Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-05-14 / 7933. szám

fMItIMI DIR T«*T £ IXIRIE, OWIJUr­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN UNIVERSITATEA­­ SIMLĂ A GÎNDIRII CREATOARE In ultimele două decenii mai ales, de cînd cunoștințe­le în toate domeniile de acti­vitate au sporit cantitativ și calitativ, universitățile s-au văzut nevoite să-și modifice mereu structura și funcțiile, să coreleze și să armonizeze cît mai judicios două din func­țiile lor primordiale, didacti­ce și cele științifice. Milioane de pagini tipărite, de studii și articole încredințate tiparului anual, zecile de mii de reviste editate și sutele de mii de brevete omologate, sunt doar citeva din numeroasele dovezi cu privire la neegalata revo­luție științifică-tehnică mon­dială din zilele noastre. Cer­cetările instituțielor specializa­te estimează o dublare a pro­ducției științifice într-o de­cadă și nu mai mult. Aceleași cercetări și investigații mai prognostichează că intr-un vii­tor apropiat o cincime a populației globului va fi an­trenată într-un fel oarecare în cercetarea științifică. Automa­tica va înlesni cercetarea, do­cumentarea se va face tot mai mult automat, mașinile de cal­cul vor ajuta cercetarea în toate domeniile. De aceea, u­­niversitatea e datoare, impe­rativ datoare să fie o școală a gîndirii creatoare, a gîndirii m­ultidiscipli­nare, deoarece marile probleme ale vieții și societății obligă științele la co­laborare. •Amplele mutații determina­­te de revoluția tehnico-știin­­țifică contemporană, care face posibilă o mai bună înțelege­re a diferitelor fenomene și legități, modifică o serie de concepte și adevăruri consi­derate pînă nu demult imua­bile“, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expune­rea la deschiderea colocviului privind problemele științei conducerii în aceste condiții și în această concepție, fără a neglija funcțiunea de formare a cadrelor, universitatea este datoare în aceiași măsură să cultive și să stimuleze cerce­tarea. Cercetarea folositoare, solicitată de societate, slujind interesele societății, cercetarea vie, generatoare de idei și deschizătoare de orizonturi noi realizată deopotrivă de cerce­tătorii mai experimentați și de cei în faza de inițiere. Pentru ca universitatea să fie în stare a răspunde nevoilor societății contemporane este datoare să se preocupe și să rezolve unele probleme prea­labile: de a elabora metode prospective cu scopul de a cu­noaște ritmul dezvoltării știin­ței, tehnicii, economiei, potri­vit unei „carte a cunoștințe­lor“ pe care se cuvine să și-o stabilească ea însăși. Noua u­­niversitate se cuvine să fie dinamică și programatică, instituție activă pătrunsă de dorința de a integra cunoștin­țele științifice și cultura su­perioară în societatea pe care are datoria să o slujească cu credință, pentru progresul ei material și spiritual. Universitatea „Babeș—Bo­lyai“ din Cluj care se stră­duiește neîncetat a fi și ea o instituție dinamică, integrată în societatea noastră socialistă, este preocupată fără conteni­re să fie cît mai folositoare țării prin aportul științific al personalului său didactic. Cei peste 800 de membri ai corpu­lui didactic și-au dovedit ta­lentul și capacitatea aprecia­bile deopotrivă și în cerceta­rea științifică. Cele 577 de te­me înscrise în planul de cer­cetare pe anul 1971, la reali­zarea cărora au contribuit cvasitotalitatea membrilor corpului didactic, demonstrea­ză chiar și prin numărul lor potențialul științific al univer­sității clujene, dovedind în a­­ceeași măsură colaborarea în­tre experiența și știința celor mai vîrstnici și îndrăzneala celor mai tineri. Conjugate a­­semenea calități, cercetarea științifică rezultată este din c­e în ce mai dinamică, mai fructuoasă, după cum se core­lează mai echitabil cercetarea teoretică, fundamentală, cu cea practică aplicativă. Și asta cu atit mai mult cu cît struc- Prof. univ. dr. docent Ștefan PASCU, rectorul Universității „Babeș—Bolyai“ tura completă a universității, care cultivă toate domeniile științelor social-umaniste și ale științelor naturii, impune o asemenea echitabilă propor­ționare. Cercetarea științifică a universității din Cluj repre­zintă proporțional 17% față de întreaga cercetare științi­fică a țării, adică 577 de te­me din totalul de 3457 care există pe întreaga țară. Anul 1971 înscrie realizări de seamă în cercetarea științifică a tu­turor facultăților și a