundere, cît și creșterea răspunderii celor promovați în fața maselor. Aprofundînd aspectele ridicate de conducerea economiei socialiste, comunicările au reliefat faptul că în domeniul conducerii întreprinderilor se lărgesc profesiile implicate în informarea, cercetarea, decizia, difuzarea deciziei, controlul și organizarea activității. Pentru țara noastră, în care revoluția tehnică-științifică are loc în cadrul procesului general de adîncire a democratismului socialist, apare ca trăsătură marcantă multiplicarea centrelor de decizie atît pe scară verticală cît și orizontală. Dezvoltarea de noi profesii legate de conducerea științifică a producției și a muncii exprimă o realitate tot mai pregnantă. In actualele condiții, și în viitor, școala are de jucat un rol esențial în pregătirea multilaterală a cadrelor de conducere, capabile să se adapteze cerințelor tot mai moderne și inovatoare ale vieții economice și sociale. Școala devine pentru generațiile chemate să ducă mai departe ștafeta marelui efort constructiv, principalul factor de formare și influențare, de educare și instruire. In afara ideologiei, culturii, științei, este greu de conceput azi, pe treptele atît de evoluate ale existenței umane, un om capabil să-și sincronizeze faptele proprii cu solicitările și imperativele sociale. Un alt aspect relevat în asigurarea unei conduceri științifice a vieții sociale, este înaltul grad de responsabilitate ca o condiție definitorie a acesteia. Responsabilitatea se impune nu numai oricărui factor de decizie, dar și oricărui factor de execuție. întreaga activitate a partidului demonstrează importanța acordată principiului conducerii colective, a consultării conducerii cu diferite categorii de oameni ai muncii, rolul unor forme instituționalizate de participare a maselor la conducere. Dialogul deschis, viu, între partid și mase, informarea temeinică a acestora cu privire la problemele majore ale politicii interne și externe, explicarea limpede, curajoasă și fără rezerve a fiecărei acțiuni, a greutăților, neajunsurilor, concomitent cu asigurarea cunoașterii operative, exacte de către partid a realității constituie condiția de bază a conducerii de către partid a societății noastre socialiste. Extinderea democrației socialiste este una din căile de perfecționare a modalității de conducere socială. Firește, în cadrul sesiunii aspectele conducerii științifice a vieții sociale au avut și o arie de investigare foarte largă, vizînd și o seamă de probleme legate de filosofia marxistă și rolul ei orientativ în elaborarea strategiei conducerii sociale, aspecte ale conducerii activității în rîndurile femeilor, chestiuni privind știința administrativă și locul ei în conducerea vieții sociale, importantul domeniu al conducerii științifice și politica externă a partidului și statului. Ceea ce se cuvine să menționăm, însă, raportîndu-ne, firește, la actualitatea problematicii și marea participare a reprezentanților organelor locale de partid și de stat, a conducerilor centralelor, întreprinderilor și instituțiilor, este faptul că manifestarea științifică închinată marelui eveniment de la 8 Mai și-a propus și a reușit pe deplin să constituie și un util schimb de experiență, un dialog fructuos asupra unor comandamente majore ale epocii. LA „CLUJEANA" Valoarea unei inițiative Sîntem deja în posesia unor date preliminare care ne dau certitudinea că la Fabrica de piele și încălțăminte „Clujeana“ pianul și angajamentele luate în cinstea semicentenarului vor fi mult depășite. Pînă la 8 mai — prima etapă a întrecerii se prelimină o depășire a valorii producției globale cu cel puțin 10 