Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-22 / 8197. szám
PAGINA 2 FĂCLIA /zsuzsi de Barta Lajos Un spectacol al bunei dispoziții atît pe scenă, cit și în sală — astfel s-ar putea caracteriza noua premieră a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Barta Lajos, autorul piesei, este unul dintre scriitorii maghiari a căror soartă a fost prea mult influențată de istoria zbuciumată a secolului nostru. A debutat încă la începutul anilor 1900 cu nuvele adînc legate de viața celor oropsiți și a fost primit cu entuziasm de spiritele cele mai luminate ale epocii. A avut încercări reușite și în dramaturgie, printre altele cu piesa sa Zsuzsi,prezentată prima dată în 1916 la Budapesta și imediat după premiera absolută, și la Cluj. Dar? a intervenit revoluția din 1918, apoi emigrația cu toate urmările sale, și în consecință scriitorul și-a reluat activitatea sa, intr-un mediu firesc, abia în anii 50, la o vîrstă înaintată. O activitate care ar putea fi calificată drept reconstituirea anilor tinereții, a operei rămase nedefinitivate. Zsuzsi— piesă redescoperită în asemenea condiții — se înscrie de fapt în linia tradiției așa zisă a „piesei» populare”. La activul său 6» avea un interes major față de problemele vitale ale populației rurale de la începutul secolului condiții de viață deosebit de grele, muncă istovitoare, climatul amenințător al unui regim de jandarmi. La capitolul insuficiențelor însă descoperim același ton dulceag-por>oranist, același idilism fals, care a dus la criza și la respingerea „pieselor populare“ de către cei mai buni oameni de litere și de teatru încă pe la sfîrșitul secolului trecut. O idilă între un muncitor și o tînără văduvă pe de o parte, o dramă a injustiției, abandonată pentru finalul roz — pe de alta, astfel ni se prezintă nouă astăzi piesa lui Barta Lajos. Dar se pare că atracția idilei rămîne valabilă și pentru spectatorul zilelor noastre: Zsuzsi promite un succes de durată în ciuda defecțiunilor incontestabile. Succesul, desigur, este și un merit al interpretării. Sub conducerea regizoruluiactor Márton Janos, pe scena Teatrului Maghiar de Stat rulează un spectacol viguros, plin de umor și farmec, în mod fericit îmbinat cu cîteva cîntece populare de mare frumusețe — un spectacol care în ansamblu dovedește înțelegerea stilului cerut de genul piesei. Două interpretări foarte bune, de mare varietate a mijloacelor de expresie, cu multă vervă — cele ale Clarei Sebők și ale lui Küllő Béla, în rolurile principale — sunt secundate de episodice reușite! o miniatură excelentă a lui Bencze Ferenc, portrete la locul lor, semnate de Orosz Lujza, Márton János, Geréb Attila, Jancsó Miklós, Török Katalin, A. Tősza Ilona, Féjerffy Gyula, Pásztor János, Iló Ferenc. Funcționale, bine închegate în ansamblul spectacolului, decorurile lui Cs. Erdős Tibor. Zoltán KRIZSAN W SIMPOZION Ieri după-amiază, la Biblioteca centrală universitară, a avut loc un simpozion organizat de Asociația de drept internațional și relații internaționale cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale, In cadrul căruia au vorbit Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de informare O.N.U. pentru România, prof. dr. docent Vladimir Hanga, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj, și conf. univ. dr. Marțian Niciu. In continuare a rulat un film despre O.N.U. OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ Vă scriu de pe meleaguri argeșene, din Pitești, orașul unde-mi desfășor activitatea profesională. O suferință mai veche — astm infecțios alergic — m-a făcut să apelez la medicii specialiști ai școlii medicale clujene, de al cărei renume am auzit și ulterior m-am convins. Chiar în ziua sosirii mele la Cluj pentru consult și internare am suferit, la coborârea din tren, o gravă criză. De urgență am fost transportat și internat la clinica Medicala a II-a, condusă de prof. univ. dr. Viorel Gligore. Primul consult mi l-a făcut chiar tovarășul profesor, iar tratamentul de primă urgență și necesitate