Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-04-01 / 7897. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN UN EVENIMENT IN VIATA COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI Conferința Uniunii județene a cooperativelor meșteșugă­rești, care are loc astăzi, mar­chează, prin semnificațiile ei, un eveniment de o deosebită importanță în activitatea e­­conomică și socială a coopera­tivelor. însemnătatea ei con­stă în faptul că va prilejui o amplă analiză a activității desfășurate în perioada mai 1969 — aprilie 1972, că ana­liza are loc în condițiile în care țara noastră trăiește o etapă de ample și profunde transformări la care coopera­torii din județ își aduc o re­cunoscută și apreciată contri­buție. Analiza de astăzi are darul să ne edifice în ce măsură cooperativele meșteșugărești au contribuit, prin activitatea lor, la satisfacerea într-o mă­sură tot mai mare a cerințelor populației în domeniul pres­tărilor de servicii, producerea de bunuri de consum pentru fondul pieții, dezvoltarea pro­ducției de artă populară și artizanat, realizarea de pro­duse destinate exportului. Creșterea permanentă a standardului de viață a spo­rit, în mod firesc, volumul și diversitatea solicitărilor popu­lației față de serviciile presta­te de cooperativele meșteșu­gărești. In contextul acestor­­ solicitări, diversificarea prestă­rilor de servicii și îmbunătăți­rea continuă a calității lor se impuneau cu deosebită strin­gență. Și, intr-adevăr, datorită lărgirii și diversificării activi­tăților, volumul lucrărilor după comandă și a prestărilor de servicii realizat în anul tre­cut a fost cu 28,1% mai ma­re decît în anul 1968, ceea ce reprezintă­ un ritm mediu a­­nual de creștere de 8,6%. A­­­cesta a fost posibil datorită folosirii mai raționale a spa­țiilor, redistribuirii echitabile a acestora, extinderii muncii în două schimburi, precum și construirii unor noi spații de servire, din fonduri de in­­vestiții centralizate și necen­tralizate. Dintre realizările mai importante in acest do­meniu amintim noul complex de curățătorie și boiangerie, Casa de mode, complexele de servire din cartierele Grigo­rescu (Cluj) și Oprișani (Tur­da), spațiile de servire din cartierul Gheorgheni etc. De asemenea, prin redistribuirea mai judicioasă a spațiilor e­­xistente au fost înființate, nu­mai în cursul anului trecut, 75 noi centre de servire în diferite cartiere ale orașului. O dezvoltare accentuată a cunoscut, în perioada analiza­tă, activitatea de întreținere și reparații auto, a obiectelor de uz gospodăresc cu folosință îndelungată, activitățile de spălătorie, curățătorie chimică, boiangerie, blănărie, tăbăcărie și prestările în construcții. Unitățile de servire, în marea lor majoritate, au acum un aspect plăcut, lucru ce a fa­cilitat o servire civilizată și a dus, după cum era și de așteptat, la scăderea număru­lui reclamațiilor, la creșterea solicitărilor clientelei și încre­derii acesteia în calitatea și promptitudinea serviciilor. Faptul că în 1971 încasările pe un locuitor au ajuns la 460 de lei, față de numai 341 în 1968, nu se pare edificator în această privință. Rezultatele bune obținute pe linia servirii populației sunt umbrite, însă, de unele deficiențe, pe care, sperăm, conferința de astăzi le va combate cu tărie, li­psa de operativitate, întîrzieri în executarea la termen a comen­zilor, lucrări de slabă calitate, dar, mai ales, rămîneri în ur­mă în ceea ce privește înfiin­țarea unor noi activități în care cerințele populației nu sunt integral satisfăcute. O altă sarcină de mare im­portanță economică și socială căreia U.J.C.M. a trebuit să-i facă față vizează executarea unor produse în scopul îmbo­gățirii sortimentelor de măr­furi realizate de industria re­publicană. în acest scop, con­siliul de conducere al uniunii a pus un accent deosebit pe diversificarea