milioane lei, față de 4,0 milioane cît prevedea angajamentul. La producția marfă plusul peste plan va fi în jur de 6,5 milioane lei. Se vor produce suplimentar circa 37.000 perechi încălțăminte, cu 7.000 perechi mai mult decît se prevăzuse. Cei care cunoaștem greutățile prin care a trecut, mai ales în prima parte a anului trecut, această întreprindere, revirimentul nu poate decît să ne bucure. El este urmarea aplicării hotărîrilor partidului și statului nostru privind perfecționarea conducerii și planificării activității economice, ansamblului de măsuri luate în ultima vreme, care înlesnesc desfășurarea procesului de producție, utilizarea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor, a forței de muncă. Nu intenționăm să ne ocupăm în cele ce urmează de toate aceste aspecte. Ne vom limita la introducerea și extinderea sistemului autocontrolului în lanț, aplicat cu succes și la fabrica soră din capitală — „Flacăra roșie“. Aplicarea inițiativei presupune nu numai un șir de măsuri organizatorice și tehnice, cum ar fi aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materii prime și materiale, ci și oameni cu calificare corespunzătoare, care să execute corect toate operațiile. Greșeala uneia afectează vecinul, întreaga bandă de fabricație. Iată de ce a fost necesară la început efectuarea unei acțiuni de atestare a muncitorilor, maiștrilor și controlorilor de calitate. — Pentru maiștrii și controlorii de calitate atestarea s-a făcut printr-un examen organizat de conducerea întreprinderii, — ne spune ing. Oliver Vegh, șeful serviciului C.T.C. Au fost cîțiva dintre ei, mai ales controlori care n-au fost arestați, acordîndu-li-se un termen de o lună pentru a se pune la punct cu cunoștințele. Cei care nici după o lună n-au fost arestați, au fost schimbați. Mai complicate au fost lucrările de atestare a muncitorilor, cînd fiecare a trebuit să-și dea semnătura pentru vecinul dinainte și dinapoi. Pînă atunci observațiile pentru operații incorecte le făceau numai maiștrii, controlorii de calitate, acum urma ca nimeni să nu dea drumul în continuare încălțămintei pe bandă dacă observă o operație incorect efectuată. Așa a început o adevărată tîrguială pe tema „cine-mi este vecinul“, „cui dau girul de bun meseriaș“ etc. Unii — este adevărat puțini la jumăr — au fost eliminați, mutați la alte locuri de muncă, fiind foarte serios invitați să se pună la punct cu meseria dacă vor să fie acceptați de colectiv. O parte din ei au și revenit după o lună, alții au fost nevoiți să-și schimbe locurile de muncă. Odată cu semnarea fișelor de atestare atît cel atestat, cît și comisia de atestare și-au luat angajamente reciproce, și-au asumat răspunderea colectivă pentru calitatea muncii. S-au întocmit fișe tehnice de urmărire a defecțiunilor pe întregul proces tehnologic. Am urmărit modul cum este aplicată inițiativa la benzile de fabricație 01 și 04, intrate în experimentare, încă de la începutul anului. Rezultatele înscrise pe grafice de urmărire sunt peste așteptări. Dacă în luna decembrie la banda 01 din schimbul întîi din 23.933 perechi încălțăminte controlate au fost returnate 1937 perechi, adică 8,1 la sută, în ianuarie la o producție mai mare de 26.654 perechi încălțăminte controlate au fost returnate doar 1.053 perechi, adică 3,8 la sută, în februarie 3,4 la sută, pentru ca în prima decadă a lunii aprilie să ajungă la 1,8 la sută. La banda 04 rezultatele sînt similare. Față de 6,7 la sută cît reprezentau returnurile în cursul lunii decembrie, s-a ajuns la 3 la sută și chiar mai puțin. Inițiativa, începînd cu luna martie a fost extinsă și la alte benzi de fabricație. Exigența