a fost efectuat de tov. asistent, dr. Nicolae Hincu. In toate cele aproape trei săptămini cît am stat, internat in clinică m-am bucurat de o îngrijire și tratament cum nu mi-am putut închipui. In afara tovarășului asistent Hincu, medicul de salon, trebuie să-l amintesc și pe tovarășul conf. univ. dr. Alexandru Duțu pentru grija ce mi-a purtat-o, interesul pentru alinarea suferințelor și însănătoșirea mea. Mai vreau să amintesc atmosfera deosebit de umană, de adevărata omenie, pe care am întîlnit-o in clinica Medicala a 11-a, interesul deosebit manifestat de la profesor și pină la sora de salon față de omul bolnav, indiferent cine ar fi fost el. Pentru fiecare aceeași grijă atentă, și competentă, aceeași dăruire pentru alinarea suferințelor și redarea celui bolnav familiei și societății. M-au impresionat atmosfera de muncă din clinică și disciplina fermă, meticuloasă, a fiecăruia din colectiv, competența profesională, dragostea față de omul suferind. M-au impresionat la fel de plăcut vizitele făcute pentru unele analize și la alte clinici, constatînd peste tot aceeași atenție dată de oamenii in alb omului suferind. Aș fi vrut să scriu multe despre tot ce am simțit și trăit în zilele cu am fost internat la clinica Medicala a 11-a. Dar cum eu sunt un om al cifrelor și nu al Uterelor, pricepîndu-mă mai puțin la metaforă, închei aceste sumare rânduri exprimindu-mi încă odată omagiul și recunoștința față de felul cum am fost tratat și însănătoșit în clinica Medicala a II-a, față de acești minunați și excelenți medici care alcătuiesc colectivul clinicii. Mulțumirile mele și recunoștință profesorului Grigore Viorel, conferențiarului , Alexandru Duțu și asistentului Nicolae Hincu. Nicolaie PÄUNESCU, Pitești, str. Egalității 7 PROIECTUL LEGII PRIVII DEZVOLTAREA IM DEZBATERE: dSTRUfllfi DE LOCUINȚE ȘI MEDIUL LEGII ADMINISTRAREA FUMUI LOCATIV 0 grijă constantă a partidului și statului nostru — ridicarea nivelului de trai și a stării de sănătate a populației Salariații Inspectoratului sanitar al județului Cluj au luat cunoștință cu viu interes de Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ, care oglindesc grăitor grija față de om și nevoile sale. Astfel, din punct de vedere al condițiilor de habitație, esențiale pentru promovarea stării de sănătate a populației. Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe insistă asupra îmbunătățirii gradului de confort, prin mărirea normei de suprafață de la 8 la 10 mp pe persoană, precum și a posibilității ca o familie să beneficieze de un spațiu suplimentar de 1—2 camere în cadrul proprietății personale. La fel, stabilirea clară a unor priorități pentru acordarea creditelor pentru construire de locuințe proprietate personală favorizează satisfacerea necesităților pentru familiile cu venituri mai mici sau cu mai mulți copii, toate acestea influențând în mod pozitiv ridicarea nivelului de trai și a stării de sănătate. Cointeresarea populației cu posibilități de a-și construi locuințe cu sprijinul statului va duce, implicit, la o preocupare susținută în promovarea spiritului de gospodărire mai exigentă și mai rațională a fondului de spațiu locativ — cu efecte pozitive asupra asigurării confortului igienic și acestea cu consecințe favorabile asupra ansamblului sănătății centrului popular. Considerăm că îmbunătățirea condițiilor de habitație conform prevederilor actualelor proiecte se va repercuta favorabil în primul rînd asupra femeii — cu atribuții de gospodină și, în același timp, salariată — prin diminuarea și chiar eliminarea unor factori stresanți la care este supusă in contextul vieții moderne, în dubla calitate pe care o îndeplinește. Apreciem deosebit de utilă măsura de a se construi cu prioritate locuințe — cămine pentru tinerii muncitori nefamiliști, prin care li se creează astfel condiții de evitare a navetismului, factor de suprasolicitare a organismului și de scădere a capacității de muncă, cu grave repercusiuni asupra randamentului și a stării de sănătate. De