sortimentelor, îmbunătățirea calității produ­selor de mică serie, promovînd tot mai mult executarea pro­duselor cu specific local, care să reliefeze măiestria mește­șugarilor. Astfel, au fost or­ganizate, în această perioadă, 10 noi ateliere pentru produc­ția de mică serie, ateliere ca­re au fost dotate cu mașini și utilaje moderne și în care activitatea se desfășoară în două schimburi. Toate aceste măsuri au contribuit la obți­nerea unui volum sporit de li­vrări către fondul pieții, cu 45% mai mult decît în anul 1968. Cu toate realizările obținu­te în domeniul producției bu­nurilor de consum, în activi­tatea unor cooperative se ma­nifestă încă deficiențe nejus­­tificate. O serie de coopera­tive nu manifestă orientarea corespunzătoare în privința sondării pieții și oferirii de noi modele, altele și-au pier­dut din elasticitatea ce carac­terizează, în general, acest sector de activitate prin ca­pacitatea adaptării operative a procesului de producție la Ioan PINTEA, președintele U.J.C.M. Cluj (Continuare în pag. a lll-a) Noi coordonate în cultură și educație în zi a avut loc la Turda constituirea Comitetului municipal de cultură și e­­ducație socialistă. La șe­dință au participat mem­brii biroului Comitetului municipal de partid, apa­ratul, membrii Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, condu­cători de întreprinderi și instituții, activiști de U.T.C. și culturali. A fost prezent conf. univ. dr. Liviu Văca­­riu, președintele Comitetu­lui județean de cultură și educație socialistă. Lucrările ședinței de constituire au fost conduse de tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, primar al Turzii. După citirea deciziei de constituire a Consiliului municipal de cultură și e­­ducație socialistă, tovarășul Ion Dragoste, secretar al Comitetului municipal de partid, a prezentat compo­nența biroului Comitetului municipal de cultură și e­­ducație socialistă. In func­ția de președinte a fost a­­les tovarășul Vasile Florea. După aprobarea planului de activitate pentru perioa­da următoare, în încheierea ședinței, a luat cuvîntul tovarășul Liviu Văcariu. VIITORII TEHNICIENI M AGRICULTURII SOCIALISTE Timp de două zile, la Liceul agricol din Turda s-a desfă­șurat faza pe zonă a con­cursului pe tema: Viitorii teh­nicieni ai agriculturii socia­liste. Au participat elevi ai Liceelor agricole din Turda, Arad, Dumbrăveni, Salonta. Proba concursului: cultivarea porumbului. La capătul unei întreceri pasionante, primele trei locuri au fost ocupate, în ordine, de Vasile Rusu (Liceul agricol din Turda), Felicia Po­pa (Liceul agricol Dumbrăve­ni) și Viorel Pintea (Liceul agricol din Salonta). Cei trei vor participa la finala pe țară. Anul XXVIII Nr. 7897 • Sâmbăta 1 aprilie 1972 • 4 pagini 30 bani In ciuda mediului abraziv, instalațiile de ventilație asigură un microclimat de lucru adec­vat în toate sectoarele uzinei „Carbochim“. Iată o asemenea instalație la secția pietre de polizor. Ședința Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară Zilele trecute a avut loc șe­dința Consiliului oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară. La ședință au partici­pat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ro­man Morar, secretar al Comi­tetului județean Cluj al P.C.R., Szűcs Zoltán, șeful secției pro­pagandă a Comitetului jude­țean de partid. Informarea cu privire la ac­tivitatea depusă de Consiliu în perioada unui an, prezen­tată de tovarășul Balogh Ale­xandru, secretarul Consiliului a subliniat amploarea acțiu­nilor la care au participat oa­menii muncii de naționalitate maghiară din județ, împreună cu toți ceilalți oameni ai muncii, la traducerea în via­ță a politicii partidului nos­tru. Cu prilejul semicentenaru­lui partidului, membrii Con­siliului au participat la nu­meroase intîlniri, în cadrul că­rora s-au evocat lupta și mun­ca comună a oamenilor