față de munca proprie, dar și a vecinului, ne spune tovarășul Bella Darko, președintele comitetului sindicatului, a creat un plus de capacități de producție. Cu cît rezumările și remedierile sînt mai mari cu atît spațiile de producție se îngustează. Reducîndu-se acestea, s-au creat spații disponibile. Afirmația este confirmată de situația de la benzile unde se aplică inițiativa autocontrolului în lanț. Așa, de pildă, la banda 04 în februarie se fabricau în două schimburi circa 1.600 perechi încălțăminte. Acum se fabrică cu 100 perechi mai mult, ceea ce lunar Înseamnă un plus de circa 2.500 perechi încălțăminte. Iată deci sursa depășirii planului și angajamentelor de către colectivul Fabricii „Clujeana“: — Aplicarea inițiativei autocontrolului în lanț, ne mărturisește brigadiera Maria Cuibus, ne-a pus pe toți pe gînduri în sensul de a ne spori exigența față de munca proprie, precum și față de cea a vecinului. A crescut cum se zice simțul răspunderii individuale, dar și a celei colective. Inițiativa autocontrolului în lanț tinde să se extindă în toate sectoarele de fabricație ale întreprinderii. Aceasta va însemna nu numai un plus de producție, dar și un plus de calitate, un pas hotărîtor pentru afirmarea mai viguroasă pe piața internă și externă a mărcii „Clujeana“. Important este ca angajamentele luate, semnăturile date pe fișele de atestare să fie și onorate. Sîntem convinși că în viitorul apropiat vom fi în măsură să consemnăm succese și mai răsunătoare a harnicului colectiv de la „Clujeana“. AI. SOMEȘAN O sarcină urgentă. Sporirea productivității pajiștilor Apropierea timpului de scoatere a animalelor la pășune impune, în această perioadă, consiliilor de conducere ale C.A.P., șefilor de ferme zootehnice și specialiștilor din agricultură, pe lîngă preocuparea de a se executa în mod exemplar însămînțatul porumbului și al celorlalte culturi din cea de-a două epocă, și traducerea în fapte a măsurilor stabilite pentru creșterea producției de masă verde pe pășuni. Aceasta, cu atît mai mult cu cît suprafețele de pajiști naturale din județul nostru se întind pe 140 000 de hectare și constituie o importantă sursă de asigurare a hranei animalelor. Pentru sporirea producției de masă verde pe pajiștile naturale s-au prevăzut să fie executate o serie de lucrări agrotehnice deosebit de importante privind prevenirea și combaterea eroziunii solului, fertilizarea cu îngrășăminte chimice și naturale, regenerarea covorului vegetal prin însămînțări și supraînsămînțări, aplicarea pășunatului rațional și altele. In acest scop, cooperativele agricole de producție și-au prevăzut în planurile de măsuri tehnico-organizatorice pe acest an executarea unor lucrări de curățire a pășunilor pe o suprafață de 17 000 hectare și de fertilizare a 11300 hectare din pajiștile naturale pe care le dețin. Totodată, în cursul anului 1971, prin întreprinderea județeană pentru exploatarea și îmbunătățirea pajiștilor, va fi fertilizată cu îngrășăminte chimice o suprafață de 10 000 hectare de pășune, se vor executa supraînsămînțări pe 200 hectare, defrișări de arborete pe 150 hectare și a fost însămînțată pentru producerea de semințe de ierburi perene o suprafață de 440 hectare loi semincer. Dar, deși timpul de scoatere a animalelor la pășune este apropiat, în o serie de cooperative agricole de producție și pe raza a numeroase consilii populare comunale lucrările prevăzute pentru îmbunătățirea pajiștilor nu au fost înfăptuite într-o măsură mulțumitoare. Din datele existente la întreprinderea județeană pentru exploatarea și îmbunătățirea pajiștilor, rezultă că în cadrul cooperativelor agricole