Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-04-01 / 7897. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN UN EVENIMENT IN VIATA COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI Conferința Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, care are loc astăzi, marchează, prin semnificațiile ei, un eveniment de o deosebită importanță în activitatea economică și socială a cooperativelor. însemnătatea ei constă în faptul că va prilejui o amplă analiză a activității desfășurate în perioada mai 1969 — aprilie 1972, că analiza are loc în condițiile în care țara noastră trăiește o etapă de ample și profunde transformări la care cooperatorii din județ își aduc o recunoscută și apreciată contribuție. Analiza de astăzi are darul să ne edifice în ce măsură cooperativele meșteșugărești au contribuit, prin activitatea lor, la satisfacerea într-o măsură tot mai mare a cerințelor populației în domeniul prestărilor de servicii, producerea de bunuri de consum pentru fondul pieții, dezvoltarea producției de artă populară și artizanat, realizarea de produse destinate exportului. Creșterea permanentă a standardului de viață a sporit, în mod firesc, volumul și diversitatea solicitărilor populației față de serviciile prestate de cooperativele meșteșugărești. In contextul acestor solicitări, diversificarea prestărilor de servicii și îmbunătățirea continuă a calității lor se impuneau cu deosebită stringență. Și, intr-adevăr, datorită lărgirii și diversificării activităților, volumul lucrărilor după comandă și a prestărilor de servicii realizat în anul trecut a fost cu 28,1% mai mare decît în anul 1968, ceea ce reprezintă un ritm mediu anual de creștere de 8,6%. Acesta a fost posibil datorită folosirii mai raționale a spațiilor, redistribuirii echitabile a acestora, extinderii muncii în două schimburi, precum și construirii unor noi spații de servire, din fonduri de investiții centralizate și necentralizate. Dintre realizările mai importante in acest domeniu amintim noul complex de curățătorie și boiangerie, Casa de mode, complexele de servire din cartierele Grigorescu (Cluj) și Oprișani (Turda), spațiile de servire din cartierul Gheorgheni etc. De asemenea, prin redistribuirea mai judicioasă a spațiilor existente au fost înființate, numai în cursul anului trecut, 75 noi centre de servire în diferite cartiere ale orașului. O dezvoltare accentuată a cunoscut, în perioada analizată, activitatea de întreținere și reparații auto, a obiectelor de uz gospodăresc cu folosință îndelungată, activitățile de spălătorie, curățătorie chimică, boiangerie, blănărie, tăbăcărie și prestările în construcții. Unitățile de servire, în marea lor majoritate, au acum un aspect plăcut, lucru ce a facilitat o servire civilizată și a dus, după cum era și de așteptat, la scăderea numărului reclamațiilor, la creșterea solicitărilor clientelei și încrederii acesteia în calitatea și promptitudinea serviciilor. Faptul că în 1971 încasările pe un locuitor au ajuns la 460 de lei, față de numai 341 în 1968, nu se pare edificator în această privință. Rezultatele bune obținute pe linia servirii populației sunt umbrite, însă, de unele deficiențe, pe care, sperăm, conferința de astăzi le va combate cu tărie, lipsa de operativitate, întîrzieri în executarea la termen a comenzilor, lucrări de slabă calitate, dar, mai ales, rămîneri în urmă în ceea ce privește înființarea unor noi activități în care cerințele populației nu sunt integral satisfăcute. O altă sarcină de mare importanță economică și socială căreia U.J.C.M. a trebuit să-i facă față vizează executarea unor produse în scopul îmbogățirii sortimentelor de mărfuri realizate de industria republicană. în acest scop, consiliul de conducere al uniunii a pus un accent deosebit pe diversificarea sortimentelor, îmbunătățirea calității produselor de mică serie, promovînd tot mai mult executarea produselor cu specific local, care să reliefeze măiestria meșteșugarilor. Astfel, au fost organizate, în această perioadă, 10 noi ateliere pentru producția de mică serie, ateliere care au fost dotate cu mașini și utilaje moderne și în care activitatea se desfășoară în două schimburi. Toate aceste măsuri au contribuit la obținerea unui volum sporit de