mun­cii de diferite naționalități, frăția și prietenia care s-a cimentat, în decursul anilor, în focul luptei pentru cauza socialismului, între români, maghiari și ceilalți oameni ai muncii de alte naționalități. Traducînd în viață Hotărî­­rile Plenarei din noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R., Consi­liul județean a participat la munca politică și cultural-edu­­cativă de masă. Astfel, au avut loc deplasări ale unor brigăzi științifice în localități­le cu populație maghiară, au luat ființă și au fost reactiva­te numeroase formații artisti­ce de amatori. Din 163 de formații de tea­tru de artiști amatori, 40 pre­zintă spectacole în limba ma­ghiară, numeroase brigăzi ar­tistice, coruri, echipe de dan­suri valorifică folclorul apar­­ținînd oamenilor muncii de naționalitate maghiară. In ședință s-au subliniat multiple alte aspecte ale con­tribuției pe care a adus-o miș­carea artistică de amatori în educarea maselor, activitatea meritorie desfășurată de per­sonalități ale vieții artistice clujene la continua ei dezvol­tare­­ și afirmare. în perioada la care s-a re­ferit informarea a fost Între­prins un amplu studiu referi­tor la felul în care sunt aplica­te prevederile cu privire la folosirea limbii materne. Președintele Consiliului, prof. univ. Demeter János a prezentat apoi planul de ac­tivitate pentru perioada ur­mătoare. Informarea, planul de acti­vitate au prilejuit ample dez­bateri. Participanții la discu­ții au subliniat contribuția a­­dusă de oamenii muncii de naționalitate maghiară la în­deplinirea sarcinilor economi­ce, sociale și culturale puse de partid­­ în fața întregului popor. Au criticat­­ unele ne­ajunsuri în activitatea desfă­șurată, au venit cu propuneri privitoare la mai buna difuza­re a cărții, la dotarea biblio­tecilor școlare și desfășurarea procesului instructiv-educativ, în încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Vorbitorul s-a oprit pe larg la unele aspecte ale dez­voltării județului în toate do­meniile de activitate, rod al efortului entuziast depus de toți oamenii muncii — româ­ni, maghiari și de alte națio­nalități. In îndeplinirea sarci­nilor construcției socialiste se întărește necontenit legătura și frăția dintre oamenii mun­cii români, maghiari și de al­te naționalități, sporește con­tribuția județului Cluj la te­zaurul material și spiritual al poporului nostru, la înflorirea patriei. Alături de oamenii muncii, răr­ât­î­ și de altă naționalita­te, oamenii muncii de națio­nalitate maghiară vor aduce un important aport la tradu­cerea în viață a politicii parti­dului nostru, la îndeplinirea mărețelor obiective ale etapei pe care o parcurgem: construi­rea societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Cu acest prilej au fost cooptați în Consiliul județean Cluj al oamenilor muncii de naționalitate maghiară tovară­șii: Szűcs Zoltán, Sárközi E­­mil, Sargó Dénes, Fodor Moi­­se, Demeter Tibor, Szabó Ist­ván, Rácz Győző și Bene Jó­zsef. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL U.T.C. Ieri, a avut loc o ședință plenară a Comitetului jude­țean Cluj al U.T.C. în cadrul căreia s-a dezbătut preocupa­rea organelor și organizațiilor U.T.C. pentru realizarea măsu­rilor stabilite cu ocazia adună­rilor de dezbatere privind.. e­­ducarea prin și pentru muncă a tinerilor de la sate. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Toader Moldo­van, membru al Biroului Co­mitetului județean de partid. Au fost prezenți membrii și membrii supleanți ai Comite­tului județean al U.T.C., mem­brii Consiliului tineret sătesc, aparatul salariat, secretarii co­mitetelor comunale U.T.C., in­vitați din partea organelor a­­gricole. Cluj. Noul complex de deservire din cartierul Grigorescu. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN CONVORBIRI OFICIALE Vineri, 31 martie, la Pala­tul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Re­publicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mo­hammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul co­merțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, mi­nistrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președin­telui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-inte­­rim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al mi­nistrului comerțului exterior. Din partea sudaneză, dr. Os­man Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rura­le, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakh­­radin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Alakib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ah­med, secretar de stat la Mi­nisterul Comerțului. Vineri la amiază, președin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu pre­ședintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Dama­­zin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația na­turală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt în­soțiți de personalități române și sudaneze. ★ Vineri după-amiază, tovară­șul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, mi­nistrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, mi­nistrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor în­țelegeri privind cooperarea e­­conomică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe a­­nu­l în curs. ★ Ministrul minelor, petrolu­lui și geologiei, Bujor Almă­șan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdul Rahman El-Agib. Au fost discutate probleme de in­teres comun din domeniul mi­nelor și al petrolului. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiioiiiiiiiiiiiiiiiiiim Aplicarea Legii 20/1971 în Turda ADEZIUNE DEPLINĂ LA ACȚIUNILE PROPUSE PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI In sala Teatrului de Stat din Turda, a avut loc aduna­rea generală a delegaților împuterniciți din circumscrip­țiile electorale ale municipiu­lui. La adunare au participat tovarășii Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, Aurel Ianceu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, conducători de întreprinderi, deputați. A luat cuvîntul tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Turzii, care a prezentat expunerea de mo­tive cu privire la adoptarea proiectului de hotărîre a adu­nării municipale a delegaților precum și lista lucrărilor de interes obștesc propuse a se executa prin contribuție bă­nească și în muncă, pe baza Legii nr. 20/1971. Discuțiile au evidențiat înal­ta conștiință patriotică a cetă­țenilor, dorința și hotărîrea unanimă de participare la e­­fectuarea lucrărilor propuse, reliefînd totodată propunerile valoroase ce au fost făcute în vederea accelerării ritmului de lucru la obiectivele stabilite. Cu unanimitate de voturi, adunarea a adoptat, pe arti­cole, proiectul de hotărîre pro­pus. Acesta, printre altele, prevede: construirea unei case municipale de cultură, îndi­guiri, reparări de străzi, ame­najări de baze sportive, extin­derea de canalizări și rețele de apă potabilă etc. Hotărîrea a nominalizat comitetele de cetățeni alese pentru lucrările preconizate, a stabilit contri­buția bănească pe fiecare fa­milie, numărul de zile muncă pe cap de locuitor etc. In încheierea lucrărilor adu­nării, a luat cuvîntul tovară­șul Aurel Duca, spunînd prin­tre altele: Prevederile Legii nr. 20/1971, pe care astăzi le­­am dezbătut, vor permite mu­nicipiului Turda, acest puter­nic centru industrial și cul­tural, să creeze condiții opti­me de participare a tuturor cetățenilor săi la ridicarea sa urbanistică și edilitar-gospo­­dărească. Cunosc oamenii muncii din Turda. Ei sunt oa­meni practici. De aceea spun că termenele fixate aici, pen­tru construirea edificiului de cultură, acest vechi deziderat al locuitorilor, vor putea fi scurtate printr-o