de producție, pînă la începutul acestei luni, nu a fost executat curățatul pășunilor decît pe 6 383 de hectare, din cele 17 000 prevăzute, iar fertilizatul pe numai 4 885 de hectare. In o serie de cooperative agricole de producție și pe raza unor consilii populare comunale aceste lucrări sunt mult rămase în urmă. In cadrul G.A.P. Bogata, Boian, Ceanu Mare, Hășdate, Cojocna, Gheorgheni, Panticeu, Dumbrava, Vaida-Cămăraș și a consiliilor populare Măguri, Călățele, Băișoara, Valea Ierii și altele, în cursul primului trimestru din acest an, deși au existat toate condițiile, lucrările de ameliorare a pășunilor nu au fost executate pe nici un hectar. Tărăgănarea executării acestor lucrări s-a manifestat, de asemenea, și în cadrul altor cooperative agricole de producție și consilii populare comunale. De aceea, în perioada de timp care a mai rămas, este necesar ca în cadrul fiecărei cooperative agricole și consiliu popular comunal să se întreprindă măsurile necesare de mobilizare a tuturor forțelor pentru ca acțiunile prevăzute să fie realizate integral. O dată cu executarea curățatului și fertilizării pășunilor pe toate suprafețele prevăzute, este necesar de a se lua de către consiliile de conducere ale C.A.P., șefii fermelor zootehnice și consiliile populare comunale și celelalte măsuri care se impun; reparatul, curățatul și dezinfectatul fîntînilor, a adăpătorilor, amenajarea căilor de acces. In cadrul fiecărei cooperative agricole și ferme zootehnice trebuie să se treacă la delimitarea suprafețelor de pășune pe specii și categorii de animale, la stabilirea perioadelor de pășunat pe fiecare tarla și, de asemenea, să se delimiteze parcelele prin țărușare și bornare. Realizarea tuturor măsurilor prevăzute pentru sporirea productivității pajiștilor, asigurarea condițiilor corespunzătoare în perioada pășunatului animalelor trebuie să se înscrie între cele mai importante preocupări ale conducerilor G.A.P., fermelor zootehnice și consiliilor populare comunale, aceasta constituind una din premizele necesare pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție din sectorul zootehnic. V. CALUGARU Decada cărții românești ÎNTÎLNIRE CU CITITORII Ieri după-amiază, la Librăria „Universității“, a avut loc o întîlnire a scriitorilor cu cititorii, organizată în colaborare cu Editura DACIA. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Ion Triteanu, redactor șef al Editurii DACIA. Criticii literari Ion Vlad, redactor șef adjunct al revistei „Tribuna“, dr. Starnicky Gálbor și Mircea Tomuș, șef de secție la Editura DACIA, au prezentat cititorilor cele trei cărți apărute la editura clujeană: 13 iluzii de Nicolae Prelipceanu, Az optimizmus vedelmeben (In apărarea optimismului) de Balázs Sándor și Dostoievski de Liviu Petrescu. Autorii au acordat autografe. Fitil» PAGINI S UN SUCCES AL FOTBALIȘTILOR ROMÂNI: IUGOSLAVIA - ROMÂNIA 0-1 (0-0) NOVI SAD 21 (Agerpres). Numeroși spectatori au urmărit ieri pe stadionul „Vojvodina“ din Novi Sad întîlnirea internațională amicală de fotbal dintre echipele Iugoslaviei și României. Evoluînd cu mult calm, fotbaliștii români au reușit să-și înscrie în palmares un meritat succes cu 1-0 (0-0), prin golul înscris de Dembrowski. Arbitrul grec Eustatis Papavasiliu a condus următoarele formații: IUGOSLAVIA; Vukcevici (Duikovici) — Pavloviéi, Paunovici, Holter, Stepanovici, Antonievici, Georgevici, Obiak, Jerkovici (Bjekovici), Bukal (Jerkovici), Geaici. In prima repriză a jucat și Rașkovici. ROMANIA: Răducanu, Sătmăreanu, Dinu, Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dembrowski, Dumitrache, Lucescu. In repriza a doua a mai jucat și R. Nunweiler. C. F. R. — Gloria Bistrița 1-0 [1-0] Un joc amical, la mijloc de săptămînă, ar trebui să constituie pentru o echipă divizionară un fel de repetiție generală în vederea jocului de campionat pe care urmează să-l susțină duminică. Prin această prismă, „testul“ de ieri după-amiază nu văd în ce măsură a folosit C.F.R.