Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-10-01 / 8052. szám

£ geéiíMii&ta PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-UAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII— Nr­. 8052 Duminica 1 octombrie 1972 6 pagini 30 bani MIINE, DIN NOU ÎN AMFITEATRE începe un nou an universitar. Cu toată obișnuita sa repetare, deschiderea unui nou an universitar constituie un eveniment unic în felul său. Pentru că nu poate fi uitat niciodată de tinerii ce trec un prag definitoriu în formația lor profesională și spirituală. Pentru că revenirea la cate­dră și în laboratoare a universitarilor este un răspuns me­reu reînnoit al chemării de început într-o nobilă profe­siune. Un nou an universitar este unic în felul lui. Proiectat într-o suită de ani asemănători, își definește totdeauna par­ticularitățile prin noul pe care-1 aduce, prin caracterele proprii fiecărei generații de studenți. In acest an de învă­­țămint, întregul corp profesoral, studențimea clujeană — aidoma celor din întreaga țară — beneficiază din plin de efectele programului stabilit de Conferința Națională a partidului, unde sarcinile învățămîntului de toate gradele au fost implicate în dezbaterile privind actualul cincinal, ca premisă a noului ritm, cantitativ și calitativ, al econo­miei noastre. Nobila misiune a școlii superioare de­ a pre­găti temeinic specialiștii de miine în condițiile accelerării progresului științific și tehnic contemporan și în spiritul umanismului socialist găsește în conștiința fiecărui univer­sitar un profund atașament. In anul școlar trecut universitarii, studențimea clujea­nă, română, maghiară, germană și de alte naționalități, sub conducerea și directa îndrumare a organelor și organizațiilor de partid, și-au mobilizat forțele și capacitatea creatoare pentru a realiza în fapt un proces unitar de învățămînt­­cercetare-producție și o mai intensă activitate de educație revoluționară. Anul universitar 1972—1973 debutează sub semnul unor responsabilități și exigențe majore care impun cu atât mai mult un efort continuu de competență științi­fică și pedagogică a cadrelor didactice, o viziune largă sub incidența viitorului, o strădanie rodnică pentru a răspunde imperativelor prezentului. Cele două laturi inseparabile ale procesului instructiv-educativ al studenților, formarea lor ca buni specialiști și cetățeni devotați cauzei socialismului, reprezintă efortul conjugat al tuturor disciplinelor și al tu­turor cadrelor didactice. Fiecare disciplină și fiecare cadru didactic își aduc aportul în realizarea acestor două obiecti­ve esențiale ale procesului de învățământ. Dar școala supe­rioară își poate împlini totala chemare, misiune, numai dacă se află intr-o legătură permanentă cu viața, cu prac­tica, numai dacă, în desfășurarea multiplelor sale activități se urmăresc în primul rînd cerințele create de dezvoltarea actuală și de perspectivă a economiei, științei și culturii românești. Tinerii care pășesc în acest an pentru prima oară în amfiteatrele universitare sau cei care își reîncep activita­tea în ele, înțeleg cu ce sentiment de răspundere și de înaltă conștiință trebuie să se pregătească pentru a deveni oameni cu un bogat bagaj de cunoștințe culturale și știin­țifice, posesori ai unei specialități solid construite, atașați cu întreaga lor ființă la cauza edificării patriei socialiste multilateral dezvoltate. Au dovedit­ o pină acum generațiile de studenți ai Clujului universitar. O vor dovedi, in va­riate clar eficiente formule, toți cei care in această zi de sărbătoare împlinesc un nou Gaudeamus igitur. Tuturor universitarilor și studenților le urăm succes in noul an școlar! Universitatea in activitățile sale fundamentale: instrucție-educație­cercetare științifică — Am dori, tovarășe rec­tor, ca discuția privind noul an universitar să aibă ca punct