unui în­semnat număr de catedre și membri ai corpului didactic. Teoria nodurilor, inegalității funcționale și teoreme de me­die,, funcții convexe, aplicații și relații în grupuri, integra­rea numerică a funcțiilor de mai multe variante: teoreme de medie ale analizei, teoria punctului fix, procedee de a­­proximare, cercetări spațiale —• la facultatea de matema­­tică-mecanică, compararea apei și apei grele în câmp de radiații, sitele moleculare prin metodă de rezonanță, rezonan­ța magnetică nucleară în com­­puși intermetalici cu pămân­turi rare, studiul conductibi­­lității electrice, a susceptibili­tății magnetice, a efectelor galvanometrice la unele aliaje — la facultatea de fizică, funcții analitice, determinarea biuretului în uree, separarea și determinarea impurităților din unii oxizi metalici, îmbu­nătățirea unor catalizatori — la facultatea de chimie, geo­logia munților Gilău, flora , și vegetația Carpaților, a Mun­ților Apuseni, populație și re­țea de așezări în județul Cluj, geologia și paleontologia­­ ora­șului Cluj, Involuția timusului sub acțiunea unor poluații at­mosferice — la facultatea de biologie-geografie, Voievodatul Transilvaniei, Istoria orașului Cluj, formarea aptitudinilor științifice în procesul de învă­țământ, sociologia franceză contemporană, dinamica acti­vității de rezolvare a proble­melor în funcție de particula­ritățile individuale la faculta­tea de istorie și filozofie; op­timizarea producției și elabo­rarea de noi metodologii de planificare operativă la fa­brica Armătura din Cluj, me­tode moderne de analiză a prețurilor de cost în întreprin­derile de construcții-montaj — la facultatea de studii econo­mice, istorie și critică literară, teoria literaturii, lingvistică și dialectologie, gramatică și to­­ponomie — la facultatea de filologie, sunt doar citeva din problemele care au fost rezol­vate de corpul didactic din universitatea noastră. Cercetarea cu caracter apli­cativ se desfășoară într-un strîns paralelism cu cea­­ teo­retică fundamentală. Univer­sitatea noastră se mândrește cu cele 44 de cercetări pe ba­ză de contracte, cu diferite u­­nități economice, a căror va­loare situează instituția noas­tră pe locul I dintre universi­tățile din țară. Nu numai va­loarea economică a acestor cercetări îndreptățește subli­nierea lor, ci deopotrivă și valoarea lor științifică. Reali­zarea cercetării cu caracter practic aplicativ reprezentând un potențial însemnat știin­țific duce la înscrierea și an­corarea instituției noastre în relația învățămînt-cercetare­­producție într-o proporție e­­chitabilă, aplicând astfel indi­cațiile partidului nostru, ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, în orientarea activității insti­tuțiilor de învățămînt supe­rior, integrîndu-ne astfel or­ganismului societății socialiste care trebuie să funcționeze ca cea mai perfectă mașină elec­tronică în stare să sintetizeze tot ceea ce este mai bun și valoros în experiența­ practică, să elaboreze noi concepte și obiective. Planurile de cercetare pe a­­nul curent se caracterizează prin unele trăsături definito­rii. S-au respectat și consoli­dat tradițiile de cercetare a unor colective științifice, s-au orientat spre tem­e și proble­me de actualitate națională și internațională, s-au încadrat în cerințele dezvoltării econo­miei naționale, se străduiesc să elucideze anumite proble­me politice privind construcția socialistă în țara noastră, să contribuie la perfecționarea și modernizarea învățământului, de toate gradele în România socialistă. Trebuie remarcat faptul că la universitatea noastră s-au consolidat prin cercetarea mai veche și mai nouă; • școli științifice aprecia­bile și apreciate pe plan na­țional și internațional, de a­­naliză matematică, de ecuații diferențiale, de fizică nucleară și de corp solid, de chimie a­­nalitică și fizică, de chimie organică și anorganică, de fi­ziologia plantelor și de fizio­logia animală, de palin­ologie și biologie, de geologie și mi­neralogie, de geomorfologie și geografie aplicată, de istorie și psihologie, de sociologie și filozofie, de lingvistică și li­teratură Științele particulare cu­ domeniile interdisciplinar* sau pluridisciplinare și-au dat mîna pentru * explica mai veridic fenomen«!