-ului. Un joc „afară" ar fi fost mai util, mai ales că duminică echipa se deplasează la Bacău. Mai degrabă s-a folosit jocul echipei bistrițene, pentru care, într-adevăr, partida a constituit o „copie“ a jocului pe care-l va practica duminică la Timișoara, cu U.M.T., unde se deplasează Gloria. Fiindcă bistrițenii au pus șapte lacăte în apărare, au jucat cu exclusivitate la ofsaid, s-au apărat supranumeric și, uneori, au contraatacat. In aceste condiții de antijoc, ceferiștii n-au venit să găsească antidotul, au acționat confuz, făcîndu-ne să ne gîndim cu strîngere de inimă la partida cu S.C. Bacău. O singură excepție în contextul de mediocritate în care au acționat ceferiștii: Octavian Ionescu, în deosebită vervă de joc, care și-a servit partenerii cu baloane utile și a marcat unicul gol al întîlnirii, în minutul 15. Aș mai semnala bara din minutul 18 (autor Marius Bretan) și cam atît. Iată și jucătorii întrebuințați de C.F.R.: Mărculescu (Nagel) — Lupu, Burlacu, Dragomir, Roman — Harmaz — M. Bretan, Cojocaru — S. Bretan (Petre Gheorghe), O. Ionescu (Matei), Țegean (Marinescu). (v. m.) CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL In cea de-a 22-a etapă a Campionatului județean de fotbal, liderul a intîmpinat o rezistență foarte dîrză din partea ceferiștilor din Dej, echipă pe care a întrecut-o doar cu un scor minim — 1-0 — prin golul marcat de Goga. Cealaltă formație pretendentă la șefia clasamentului, Libertatea, a capotat, în mod surprinzător, la Mintiul Gherlei și astfel, se pare, că a pierdut contactul cu fruntașa campionatului, acum, avînd de refăcut un handicap de 6 puncte. Mai putem aminti că în cele 8 partide au fost marcate destule goluri — 24 — cu care deseori nu se pot mîndri nici echipele de divizia A. In această săptămină Comisia județeană a fost nevoită să dicteze și două sancțiuni: suspendarea pe 3, respectiv o etapă a jucătorilor Ioan Molea (Tehnofrig — juniori), respectiv Gavril Hurloi (Vulturii M. Gherlei), pentru aceleași infracțiuni — injurii și proteste la deciziile arbitrilor. Și acum rezultatele (în paranteze rezultatele de la juniori): Tehnofrig — C.F.R. Dej 1-0 (2-0), Locomotiva „16 Februarie“ — Izolatorul Turda 2-0 (3-1), Electrometal — Someșul Gherla 1-1 (5-0), Cimentul Turda — Minerul Aghireș 4-1 (3-0), I.O.T.C. — Unirea Florești 2-1 (10-0), Motor U.R.A. — Carbochim 0-2 (4-2), Vlădeasa Huedin — Flacăra 3-2 (0-2), Vulturii Mintiul Gherlei — Libertatea 3-2 (2-2). CLASAMENT 1. Tehnofrig 22 16 5 1 57-15 37 2. Libertatea 22 12 7 3 45-22 31 La juniori, primele locuri sunt ocupate de echipele Electrometal, Flacăra (clte 35 puncte), Tehnofrig (34 p.) și Motor U.R.A. 32 puncte. Programul etapei următoare: VINERI, 23 APRILIE, teren Florești, ora 17: Unirea — Electrometal (juniorii de la ora 15.30); SIMBATA, 24 APRILIE, teren Clujeana, ora 15: Carbochim — Locomotiva „16 Februarie" (juniorii în 28.IV, ora 16, pe terenul A. Vlaicu), ora 17: Libertatea — Tehnofrig (juniorii în 23.IV, ora 16, pe terenul A. Vlaicu). DUMINICA, 25 APRILIE, teren Florești, ora 11: Flacăra — Motor U.R.A. (juniorii de la aceiași oră, pe terenul de zgură), teren Turda II, ora 11: Izolatorul — Vulturii M. Gherlei (juniorii de la ora 9,30); teren Mănăstirea, ora 17: C.F.R. Dej — Cimentul Turda (juniorii de la ora 15,30); teren Leghia, ora 11: Minerul Aghireș — I.C.T.C. (juniorii de la ora 9,30); teren Gherla, ora 17: Someșul — Vlădeasa Huedin (juniorii de la ora 15,30). 