de referință concluziile relevate de rezultatele anului școlar trecut. — Pentru a judeca contex­tul în care își deschide porți­le un nou an universitar este nevoie, fără îndoială, de cî­­teva puncte de sprijin care să permită o comparație, iar comparația anumite concluzii. Ar putea fi luate în conside­rație în această împrejurare două puncte de sprijin: cu ce rezultate s-a încheiat anul universitar 1971—72 și ce în­datoriri au fost indicate de Conferința Națională a parti­dului pentru dezvoltarea în­vățămîntului în general și a celui universitar îndeosebi, pentru noul an școlar și pen­tru viitor. Cîteva referințe la anumite realizări și la anu­mite succese în instruirea și educarea studenților, în cer­cetarea științifică și în dota­rea instituției pot constitui indicii cu privire la stadiul în care se găsește Universitatea în activitățile sale fundamen­tale. Printre cele mai de sea­mă realizări socotesc promo­ția sau mai bine zis promoți­ile, fiindcă în anul 1972 și-au încheiat studiile universitare două promoții, una de 5 ani și alta de 4 ani, care statistic a însemnat peste 3.300 tin­eri specialiști în multiplele și variatele domenii ale vieții so­ciale: profesori, cercetători, economiști, juriști etc. Acești tineri îmbogățesc fondul cul­tural și științific cu tot ce au însușit în cei 4 sau 5 ani pe băncile Universității, fiind purtătorii unor idei și idea­luri de progres și bunăstare a țării și a poporului, însem­­nînd tot atîtea forțe propul­soare în învățămînt, știință, cultură și economie. Dacă vom adăuga cifrei și aprecierea ca­lității pregătirii acestor tineri pe baza mediilor celor 4 sau 5 ani de studiu și mai ales a încununării acestei activități — examenul de licență care înseamnă peste 85% medii de bine și 1. bine — contribuția la propășirea României socia­liste, multilateral dezvoltate, va fi înțeleasă cu mai multă ușurință și în mod obiectiv. — Ce concluzii sînt rele­vante prin prisma conținutului dat relației învățămînt-cerce­­tare-producție? — Realizări s-au obținut în structura planurilor de inva­țămînt, mai bine ancorate în viața societății prin accentu­area deliberată și într-o mai mare măsură a laturii practi­­ce-aplicative, concrete. Cu al­te cuvinte, relația învățămînt — cercetare — practică a fost investită cu un conținut mai bogat, prin planurile de în­vățămînt, programe, cursuri și seminarii.­ îndeosebi se cuvine subliniază mai juste așezare a științelor sociale în planuri și programe în două sensuri: unul prin sporirea evantaiului de discipline de științe sociale și al doilea, prin integrarea acestora mai organic în științele particula­re, prin abandonarea unor formulări abstracte și exem­plificarea prin ceea ce este mai valoros din diferitele do­menii ale științei și, firește, din viața politică și economi­că a țării noastre. A doua realizare care se cuvine­­ subliniată și cu­­ acest prilej este organizarea mai științifică, mai conformă cu necesitățile sociale, economice, a practicii productive sau pro­fesionale a studenților. Inte­grarea acesteia alături de di­feritele discipline în progra­mul săptămînal al studenților și timp de o lună de vară, prin o mai bună organizare s-a eliminat în mare măsu­ră, nu însă total, formalismul din această activitate. Cuprin­derea tuturor studenților în activitățile de practică­ pro­­ductivă sau profesională, în diferite întreprinderi și insti­tuții din municipiul și județul Cluj sau chiar din alte jude­țe ale țării, înființarea celor 35 de ateliere-școală și-a do­vedit eficiența într-o măsură sporită în raport cu anii pre­cedenți. Asemenea activități și-au îndeplinit cele două scopuri principale urmărite: unul de ordin educativ și al­tul de ordin economic. Edu­cativ prin faptul că munca a coborît din sfera unor dezide­rate din grupele de studenți, care au dovedit mare interes și chiar o mare satisfacție în această activitate practică, iar obiectele realizate de studenți în atelierele-școală reprezintă certe valori economice, care vor putea fi valorificate fie în autodotarea atelierelor și la­boratoarelor Universității sau ale unor școli de cultură ge­nerală, fie prin desfacerea lor printr-un magazin destinat în acest scop. Interviu realizat de Emilia CRIȘAN Continuare în suplimentul duminical Interviu cu prof. univ. dr. docent ȘTEFAN PASCU, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” ALMA MATER NAPOCENSIS 3JQ-0, 03 ANSAMBLUL „MARȚISORUL” Noi succese peste hotare Invitat să participe la a 27-a ediție a Festivalului inter­național de folclor de la Dijon, întrecîndu-se în măiestrie cu încă 29 de formații din trei continente — Europa, Asia, America, — Ansamblului studențesc „Mărțișorul" i s-a acor­dat, pentru prima oară în istoria festivalului, trei distincții: Discul de aur al Academiei Charles Gros, pentru cea mai bună formație orchestrală, cu o mențiune specială pentru taragotistul Dumitru Farc­aș, Medalia pentru cel mai bun șef de orchestră „Ciorchinele de aur“ (aceluiași Dumitru Fărcaș), din partea Asociației franceze pentru activități distractive, și Colierul de bronz, oferit de comitetul de or­ganizare a festivalului, așa cum ne' Tu își­ aducăto­rrul Casei de cultură a stu­­denților, regizorul artistic al formației, Laurențiu Hodorog, ansamblul a fost „struna numărul unu a viorii Festivalu­lui“; cetățenii Dijonului, oraș înfrățit cu municipiul Cluj, au îndrăgit tinerețea, spontaneitatea și, mai ales, arta ansam­blului clujean, ovaționat de nenumărate ori în sălile de spectacole sau pe străzile orașului. După primul succes, în acest turneu de cinci săptămîni, au urmat altele, cu ocazia spectacolelor susținute în Belgia, Olanda și, din nou, Franța. Pentru prima oară, în salonul de onoare al primăriei din Boulogne — Paris s-a instalat o scenă pe care au evoluat artiștii studenți clujeni și, tot pentru prima oară, Dumitru Fărcaș și taraful său au cîntat împreună cu Gheorghe Zamfir. Au fost două spectacole de înaltă valoare artistică, în care s-au întîlnit două discuri de aur ciștigate la Dijon (Gheorghe Zamfir d in 1970), în care cei doi artiști au reamintit publicului că folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate și mai frumoase din lume. Adriana CALIAN Chm': ți [ uUii»" • ÎNSEMNĂRI DM MINUNE Am fost de-atitea ori pe Valea Some­șului Cald. Mai mult in căutarea unui loc de refugiu din cita­din, pentru recreere în Splendidul decor al locului. Păsărelul codrului, susurul riu­­lui, căpriorii la adă­pat mă tonifiau și-mi făceau de fie­care dată invitația de a mă reîntoarce pe această vale atit de pitorească. Am fost intr-o va­ră cind numai tune­te de trotil se rever­berau­­ intre­­ munți. Nu știam, precis ce vrajbă se petrecea. Am înțeles că tihna mierlei și a căprio­rului au fost curma­te, din moment ce nu le mai vedeam. Cind am intilnit mi­neri și artificieri m-am lămmit. Mun­ții erau aruncați în aer pentru a face lu­mină in valea atit de strimtă a Someșului. De atunci mereu am căutat locurile de mine știute, glras nu atit de farmecul peisajului sălbatic, ci­ de ceea ce îmi po­vesteau constructorii. Nu prea înțelegeam totul. Ieri, însă, am fost și am trăit in­tens sentimentul su­premației puterii și minții omului asu­pra colosului de ster. Pripind de sus, din vtrful crestei, oame­nii păreau pigmei, cățărați ca păsările pe imensul baraj, în­­cîlciți intre țesături imense de fier și be­ton. Mici păreau oa­menii pe lingă opera lor, dar uriași prin forța și hărnicia Ion Tocmai se atacase o nouă lucrare la înăl­țimea de cîteva sute de metrii escavări în­­ stîncă pentru lăcașul noului drum ce va trece peste barajul Tarniței. Inginerul responsabil spunea că la anul, în tri­mestrul IV, totul va fi gata aici. Deocam­dată, muncă