livrări către fondul pieții, cu 45% mai mult decît în anul 1968. Cu toate realizările obținute în domeniul producției bunurilor de consum, în activitatea unor cooperative se manifestă încă deficiențe nejustificate. O serie de cooperative nu manifestă orientarea corespunzătoare în privința sondării pieții și oferirii de noi modele, altele și-au pierdut din elasticitatea ce caracterizează, în general, acest sector de activitate prin capacitatea adaptării operative a procesului de producție la Ioan PINTEA, președintele U.J.C.M. Cluj (Continuare în pag. a lll-a) Noi coordonate în cultură și educație în zi a avut loc la Turda constituirea Comitetului municipal de cultură și educație socialistă. La ședință au participat membrii biroului Comitetului municipal de partid, aparatul, membrii Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, conducători de întreprinderi și instituții, activiști de U.T.C. și culturali. A fost prezent conf. univ. dr. Liviu Văcariu, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Lucrările ședinței de constituire au fost conduse de tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primar al Turzii. După citirea deciziei de constituire a Consiliului municipal de cultură și educație socialistă, tovarășul Ion Dragoste, secretar al Comitetului municipal de partid, a prezentat componența biroului Comitetului municipal de cultură și educație socialistă. In funcția de președinte a fost ales tovarășul Vasile Florea. După aprobarea planului de activitate pentru perioada următoare, în încheierea ședinței, a luat cuvîntul tovarășul Liviu Văcariu. VIITORII TEHNICIENI M AGRICULTURII SOCIALISTE Timp de două zile, la Liceul agricol din Turda s-a desfășurat faza pe zonă a concursului pe tema: Viitorii tehnicieni ai agriculturii socialiste. Au participat elevi ai Liceelor agricole din Turda, Arad, Dumbrăveni, Salonta. Proba concursului: cultivarea porumbului. La capătul unei întreceri pasionante, primele trei locuri au fost ocupate, în ordine, de Vasile Rusu (Liceul agricol din Turda), Felicia Popa (Liceul agricol Dumbrăveni) și Viorel Pintea (Liceul agricol din Salonta). Cei trei vor participa la finala pe țară. Anul XXVIII Nr. 7897 • Sâmbăta 1 aprilie 1972 • 4 pagini 30 bani In ciuda mediului abraziv, instalațiile de ventilație asigură un microclimat de lucru adecvat în toate sectoarele uzinei „Carbochim“. Iată o asemenea instalație la secția pietre de polizor. Ședința Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară Zilele trecute a avut loc ședința Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară. La ședință au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Szűcs Zoltán, șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid. Informarea cu privire la activitatea depusă de Consiliu în perioada unui an, prezentată de tovarășul Balogh Alexandru, secretarul Consiliului a subliniat amploarea acțiunilor la care au participat oamenii muncii de naționalitate maghiară din județ, împreună cu toți ceilalți oameni ai muncii, la traducerea în viață a politicii partidului nostru. Cu prilejul semicentenarului partidului, membrii Consiliului au participat la numeroase intîlniri, în cadrul cărora s-au evocat lupta și munca comună a oamenilor muncii de diferite naționalități, frăția și prietenia care s-a cimentat, în decursul anilor, în focul luptei pentru cauza socialismului, între români, maghiari și ceilalți oameni ai muncii de alte naționalități. Traducînd în viață Hotărîrile Plenarei din noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R., Consiliul județean a participat la munca politică și cultural-educativă de masă. Astfel, au avut loc deplasări ale unor brigăzi științifice în localitățile cu populație maghiară, au luat ființă și au fost reactivate numeroase formații artistice de amatori. Din 163 de formații de teatru de artiști amatori, 40 prezintă spectacole în limba maghiară, numeroase brigăzi artistice, coruri, echipe de dansuri valorifică folclorul aparținînd oamenilor muncii de naționalitate maghiară. In ședință s-au subliniat multiple alte aspecte ale contribuției pe care a adus-o mișcarea artistică de amatori în educarea maselor, activitatea meritorie desfășurată de personalități ale vieții artistice clujene la