3. Vlădeasa 22 12 37 43-30 27 4.J.C.T.C. 22 10 57 34-29 25 5. Carboch. 22 10 57 35-30 25 6. Loc. 16 F. 22 9 6 7 42-23 24 7. Cimentul 22 8 7 7 37-27 23 8. Flacăra 22 10 39 27-27 23 9. C.F.R. Dej 22 8 6 8 38-33 22 10. Minerul 22 9 4 9 31-40 22 11. Unirea 22 7 6 9 29-29 20 12. Motor 22 6 7 9 25-33 19 13. Someșul 22 6 3 13 22-61 15 14. Bl metal 22 5 4 13 18-35 14 15. Vulturii 22 5 3 14 29-56 13 16. Izolatorul 22 4 4 14 14-36 12 „CUPA SEMICENTENARULUI” la fotbal Așa după cum am anunțat: Comisia municipală de fotbal organizează o competiție dotată cu „Cupa Semicentenarului", la care iau parte echipe din campionatul județean și municipal. Iată primele rezultate: Libertatea — Porțelanul 11-0, I.O.T.C. — Poligrafia 2-5, Carbochim — Electrica 1-2, Flacăra — Triumf 3-0, Locomotiva „16 Februarie" — Textila 1-2, Motor U.R.A. —" Armătura 3-0, Electrometal — Metalul roșu 4-1. Programul etapei următoare, care se va desfășura azi, JOI, 22 APRILIE, teren Clujeana, ora 17: Tehnofrig — Construcții-Montaj, teren A. Vlaicu, ora 17: Poligrafia — Electrica; teren Florești, ora 16: Flacăra — Textila; teren Someșeni, ora 17: Motor U.R.A. — Electrometal. CAMPIONATUL MUNICIPAL DE ECIBM Etapa a XVII-a a Campionatului municipal de fotbal a fost caracterizată de numeroase goluri: 27 în 6 meciuri. Rezultatele: Bradul Luna — A.S. Surzilor 1-2, Politehnica — Dinamo 1-3, Triumf — Metalul roșu 5-0, Textila — Electrica 1-1, Poligrafia— C.F.R. II 9-0, Construcții Montaj — Armătura 3-1. Programul etapei viitoare, VINERI 23 APRILIE: teren Baciu, ora 17, Metalul roșu — Politehnica; SÂMBATĂ 24 APRILIE, teren C.F.R., ora 17: C.F.R. 11 — Textila; DUMINICA 25 APRILIE, teren A. Vlaicu, ora 10: A.S. Surzilor — Porțelanul, teren A. Vlaicu, ora 10: Electrica — Triumf, teren Clujeana, ora 9: Construcții Montaj — Poligrafia. TIR: Concurs republican universitar Ministerul învățămîntului organizează prin intermediul Clubului Sportiv universitar „Medicina“ Cluj, în zilele de 23—25 aprilie, la Poligonul de tir din parcul sportiv „Babeș-Bolyai", concursul republican universitar de tir cu armă — ediția 1971. La acest concurs și-au anunțat participarea sportivi din centrele universitare București, Iași, Brașov, Timișoara, Oradea și Cluj. Dintre participanți putem cita pe maestra sportului Eda Baia, actuala campioană europeană la armă cu aer comprimat, maestrul sportului Ion Olărescu, maestra sportului Ioana Soare — deținătoarea recordului la 60 focuri culcat armă standard. Deschiderea festivă va avea loc vineri, 23 aprilie, ora 8,30. box. CAMPIONATUL NAȚIONAL AL JUNIORILOR Marți seara, într-o ambianță sărbătorească, a avut loc, în sala Sporturilor, deschiderea festivă a Finalelor campionatului republican de box-juniori mari și mici. Cei 120 de boxeri participanți, 10 arbitri și peste 50 de antrenori au fost salutați de președintele comisiei de organizare, tovarășul Costică Chirilă, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., care a urat participanților un călduros „Bun venit“. Au urmat primele meciuri care s-au soldat cu următoarele rezultate: JUNIORI MICI: Ion Dumitrescu (București) b. p. Petre Dragu (Craiova); Petre Neagu (Turnu Măgurele) b. p. Gavrilă Varga (Baia Mare); Viorel Soroceanu (Iași) b. ab. Gheorghe Oncel (Buzău); Juseim Săli (Constanța) b. p. Alexandru Barbu (Arad); Filip Manea (Buzău) b. p. Ion Truță (București); loan Neagovici (Brașov) b. p. Ion Angheluță (Vîlcea); Viorel Boseancă (Constanța) b. b.O. Carol Dondoș (Cluj); Ștefan Turcuș (Oradea) b. p. Istrate