asemenea, Proiectul stipulează obligații și constructorilor de a executa lucrări de bună calitate, cu respectarea parametrilor de funcționalitate optimă, care sa ofere, pe lingă un confort la cerințele actuale și de viitor, promovarea unor factori sanogenetici legați de sănătatea fizică și psihică a familiei. Dr. Zoltán KARÁCSONYI, inspector de stat județean șef în sprijinul celor cu venituri mai mici Am studiat cu firească atenție Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și mărturisesc cu sinceritate că sunt mulțumită de posibilitatea ce mi se oferă mie și familiei mele de a ne construi un apartament proprietate personală. Vom realiza economii firești, cîștigăm doar destul de bine și vom depune banii la C.E.C. pentru a ne crea avansul necesar. In fond, eu cred că omul nu trebuie să fie preocupat în viață de procurarea unor lucruri, cel puțin pentru început, care ii aduc plăceri mărunte, ce pot fi amînate. A-ți construi o casă, un apartament, e nu numai un lucru posibil și necesar, care îți dă o satisfacție majoră, ci, aș îndrăzni sâ afirm, un ajutor pentru cei cu venituri mai mici, care locuiesc în locuințe proprietate de stat și pentru care se construiește, în continuare, in condițiile unui confort mărit. Doina ARDELEANU, inspector principal personal la I.A.P. „Someșul“ din Cartierul Gheorgheni din Cluj. Microraionul L m ra culru SERI LA CLUBURILE STUDENȚEȘTI învingînd dificultățile de spațiu și organizatorice.^ Clubul Institutului de artă și-a reluat activitatea. Se remarcă, în cadrul activității sale, serile de vineri, cu discuții teoretice despre artă, știință, filosofie, cu intîlniri ale studenților plasticieni și muzicieni cu personalități ale vieții culturale clujene. Studenții au participat cu interes la serile de pină acum: Seară omagială Copernic — și audiție din muzica lui Bach. Creația poetică — evocare și invocare, cu participarea poetului Tehhar Mihadaș — și audiție de jazz, Interferența umanistă a medicinei și artei, cu participarea prof. univ. dr. Crișan Mircioiu— și Muzica „vie“ în interpretarea unui cvartet studențesc de la Conservator. Mîine seară, prof. Flavia Hăngănuț va vorbi despre Timpul mitic la J. Joyce, Th. Mann și M. Proust, iar conf. univ. Daniel Popescu va prezenta diapozitive din fondul bibliotecii institutului. Viitorii arhitecți au solicitat anului I de la Conservator un concert în cadrul clubului studențesc. Formația s-a alcătuit din dorința și elanul studenților. Am ascultat Corelli — „Concerto grosso nr. 12“ — din a cărui împletire sonoră s-au reliefat liniile solistice ale viorii lui Ildikó Line și Dorin Munteanu și ale violoncelului Suzanei Schwartz, „Sonata pentru vioară și orchestră“ de Eduard Tereny ne-a prilejuit o frumoasă prezență solistică — aceeași Ildikó t vne. Aria de Bach, gravă și largă, au interpretat-o niște mîini poate nu îndeajuns de pătrunse de sensul adine al acestui univers sonor. Raportată la etapa în care se află formația, „Simfonia 27“ de Haydn, a fost convingătoare. Conducătorul orchestrei, Tiberiu Popovici, un dirijor înzestrat, a pornit hotărît, urmînd să dobîndească mai multă experiență. (Marta Mihaela STURZA) BUCURIA FLORILOR Sub egida Centrului de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, Casa de cultură a studenților a găzduit recent expoziția „Florile“ a pictorului amator Mircea Pașcalău. Numeroși vizitatori s-au putut întîlni astfel cu un univers în care culorile au impus nu frumusețea unor ------- ----flori, ci vocația unui plastician, care prin ceea ce a oferit în această expoziție se pare el nu mai este un simplu amator; el este de pe acum un stăpîn al culorii.