continua ei dezvoltare și afirmare. în perioada la care s-a referit informarea a fost Întreprins un amplu studiu referitor la felul în care sunt aplicate prevederile cu privire la folosirea limbii materne. Președintele Consiliului, prof. univ. Demeter János a prezentat apoi planul de activitate pentru perioada următoare. Informarea, planul de activitate au prilejuit ample dezbateri. Participanții la discuții au subliniat contribuția adusă de oamenii muncii de naționalitate maghiară la îndeplinirea sarcinilor economice, sociale și culturale puse de partid în fața întregului popor. Au criticat unele neajunsuri în activitatea desfășurată, au venit cu propuneri privitoare la mai buna difuzare a cărții, la dotarea bibliotecilor școlare și desfășurarea procesului instructiv-educativ, în încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Vorbitorul s-a oprit pe larg la unele aspecte ale dezvoltării județului în toate domeniile de activitate, rod al efortului entuziast depus de toți oamenii muncii — români, maghiari și de alte naționalități. In îndeplinirea sarcinilor construcției socialiste se întărește necontenit legătura și frăția dintre oamenii muncii români, maghiari și de alte naționalități, sporește contribuția județului Cluj la tezaurul material și spiritual al poporului nostru, la înflorirea patriei. Alături de oamenii muncii, rărâtî și de altă naționalitate, oamenii muncii de naționalitate maghiară vor aduce un important aport la traducerea în viață a politicii partidului nostru, la îndeplinirea mărețelor obiective ale etapei pe care o parcurgem: construirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Cu acest prilej au fost cooptați în Consiliul județean Cluj al oamenilor muncii de naționalitate maghiară tovarășii: Szűcs Zoltán, Sárközi Emil, Sargó Dénes, Fodor Moise, Demeter Tibor, Szabó István, Rácz Győző și Bene József. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL U.T.C. Ieri, a avut loc o ședință plenară a Comitetului județean Cluj al U.T.C. în cadrul căreia s-a dezbătut preocuparea organelor și organizațiilor U.T.C. pentru realizarea măsurilor stabilite cu ocazia adunărilor de dezbatere privind.. educarea prin și pentru muncă a tinerilor de la sate. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Toader Moldovan, membru al Biroului Comitetului județean de partid. Au fost prezenți membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean al U.T.C., membrii Consiliului tineret sătesc, aparatul salariat, secretarii comitetelor comunale U.T.C., invitați din partea organelor agricole. Cluj. Noul complex de deservire din cartierul Grigorescu. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN CONVORBIRI OFICIALE Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză, dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Alakib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. ★ Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. ★ Ministrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almășan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdul Rahman El-Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiioiiiiiiiiiiiiiiiiiim Aplicarea Legii 20/1971 în Turda ADEZIUNE DEPLINĂ LA ACȚIUNILE PROPUSE PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI In sala Teatrului de Stat din Turda, a avut loc adunarea generală a delegaților împuterniciți din circumscripțiile electorale ale municipiului. La adunare au participat tovarășii Aurel Duca, primsecretar al Comitetului județean de partid, Aurel Ianceu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, conducători de întreprinderi, deputați. A luat cuvîntul tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Turzii, care a prezentat expunerea de motive cu privire la adoptarea proiectului de hotărîre a adunării municipale a delegaților precum și lista lucrărilor de interes obștesc propuse a se executa prin contribuție bănească și în muncă, pe baza Legii nr. 20/1971. Discuțiile au evidențiat înalta conștiință patriotică a cetățenilor, dorința și hotărîrea unanimă de participare la efectuarea lucrărilor propuse, reliefînd totodată propunerile valoroase ce au fost făcute în vederea accelerării ritmului de lucru la obiectivele stabilite. Cu unanimitate de