® din natu­ră și societate,­­pentru a deschide căi­ și perspectiv« noi în imens? hume « cunoașterii. Tendințele și orientările știin­țifice ale­ acestei instituții se caracterizează ,prin strădaniitl­ întemeietorilor și promotori*­lor lor d* a dezvălui Șn do­meniul științelor ^atueis me­canismele fundamental* ale materiei de a reliefa în do­meniul științelor socială struc­tura și dinamica fenomenelor psiho-sociale și cultural-poli­­tice. Astfel universitatea noas­tră, împreună cu alte institu­ții similare din țară își înde­plinește misiunea­­ de focar de știință și cultură, îndatorirea de deschizătoare de noi căi ale spiritualității umane.. Din to­talitatea tematicii de cercetare universitatea din Cluj s-a în­scris cu un procent aproape de media pe țară, de 30% a potențialului de concepție științifică și tehnică de mare eficiență economică. Se asi­gură astfel principiul subliniat cu insistență de­ tovarășul Nicolae Ceaușescu în sensul că este necesar să se asigure o cît mai strânsă legătură în­tre învățămînt și viață, ca membrii corpului didactic să organizeze activitatea facultă­ților și instituțiilor în așa fel ca viitorii specialiști să poată cîștiga o solidă pregătire prac­tică precum și cunoștințele teoretice necesare, pentru a se putea integra cît mai repede și cu cele mai bune rezultate in construcția socialistă, în ac­tivitatea­ concretă, ca în în­vățământul superior să se țină seama de exigențele imperioa­se ale diferitelor domenii și sectoare, de necesitățile im­puse de perspectiva evoluției economiei, a științei și cultu­rii în țara noastră. Judecată astfel activitatea științifică a (Continuare in pag. a ll-a) Conferința despre marketing Cu ocazia unei vizite pe care o va face în Cluj, prof. dr. Constantin Dra­gan, președinte al Federa­ției Internaționale de Marketing, va susține două expuneri. Prima, luni ora 18, în sala de conferințe a Bibliotecii centrale uni­versitare, cu tema „Drep­tul și marketingul“, iar a doua, marți la ora 16, în sala de pe str. Moților Nr. 18 cu tema „Marketin­gul și problemele economi­ei mondiale“. Anul XXVIII nr. 7933 • Duminica 14 mai 1972 • 6 pagini 30 bani Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune V.AJî.A. Sâmbătă, 13 mai 1972, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat, a primit pe Harry van den Bengh, comen­tatorul de politică­ externă al Companiei olandeze de tele­­­e­viziune VAIRA.., căruia acordat un­­ interviu. La primire au participat to­varășii Cornei Burtică, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R, consilier la Comitetul Central al partidului. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit delegația parlamentarilor finlandezi Sâmbătă dimineața, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegația parlamen­tarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lahteenma­­ki, vicepreședinte al Parla­mentului, care se află într-o vizită în țara noastră, la invi­tația­ Marii Adunări Națio­nale. La întrevedere au luat par­te tovarășii Ilie Verdeț, Du­mitru Popescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, precum și Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Iuliu Fejes, secretar al Marii Adu­nări Naționale. Delegația finlandeză este al­cătuită din deputații Tyyne Vaasavuori — Partidul Social- Democrat, Siias Suorttanen - Partidul de Centru, Pauli Itesanen — Uniunea Democra­tă a Poporului Finlandez, Si­­nikka Karjatsvaara — Partidul de Centru, 4Vrtrturi Niemela — Partidul Rural. Oaspeții au fost însoțiți de Kaarle V«ikko Makela, ambasadorul Finlan­dei la București. In timpul convorbirii s-a ex­primat satisfacția pentru evo­luția pozitivă a relațiilor de prietenie și colaborare româ­no—finlandeze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvolta­re continuă. Oaspeții au su­bliniat că vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în Finlan­da a constituit un moment deosebit de important în dez­voltarea colaborării și coope­rării pe multiple planuri din­tre România și Finlanda, pen­tru adîncirea prieteniei româ­no—finlandeze. Au fost abordate, de aseme­nea, probleme actuale ale vie­ții internaționale*, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securității europene. In acest context, sublinia* rolul ac­tiv pe care pot și trebuie să-l joace parlamentele la îmbu­nătățirea climatului p* conti­nentul nested, la cauza înțe­legerii și păcii în lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordiali­tate și de­eaMă prietenie. Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a Romândei Stenbait­ la amiaza a avut loc, sub președinția tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, ședin­ța de lucru a Biroului Comi­siei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea progno­zelor de dezvoltare economic o­­gocială a României. Am fast parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și a­­paratul de stert In cadrul ședinței a­u făcut o trecere în revistă a stadiu­lui e&aiîntrui prognozelor eco­­nomico-sociale și s-au stabilit direcții­* și orientările prin­cipale pentru adâncirea studii­lor care să stea la baza aces­tei acțiuni de importanță na­țională deosebită. Simpozion național cu tema „TEHNICI ATOMICE ȘI NUCLEARE IN SPRIJINUL ECONOMIEI NATIONALE Ieri a început la Cluj sim­pozionul național pe tema Tehnici atomice și nucleare in sprijinul economiei naționale. Organizat de filiala din Cluj a Societății de științe fizice și chimice din R.S.R., Universi­tatea „Babeș-Bolyai“ și Insti­tutul de izotopi stabili din Cluj, simpozionul prilejuiește o întâlnire rodnică între ca­dre didactice universitare, din învățământul de cultură ge­nerală, cercetători din întrea­ga țară, ingineri și tehnicieni de la unele întreprinderi eco­nomice clujene. La ședința de deschidere au luat parte tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetu­lui județean de partid, prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai", prof .univ. Nicolae Martalogu, secretar general al Societății de științe fizice și chimice din R. P. România, Alexandra Olaru, director ge­neral în Comitetul de stat pentru energia nucleară. Luînd cuvîntul, tovarășul Roman Morar a transmis par­ticipanților salutul călduros al biroului Comitetului județean de partid, al tovarășului prim­­secretar Aurel Duca, úrind oaspeților bun sosit și succes deplin lucrărilor simpozionu­lui. Apreciind că întâlnirea la Cluj a fizicienilor din întrea­ga țară începe să se transfor­me într-o adevărată tradiție vorbitorul a subliniat faptul că actualul simpozion abor­dează probleme de o deosebi­tă importanță pentru econo­mia națională și concretizează felul în care fizicienii vin în întîmpinarea liniei trasate de partid, de a contribui efectiv, prin munca, prin creațiile lor științifice, la înfăptuirea unor sarcini majore ce decurg din construirea societății socialis­te multilateral dezvoltate. Te­matica aleasă reflectă preg­nant această orientare, de le­gare organică a cercetării și a rezultatelor ei de practica productivă. Comunicările știin­țifice și referatele, participa­rea masivă la simpozion a cercetătorilor și fizicienilor din întreaga țară dau acestei întâlniri de lucru un caracter reprezentativ la nivelul între­gii țări. (Continuare In pag. a ll­ a) H r"Úifölüvíí H­ üiM ■ Tîr­gu-Mureș HOTĂRÂRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întîmpinarea ani­versării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru ca­re­­ au militat forțele cele mai înaintate ale societății, in frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat in mlinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea sta­tului român, în desfășurarea revoluției populare, instaura­rea celei mai democratice for­me de guvernămînt din isto­ria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției so­cialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Re­publicii, socialismul a învins definitiv în România, deschi­­zînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvol­tare, pe un loc demn intre popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un puternic a­­vînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, învăță­mântul și cultura, s-au schim­bat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lo­r, participînd tot mai activ la conducerea a­­cesteia, la adoptarea și înfăp­tuirea hotărârilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Reali­zările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care sub conducerea clarvă­zătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, ca­pacitățile lor creatoare în ve­derea ridicării economice, so­ciale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari germani și de alte naționali­tăți — întîmpină sărbătoarea Republicii în condițiile avîn­­tului creator și muncii însufle­țite pentru înfăptuirea măre­țelor obiective ale programu­lui făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate, ela­borat de Congresul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 pri­vind dezvoltarea conștiinței socialiste și­ așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organi­zațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susținută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor economi­ce, social-culturale pe acest an și buna pregătire a condi­țiilor in vederea realizării planului pe 1993, a punerii tot mai depline în valoare a ener­giilor și marilor capacități creatoare de care dispune po­porul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor tehnico-econo­mici și calitativi ai produse­lor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de partid, sindi­cale și de U.T.C. — din uni­tățile industriale și de con­strucții — vor acorda o aten­ție deosebită folosirii raționa­le a capacităților de produc­ție, a materiilor prime și ma­terialelor, a timpului de lu­cru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării produc­tivității muncii, punerii în funcțiune la termen și la pa­rametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socialiste din agri­cultură, executării la timp și la un nivel calitativ corespun­zător a lucrărilor agricole, în­făptuirii prevederilor progra­melor naționale de îmbunătă­țiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico­­educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfă­șura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotăririlor sale. La casele de cultură, clu­buri, cămine culturale, în în­treprinderi, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socratiste, sub conducerea or­ganelor de partid, vor orga­niza în lunile noiembrie și decembrie a­c. manifestări cultural-educative și artistice într-o mare diversitate de for­me — expuneri, simpozioane, intîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul rom­ân, sub con­ducerea partidului. In dezvol­tarea economiei, învățămîntu­­lui, științei și culturii, pres­tigiul de care se bucură Româ­nia pe plan internațional, pre­cum și perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programu­lui de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Întreaga activitate educativa va urmări cultivarea în rîn­dul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de pa­trie, de partid și popor, a in­ternaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oame­nii muncii români și cei a­­parținind naționalităților con­locuitoare, aplicarea consec­ventă a programului de edu­cație comunistă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creație vor sti­mula creatorii — potrivit pla­nurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări litera­re, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor ar­tistică, să reflecte semnificația istorică pentru destinele po­porului român a actului revo­luționar din decembrie 1947 și profundele transformări petre­­cute în viața economică și so­­cial-culturală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Re­publicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada drama­turgiei originale românești“, cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lucrări muzicale din creația originală contemporană româ­nească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc verni­sajul salonului de pictură și sculptură al municipiului București, organizat cu prile­jul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziții asemănătoare se vor deschide în cinstea mărețului eveniment și în orașele reșe­dință din județ. Se vor edita în limba româ­nă și în limbile naționalități­lor conlocuitoare lucrări pri­vind istoria patriei și a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român și cultura sa milenară, momente ale istoriei contem­porane a României, semnifi­cația evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții româ­nești“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub gene­ricul „Slăvim Republica“, ma­nifestări culturale artistice ale artiștilor amatori, consacrate acestui eveniment: festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziții de ar­tă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmu­lui la sate, precum și „Retro­spectiva filmului românesc“, in cadrul cărora se vor pre­zenta cele mai valoroase filme documentare și artistice rea­lizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii Va fi organizată o sesiune științifică cu tema: „Republi­ca Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluționare, pentru propășirea economică și social-culturală a țării". Muzeul de istorie a Republicii Socialiste