Pavel (Hunedoara); Alucăi Vasile (Iași) b. K.O. N Petre Spulber (Brăila); Mircea Simon (București) b. ab. N. Gheorghe Mihai (Cîmpina); Constantin Tănase (București) b. ab. II Gheorghe Matache (Piatra Neamț); Dumitru Căpățînă (Turnu Severin) b. a. III Niculae Muschel (Iași); JUNIORI MARI: Traian Boșcu (Galați) b. p. Ion Brebeanu (Cîmpina); Remus Cozma (Cluj) b. p. Gheorghe Balaș (Brăila); Dinu Condurat (Bacău) b. ab. II Ion Sabău (Cluj); Simion Cuțov (Brăila) b. ab. II Virgil Neagu (București); Gheorghe Berlii (Cluj) b. p. Relu Auraș (Bacău); Nicolae Pîrvu (Brăila) b. p. Cuza Dan (București); Ion Ciocea (Craiova) b. p. Adrian Zăgreanu (Bistrița). A urmat cel mai dramatic meci al galei: Ion Popescu (Craiova) după ce l-a trimis la podea în două rînduri pe Ștefan Barbu (București), în ultima repriză a făcut și el cunoștință cu podeaua, dar avantajul acumulat în primele două reprize a fost categoric și, astfel, a fost declarat învingător la puncte. Vasile Jeler (Turnu Severin) b. p. Dumitru Staicu (Brăila); Vasile Croitoru (București) b. p. Marian Cosman (Craiova); Hie Alexandru (Galați) l-a obligat pe Ion Cruțu să abandoneze în ultima repriză; Gheorghe Bivolaru (Iași) b.p. Ștefan Mirea (Pitești). P. S. Păcat că Adrian Zăgreanu (Bistrița) nu și-a putut valorifica „pumnul“ în întîlnirea de azi, dar explicîndu-se cauza slabei lui pregătiri (lipsa de preocupare a asociației „Dacia" pentru box) am regretat că n-a reușit surpriza pe care o așteptam de la el. FL. STANOMIR LUCRĂRI LA TIMP, Dl ÎNALTĂ CALITATE (Urmare din pag. 1-a) turiștilor secției încă nu erau ieșiți pe teren. Motivul? „Supărarea“ ce le-a fost cauzată de conducerea S.M.A. care a dispus în mod just ca, după terminarea lucrului, tractoarele să fie garate la sediul secției de mecanizare. Alte cîteva tractoare stăteau defecte. Se impune, deci, să se acționeze cu mai multă hotărîre din partea conducerii S.M.A. și a șefului de secție Ștefan Cățănaș pentru întărirea spiritului de disciplină în rîndul mecanizatorilor și luarea de măsuri operative la vederea reparării imediate a tractoarelor și mașinilor defecte. ÎNCEPUT BUN, DAR... Se poate spune pe drept cuvînt că și la cooperativa agricolă din Panticeu, în această primăvară, se muncește mai bine în campania de însămînțări față de anii precedenți. Aplicarea retribuției în acord global a stimulat puternic pe cooperatori de a participa la transportul îngrășămintelor naturale în cîmp, iar cele 30 de atelaje ale cooperativei sînt folosite zilnic la efectuarea diferitelor lucrări. Ca urmare, semănatul culturilor din epoca I s-a terminat demult, iar pînă la 21 aprilie, din cele 420 hectare destinate culturii porumbului au fost însămînțate 147. Președintele cooperativei agricole, tov. Alexandru Sarea, și tov. Gheorghe Mărcuș, ne-au mai relatat că au solicitat conducerii S.M.A. să mai repartizeze cîteva tractoare și mașini de semănat pentru a putea intensifica mai mult ritmul însămințărilor. Nu pot fi trecute însă cu vederea nici unele neajunsuri și greutăți. Comenzile de îngrășăminte chimice ale cooperativei agricole pe trimestrele I și II n-au fost încă onorate. Ca urmare, porumbul se însămînțează într-un teren nefertilizat, deși este bine știut că fără de aplicarea de îngrășăminte pe solurile sărace ale acestei cooperative agricole nu se poate obține o recoltă bună. Cooperativa agricolă din Panticeu mai are de plantat ,și 10 hectare cu cartofi. Lipsește însă sămânța. Credem că este necesar ca organele agricole județene să vină în ajutorul acestei unități, pentru rezolvarea acestor probleme, de care depinde efectuarea la timp și de bună calitate a rasămînțărilor.