participare activă la muncă, prin găsirea unor soluții economicoase, a­­decvate și în același timp apropiate arhitectonicii exis­tente. Pentru aceasta trebuie să muncim cu chibzuință, să ne planificăm obiective pe ca­re să le și realizăm în cel mai scurt timp și pe măsura puterilor și a posibilităților materialei să avem în vedere, altele, în privința sprijinului din partea organelor județene de partid și de stat, o să vi-l asigurăm, tovarăși. I. CORDOȘ ÎNALTE DISTINCTE PENTRU MIȘCAREA SPORTIVA DIN JUDEȚUL CLUJ Ieri, la prînz, a avut loc festivitatea înmînării unor fru­moase distincții, pentru rezul­tatele deosebite obținute în mișcarea sportivă din țara noastră, Consiliului județean pentru educație fizică și sport Cluj, Clubului sportiv munci­toresc și clubului Voința. La festivitate au luat parte tovarășii Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului jude­țean Cluj al P.C.R., președin­tele Consiliului popular jude­țean, Marin Bîrjega, vicepre­ședinte al Consiliului Na­țional pentru Educație Fi­zică și Sport, membri ai bi­roului Comitetului județean de partid, activiști sportivi, reprezentanți ai cluburilor și asociațiilor sportive clujene, sportivi fruntași, ziariști. Recent s-au anunțat rezulta­tele întrecerii între consiliile județene pentru educație fizică și sport pe 1971, întrecere în cadrul căreia Consiliul jude­țean pentru educație fizică și sport Cluj a ocupat locul I în grupa I. (Grupele sunt stabilite în funcție de potențialul va­loric al județelor.) De subli­niat că forul clujean al mișcării sportive se află la a treia vic­torie consecutivă, el clasîndu­­se pe locul I și în anii 1969 și 1970, ceea ce confirmă spec­taculos valoarea sportului clu­­jean, rod al muncii entuzias­te și conștiincioase a tuturor celor ce se ocupă și răspund de activitatea sportivă. Din cele 635.260 de puncte totali­zate de județul Cluj, 300.000 au fost realizate de sportivii de performanță. în întrecerea dintre cluburile sportive din țară, sportivii clujeni au ob­ținut, de asemenea, rezultate de valoare. Clubul sportiv muncitoresc a obținut locul II pe țară, după Rapid, în grupa I, iar clubul Voința locul III, în grupa a III-a. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Nicolae Mureșan, președintele Consiliului jude­țean pentru educație fizică și sport. Apoi, tovarășul Marin Bîrlega a înmînat înalte dis­tincții mișcării de cultură fizică și sport din județul Cluj: stea­gul de fruntaș și diploma de onoare Consiliului județean pentru educație fizică și sport, cupa și diplomă Clubului sportiv muncitoresc și o diplo­mă clubului Voința. O fru­moasă răsplată pentru sportul clujean care obligă, desigur­, la confirmarea și depășirea succeselor de azi în acest an și în cei care vor urma. In cuvîntul său, tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., a dat o înaltă apreciere rezultatelor obținute in mișca­rea sportivă din județul nos­tru, felicitînd călduros pe toți cei ce au contribuit la reali­zarea acestor performanțe, subliniind că pe viitor spor­tivii și sportul din județul Cluj trebuie să ne aducă noi și frumoase satisfacții și re­zultate spre gloria sportului românesc, spre bucuria noas­tră, a tuturor. smmui­u­mm lpiim­am mmm! NU SE ADMITE NICI O AMINARE IA INSĂMINIAREA SFECIEI DE ZAHĂR ȘI PLANTAREA CARTOFILOR In cooperativele agricole din județ se lucrează în aceste zile intens la semănatul sfeclei de zahăr pe suprafețele ce au mai rămas și la plantarea cartofilor. Numeroase unități coope­ratiste, printre care cele din Cîmpia Turzii, Luna, Frata și altele, au încheiat zilele trecute semănatul acestor culturi pe toate suprafețele planificate. Timpul prielnic permite ca în cooperativele agricole care mai au de însămînțat sfe­clă de zahăr și cartofi să se lucreze intens, cu toate for­țele și mijloacele, pentru încheierea cît mai grabnică a se­mănatului