fără as­tâmpăr, eroică. Cînd ceremonialul punerii în funcțiune a cen­tralei electrice va a­­vea loc, nu voi lipsi. Atunci mă voi încli­na în fața celor vă­zuți ieri sus, la cîteva sute de metri și le voi spune cu admi­rație și respecți sînteți niște uriași. N. EUPȘANU Tarnița. Sfîrșit de septembrie 1972 Fotografiat Rudolf WAGNER PITONIM4 PWIHIMĂ-MLI IMPORTANTĂ III HUZURÎ A CINIMII III­ÍIMTE DE IMN Cum vă completați I s •­­ ■ cunoștințele de specialitate ? Este eficientă forma folosită? Ritmul fără precedent de dezvoltare a științei și tehnicii, explozia de informații care are loc în toate domeniile de activi­tate sporesc rolul cunoașterii, al pregătirii de specialitate în ridicarea eficienței eco­nomice a activității productive. Fără o te­meinică și continuă completare a cunoș­tințelor profesionale, stăpinirea complexe­lor utilaje și tehnologii devine imposibilă. Specialiștii sunt de părere în unanimitate că astăzi, în condițiile revoluției tehnico­­științifice, pregătirea profesională a deve­nit o componentă a creșterii economice. Ne-am dat intîlnire, pentru a discuta ceea ce se face in unitățile economice în do­meniul pregătirii, cum contribuie aceasta la realizarea actualului plan cincinal înainte de termen, ce trebuie întreprins în viitor pentru a transforma procesul de perfecțio­nare profesională într-un mijloc de crește­re a producției și productivității, de îmbu­nătățire a calității, cu tovarășii Petru SA­­BRU, operator chimist, și Florica VLAICU, inginer de la Terapia, Gheorghe BUZEA, șef serviciu personal — la uzina Tehnofrig, Teodor PINTICAN, maistru, și Gheorghe MATEIAȘ, muncitor — de la întreprinderea Libertatea, Melania BUJURCA, șef serviciu plan la Fabrica de cartoane, Ștefania SIL­­VEȘAN, șef de echipă, și KOVÁCS Adal­bert, șef serviciu­­ de la Spicul, Adalbert VITAN, maistru la Flacăra-Confecții, Maria POP, vicepreședinte la cooperativa Higie­na, și Emilia MUREȘAN, economist la Di­recția pentru problemele muncii și ocrotirii sociale. Evidențiind o experiență bogată, sinteti­­zind amplele căutări desfășurate pentru a găsi cele mai adecvate forme și metode de pregătire, dialogul avut­­ și pe care il consemnăm — poate constitui un ajutor prețios in acțiunea de mare anvergură, pentru MAI IUTE, MAI BINE și MAI EFI­CIENT, in care este antrenată întreaga noastră clasă muncitoare. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a ll-a) Saratorirea poetului Kiss Jenő ieri la prânz, la Asociații­ Scriitorilor din Cluj, a avut loc sărbătorirea poetului Kiss Jenő, cu ocazia împlinirii vârs­tei de 60 de ani. Apreciat poet, Kiss Jenő este și unul dintre cei mai prodigioși­ tra­ducători al poeziei românești în limba maghiară, pentru volumul său de traduceri Ba­lade populare românești, poe­tului Kiss Jenő i s-a atribuit Premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971. Isa festivitate, Dumitru Ra­du Popescu, secretarul Aso­ciației Scriitorilor din Cluj, și Dászlóffy Aladár, secretarul organizației de partid a Aso­ciației, au transmis sărbători­tului, în numele scriitorilor clujeni, a numeroși cititori, fe­licitări pentru bogata sa acti­vitate și urări de succes în munca sa viitoare de poet și traducător. In cuvîntul său, mulțumind pentru caldele cu­vinte adresate, Kiss Jenő, în­tr-o profesiune de credință, a adus un elogiu frumuseții, austerității și efortului mun­cii de scriitor. Despre activi­tatea de redactor la „Utunk și de colaborator la „Tribuna” au vorbit, In cuvinte calde, Heredi Gusztáv și Ion Lungu, urîndu-i poetului putere de muncă și noi succese. ÎN PAGINA A II-A ® Imperative ale campaniei de toamnă: RITM ALERT LA RECOLTĂRI, TRANSPORT $1 DEPOZITAREA URGENTĂ A PRODUSELOR, SEMĂNATUL CULTURILOR IN BUNE CONDIȚII! f.___V * _ DIN ZORI PINA IN AMURG LA LUCRU IN CIMP! C.A.P. Florești — A început semănatul secării * ■\

Next