România, în colabo­rare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcă­rii revoluționare și democra­tice din România. Muzeul de artă a Republicii Socialiste România vor deschide expozi­ții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a procla­mării Republicii Populare Române, în municipiile Bucu­rești, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mureș, Craiova, Brașov, Galați și Su­ceava se vor organiza expozi­ții temporare care vor oglin­di cele mai importante succe­se muzeistice obținute in ul­timii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, celelalte or­ganizații din componența Frontului Unității Socialiste vor organiza manifestări cul­tural-educative adecvate cate­goriilor respectivei concursuri profesionale și alte acțiuni menite să contribuie la edu­carea măselei, la ridicarea ni­velului lor de pregătire r#lis­tico-ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru educație fizică și sport, cluburile și asociații­le, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor orga­niza manifestații sportive consacrate evenimentului. Presa centrală și locală, re­vistele culturale și literar-ar­­tistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instau­rării republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viața poporului și a țării, prin publicarea și transmiterea de materiale le­gate de semnificația procla­mării Republicii, consacrate (Continuare in pag. a­ll­a) Tr. SHIRK­IM ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ Tr. Sev*rin — străvechea Drobeta — aniversează în a­­ceste sis* m. Important jubi­leu: 1880 de ani d* atestare documentară. Printr-o fericiți coincidență, I. Th­. Severin Jubileul are loc în preajma unui alt moment deosebit — Inaugurarea Siste­mului hidroenergetic și de na­vigația Porțiie de Fier. Eve­nimentele nu leagă simbolic. De la vestitul pod peste Du­năre, ridicat aici de Apollodor din Damasc, care a făcut fai­ma Drobetei în lumea antichi­tății, și pînă la marea hidro­centrală înălțată tot pe aceste locuri prin eforturi unite de români și iugoslavi, o adevă­rată capodoperă a tehnicii mo­derne,­­ întinde o bimilenară istorie plină de pagini glo­rioase. Istorisii afirmă că pe timpul dacilor, așezarea purta denu­mirea de „Drubeta“ (Despica­ta), denumire c* se referă la despărțirre* Dunării în două brațe. După cel de-al doilea război daco-roman, din pe­rioada căruia vedem și astăzi capetele podului construit de vestitul arhitect al antichită­ții și ruinei­ castrului roman, așezarea își păstrează denu­mirea. Localitate urbană prosperă, nu devine capitala Daciei inferioare, împăratul Hadrian îi conferă, in anul 122 e.n., titulatura de muni­­cipium, iar mai târziu, Seve­rus o ridică la rangul de Co­lonia. După retragerea armatelor romane din Dacia, viața con­tinuă în aceste locuri, iar în secolul al XÎII-lea apare aici cea dintâi formație statală — Țara Severinului, care, vreme de aproape două secole a fost o puternică bază a luptelor date de înaintași pentru stă­vilirea valului otoman. In 1524, Cetatea Severinului este distrusă de turci. Pentru cî­­teva secole ea își schimbă vatra la Gemeți,­ iar în 1833, revine pe locul inițial al ora­șului, căruia i se atribuie de­numirea de Tr. Severin. Amplasarea la răscruce de drumuri și într-o bogată zo­nă agricolă îi permite orașului să înregistreze o simțitoare ascendență economică. Se creează aici, în 1851, portul fluvial. 7 ani mai târziu ia ființă șantierul naval, iar în urmă cu nouă decenii — ate­lierele C.F.R. Se naște astfel și proletariatul care, pentru început, se organizează în so­cietăți profesionale, «un si a fost „Mina și pădurea“, „Scân­teia“, „Furnica“ și „Fulgerul“. In 1893, numeroși muncitori aderă la P.M.SIDJ I., în 1910 la Partidul Socialist,­­pentru ca acum 51 de ani secțiunea Partidului Socialist de aici să încredințeze delegaților săi la congresul de constituire a Partidului Comunist din România misiunea de a vota pentru crearea P.C.R. Proletariatul severinean în­scrie, de asemenea, pagini de glorie în lupta împotriva ex­ploatării regimului burghezo­­moșieresc și în acțiunea ge­nerală a poporului de elibe­rare de sub cotropirea fas­cistă. Lupta dusă de severi­neni pentru apărarea vetrei așezării, pentru înălțarea ei pe culmi superioare de pro­gres și civilizație, a căpătat Marin COANDA (Continuare în pag. a ll-a) MOMENT ANIVERSAR, Vedere din elicopter a orașului Tr. Severin

Next