acestor culturi. Totodată, este necesar de a se manifesta o preocupare permanentă și susținută din partea consiliilor de conducere ale C.A.P. și a specialiștilor pen­tru ca această lucrare să se execute la un nivel calitativ ridicat, creîndu-se astfel premise pentru obținerea unor re­colte superioare în acest an. PUTERNIC STIMULAȚI DE APLICAREA ACORDULUI GLOBAL Cooperatorii din Viișoara ies la muncă în cîmp în fie­care zi din primele ore ale di­mineții. Puternic stimulați de plata muncii în acord global, ei se străduiesc să execute la timp toate lucrările în cîmp pentru a obține recolte cît mai bune. Retribuția pe care o vor primi va fi în funcție directă de producțiile realizate. I-am întîlnit dis-de-diminea­­ță la lucru în cîmp și în zi­lele din cursul acestei săptă­mâni, la plantarea cartofilor, repiezitul și întreținerea răsa­durilor, semănatul unor le­gume, pregătirea solariilor, iar mecanizatorii continuau semă­natul sfeclei de zahăr pe su­prafețele ce au mai rămas. — Până sîmbătă (azi — n.n.)­­ vom încheia semănatul pe toa­­­­te cele 70 ha planificate pen­­­­tru cultura sfeclei de zahăr — 1 ne-a spun inginerul șef al­­ C.A.P. Viișoara, ing. Valentin I Ciupercescu. Totodată, se vor­­ planta cartofii pe importante­­ suprafețe din cele 36 ha pla­­­­nificate, pe 23 ha fiind exe­­­­cutate rigolele. Pentru a avea­­ producții ridicate, cartofii se­­ plantează cu gunoi de grajd­e la cuib. O deosebită atenție a acor­­­­dat conducerea C.A.P. Viișoa­­­­ra și executării lucrărilor de­­ întreținere a culturilor de­­ toamnă și de păstrare a umi­­­­dității solului. S-au executat i­tăvălugitul pe cele 500 ha grîu­­ și orz de toamnă, grăparul o­­­­goarelor, precum și a 250 ha 1 pășune și 150 ha trifoi vechi. ! V. CALUGARU ! (Continuare In pag. a lll­ a) ! âA. » Studioul de Radioteleviziune Cluj prezintă în reluare ACUSTICON-STUDIO „Spiritul artei negre” Duminică 2 aprilie a.c. la ora 11 studioul de radiote­leviziune Cluj reia, pe un­da de 330 de metri, spec­tacolul ACUSTICON-STU­­DIO, „Spiritul artei negre“, prezentat în fața spectato­rilor clujeni în toamna a­­nului 1970. Cu siguranță cititorii noș­tri își mai amintesc de ră­sunetul acestui gen de tea­tru experimental, de inedi­tul și spectaculozitatea lui, una dintre primele mani­festări care a tratat scenic și sonor tema generoasă a artei negre, tezaur inegala­bil de inspirație și înălțare spirituală. Ne vom reîntîlni cu dan­sul, teatrul, muzica, cu poezia și cîntul african — creații de o desăvîrșită fru­musețe și fior artistic. Re­amintim și punctele de pro­gram: poezie neagră, teatru Lizzie Mac­Kay de Jean Paul Sartre, dansuri afri­cane în tam-tam, în iposta­ze discografice Ella Fitz­gerald, Louis Armstrong și Mahalia Jackson, jazz cu Elena Constantinescu, ne­gro-spirituals cu formația Golden Gate Quartet, dans pe muzică de inspirație neagră. Ut scara III O GLUMĂ Am fost invitatul unui arhitect azi după-amia­ză. Intr-un nou cartier. Mă aștepta la intrarea cu uși batante a blocu­lui dat ultimul în folo­sință. Tot parterul, dar absolut tot parterul era ocupat de un vast com­plex cultural. Mi-am no­tat în ordine filmul ce­lor văzute. O sală de ex­poziții: după vernisajul unor creații ale tinerilor plasticieni. Un cinema­tograf in miniatură, se proiectau pelicule reali­zate de cineclubul pro­priu. O sală de specta­cole nonstop, cîntau în concurență mai multe orchestre de muzică u­­șoară, jucau echipe de teatru piese ale drama­turgilor clujeni, dansau... Un foaier cu instalații pentru audiții muzicale individuale. Săli de lec­tură, mici cluburi spe­cializate în bridge, șah, tenis, culturism, judo. Ținuta obligatorie: cos­tum­ închis, cravată, de­cență pentru bărbați și rochițe de seară asorta­te pentru genul feminin; adevărată minunăție, ce mai. Și, treziți-vă mi-a zis arhitectul. A fost o glumă. APRIVUS! Ion ARCAȘ

Next