voturi, adunarea a adoptat, pe articole, proiectul de hotărîre propus. Acesta, printre altele, prevede: construirea unei case municipale de cultură, îndiguiri, reparări de străzi, amenajări de baze sportive, extinderea de canalizări și rețele de apă potabilă etc. Hotărîrea a nominalizat comitetele de cetățeni alese pentru lucrările preconizate, a stabilit contribuția bănească pe fiecare familie, numărul de zile muncă pe cap de locuitor etc. In încheierea lucrărilor adunării, a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca, spunînd printre altele: Prevederile Legii nr. 20/1971, pe care astăzi leam dezbătut, vor permite municipiului Turda, acest puternic centru industrial și cultural, să creeze condiții optime de participare a tuturor cetățenilor săi la ridicarea sa urbanistică și edilitar-gospodărească. Cunosc oamenii muncii din Turda. Ei sunt oameni practici. De aceea spun că termenele fixate aici, pentru construirea edificiului de cultură, acest vechi deziderat al locuitorilor, vor putea fi scurtate printr-o participare activă la muncă, prin găsirea unor soluții economicoase, adecvate și în același timp apropiate arhitectonicii existente. Pentru aceasta trebuie să muncim cu chibzuință, să ne planificăm obiective pe care să le și realizăm în cel mai scurt timp și pe măsura puterilor și a posibilităților materialei să avem în vedere, altele, în privința sprijinului din partea organelor județene de partid și de stat, o să vi-l asigurăm, tovarăși. I. CORDOȘ ÎNALTE DISTINCTE PENTRU MIȘCAREA SPORTIVA DIN JUDEȚUL CLUJ Ieri, la prînz, a avut loc festivitatea înmînării unor frumoase distincții, pentru rezultatele deosebite obținute în mișcarea sportivă din țara noastră, Consiliului județean pentru educație fizică și sport Cluj, Clubului sportiv muncitoresc și clubului Voința. La festivitate au luat parte tovarășii Aurel Duca, primsecretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Marin Bîrjega, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, membri ai biroului Comitetului județean de partid, activiști sportivi, reprezentanți ai cluburilor și asociațiilor sportive clujene, sportivi fruntași, ziariști. Recent s-au anunțat rezultatele întrecerii între consiliile județene pentru educație fizică și sport pe 1971, întrecere în cadrul căreia Consiliul județean pentru educație fizică și sport Cluj a ocupat locul I în grupa I. (Grupele sunt stabilite în funcție de potențialul valoric al județelor.) De subliniat că forul clujean al mișcării sportive se află la a treia victorie consecutivă, el clasînduse pe locul I și în anii 1969 și 1970, ceea ce confirmă spectaculos valoarea sportului clujean, rod al muncii entuziaste și conștiincioase a tuturor celor ce se ocupă și răspund de activitatea sportivă. Din cele 635.260 de puncte totalizate de județul Cluj, 300.000 au fost realizate de sportivii de performanță. în întrecerea dintre cluburile sportive din țară, sportivii clujeni au obținut, de asemenea, rezultate de valoare. Clubul sportiv muncitoresc a obținut locul II pe țară, după Rapid, în grupa I, iar clubul Voința locul III, în grupa a III-a. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Nicolae Mureșan, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport. Apoi, tovarășul Marin Bîrlega a înmînat înalte distincții mișcării de cultură fizică și sport din județul Cluj: steagul de fruntaș și diploma de onoare Consiliului județean pentru educație fizică și sport, cupa și diplomă Clubului sportiv muncitoresc și o diplomă clubului Voința. O frumoasă răsplată pentru sportul clujean care obligă, desigur, la confirmarea și depășirea succeselor de azi în acest an și în cei care vor urma. In cuvîntul său, tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., a dat o înaltă apreciere rezultatelor obținute in mișcarea sportivă din județul nostru, felicitînd călduros pe toți cei ce au contribuit la realizarea acestor performanțe, subliniind că pe viitor sportivii și sportul din județul Cluj trebuie să ne aducă noi și frumoase satisfacții și rezultate spre gloria sportului românesc, spre bucuria noastră, a tuturor. smmuiumm lpiimam mmm! NU SE ADMITE NICI O AMINARE IA INSĂMINIAREA SFECIEI DE ZAHĂR ȘI PLANTAREA CARTOFILOR In cooperativele agricole din județ se lucrează în aceste zile intens la semănatul sfeclei de zahăr pe suprafețele ce au mai rămas și la plantarea cartofilor. Numeroase unități cooperatiste, printre care cele din Cîmpia Turzii, Luna, Frata și altele, au încheiat zilele trecute semănatul acestor culturi pe toate suprafețele planificate. Timpul prielnic permite ca în cooperativele agricole care mai au de însămînțat sfeclă de zahăr și cartofi să se lucreze intens, cu toate forțele și mijloacele, pentru încheierea cît mai grabnică a semănatului acestor culturi. Totodată, este necesar de a se manifesta o preocupare permanentă și susținută din partea consiliilor de conducere ale C.A.P. și a specialiștilor pentru ca această lucrare să se execute la un nivel calitativ ridicat, creîndu-se astfel premise pentru obținerea unor recolte superioare în acest an. PUTERNIC STIMULAȚI DE APLICAREA ACORDULUI GLOBAL Cooperatorii din Viișoara ies la muncă în cîmp în fiecare zi din primele ore ale dimineții. Puternic stimulați de plata muncii în acord global, ei se străduiesc să execute la timp toate lucrările în cîmp pentru a obține recolte cît mai bune. Retribuția pe care o vor primi va fi în funcție directă de producțiile realizate. I-am întîlnit dis-de-dimineață la lucru în cîmp și în zilele din cursul acestei săptămâni, la plantarea cartofilor, repiezitul și întreținerea răsadurilor, semănatul unor legume, pregătirea solariilor, iar mecanizatorii continuau semănatul sfeclei de zahăr pe suprafețele ce au mai rămas. — Până sîmbătă (azi — n.n.) vom încheia semănatul pe toate cele 70 ha planificate pentru cultura sfeclei de zahăr — 1 ne-a spun inginerul șef al C.A.P. Viișoara, ing. Valentin I Ciupercescu. Totodată, se vor planta cartofii pe importante suprafețe din cele 36 ha planificate, pe 23 ha fiind executate rigolele. Pentru a avea producții ridicate, cartofii se plantează cu gunoi de grajde la cuib. O deosebită atenție a acordat conducerea C.A.P. Viișoara și executării lucrărilor de întreținere a culturilor de toamnă și de păstrare a umidității solului. S-au executat ităvălugitul pe cele 500 ha grîu și orz de toamnă, grăparul ogoarelor, precum și a 250 ha 1 pășune și 150 ha trifoi vechi. ! V. CALUGARU ! (Continuare In pag. a lll a) ! âA. » Studioul de Radioteleviziune Cluj prezintă în reluare ACUSTICON-STUDIO „Spiritul artei negre” Duminică 2 aprilie a.c. la ora 11 studioul de radioteleviziune Cluj reia, pe unda de 330 de metri, spectacolul ACUSTICON-STUDIO, „Spiritul artei negre“, prezentat în fața spectatorilor clujeni în toamna anului 1970. Cu siguranță cititorii noștri își mai amintesc de răsunetul acestui gen de teatru experimental, de ineditul și spectaculozitatea lui, una dintre primele manifestări care a tratat scenic și sonor tema generoasă a artei negre, tezaur inegalabil de inspirație și înălțare spirituală. Ne vom reîntîlni cu dansul, teatrul, muzica, cu poezia și cîntul african — creații de o desăvîrșită frumusețe și fior artistic. Reamintim și punctele de program: poezie neagră, teatru Lizzie MacKay de Jean Paul Sartre, dansuri africane în tam-tam, în ipostaze discografice Ella Fitzgerald, Louis Armstrong și Mahalia Jackson, jazz cu Elena Constantinescu, negro-spirituals cu formația Golden Gate Quartet, dans pe muzică de inspirație neagră. Ut scara III O GLUMĂ Am fost invitatul unui arhitect azi după-amiază. Intr-un nou cartier. Mă aștepta la intrarea cu uși batante a blocului dat ultimul în folosință. Tot parterul, dar absolut tot parterul era ocupat de un vast complex cultural. Mi-am notat în ordine filmul celor văzute. O sală de expoziții: după vernisajul unor creații ale tinerilor plasticieni. Un cinematograf in miniatură, se proiectau pelicule realizate de cineclubul propriu. O sală de spectacole nonstop, cîntau în concurență mai multe orchestre de muzică ușoară, jucau echipe de teatru piese ale dramaturgilor clujeni, dansau... Un foaier cu instalații pentru audiții muzicale individuale. Săli de lectură, mici cluburi specializate în bridge, șah, tenis, culturism, judo. Ținuta obligatorie: costum închis, cravată, decență pentru bărbați și rochițe de seară asortate pentru genul feminin; adevărată minunăție, ce mai. Și, treziți-vă mi-a zis arhitectul. A fost o glumă. APRIVUS! Ion ARCAȘ