* Atmosfera pe care pictorul o creează este gravă, meditativă. Culorile poartă uneori un mesaj melancolic, peste care stăruie însă o seninătate, o bucurie a culorii care transmite stările sufletești ale unui melancolic naiv. Privit în parte, fiecare tablou reface această melancolie naivă. De fiecare dată, însă, culorile concretizează altă imagine, altă perspectivă a acestei stări. Tablourile sînt cînd dominate de culorile fundalului, cînd de cele care reprezintă floarea sau anumite părți ale florii. Prin aceste mijloace de schimbare a unghiului de vedere, a perspectivei, pictorul reușește să prezinte în natura statică a tablourilor , varietate a stărilor sufletești. Așadar, tablourile lui Mircea Pașcalău nu sunt simple impresii după natură, ele sunt mai degrabă expresii ale unor stări sufletești. Pictorul nu este un „impresionist“ ci un „expresionist“. Tablourile orientează ochiul și mintea vizitatorului nu spre o floare sau alta din natură, ci spre reprezentări ale unei lumi interioare exprimată de pictor intr-un mod simplu, cu multă economie de culoare și cu mult meșteșug. Lipsesc din aceste tablouri decorurile inutile, abun ________ dența culorilor proprie de obicei amatorilor. Ele sunt însă mărturia unui tenace efort individual făcut cu pasiune și luciditate de către autor. Mircea Pașcalău, prin ceea ce a prezentat în această expoziție, ne-a dovedit faptul că și „amatorii“ își pot depăși condiția de amatorism pe care unii o mai au, ne-a dovedit că este purtătorul unui mesaj plastic autentic și angajat în exprimarea sa. Traian VEDINAȘ „Cum l-am cunoscut pe Victor Babeș” In cadrul „Serilor clujene“, iniine după-amiază, la ora 18, în sălile Muzeului de artă, acad. Ștefan Milcu, vicepreședinte al Academiei, va evoca personalitatea lui Victor Babeș. Seara se va încheia cu un concert susținut de orchestra de cameră a medicilor, dirijată de Miron Șoarec. EXPOZIȚIE DE ARTA Din inițiativa organizației de partid și cu sprijinul lăudabil al Muzeului etnografic din Cluj, în sala căminului cultural din Dîmbul Rotund s-a deschis zilele acestea o expoziție de artă etnografică. Cea mai mare parte a exponatelor reflectă arta populară din bazinul Someșului, cu specific românesc, maghiar și săsesc., Expoziția a fost prezentată publicului de către , muzeologul I. Toșa, prezentarea fiind însoțită de proiectarea unor diapozitive în culori. Bucurîndu-se de aprecierea locuitorilor cartierului, expoziția rămîne deschisă pină la 22 martie, ea putind fi vizionată între orele 11—19. Șt. MIHÁLY, coresp. MASĂ ROTUNDĂ Filiala U.S.S.M. Cluj, secția dermato-venerologică, organizează în ziua de 21 martie, în biblioteca Clinicii dermato-venerologice, o masă rotundă pe tema: „Analiza eficienței combaterii bolilor venerice prin prisma măsurilor actuale. Probleme de epidemiologie și de tratament“. Participă specialiști din Capitală și unele județe limitrofe Clujului. Mircea Pașcalău: „Tufănele“ I Pe teme comerciale DISCIPLINA. UN MOFT? Dacă unora o sâ le pară pretențioasă o discuție despre disciplină, pentru noi și mai ales pentru cei cărora aceste rânduri li se adresează cu precădere, o asemenea discuție este oportună. Firește, vom discuta despre disciplina muncii, obligatorie pentru toți cei ce lucrează intr-un domeniu sau altul și care primesc un salar pentru asta, deși, chiar in paranteză fie spus, omul trebuie să fie disciplinat nu numai în timpul orelor de serviciu. Desigur, cauzele și formele actului de indisciplină sunt numeroase, consecințele in strînsă legătură cu acestea, dar aproape întotdeauna le resimțim și noi, cei din jur, chiar dacă nu în aceeași măsură și în același fel. Mai mult, în comerț, bunăoară, efectele actului de indisciplină comis de un lucrător le resimțim, nu de puține ori, doar noi, cumpărătorii. Iată cîteva exemple, poate nu cele mai semnificative, dar care argumentează hotărîrea noastră de a discuta despre disciplină și care pot — noi am zice trebuie! — îndemna la meditație. Un grup de cetățeni din dacea ne sesizează că în ziua de 3 martie a.c., cetățenii din localitate nu și-au putut cumpăra o serie de lucruri necesare, mai ales pentru a doua zi, duminică, pe „motiv“ că magazinele alimentare, de aparate electrice și cel de textile erau închise din cauza unei nunți la care au participat aproape toți vînzătorii. Notăm că ora de închidere a acestor magazine este 19 și deci era timp suficient să se participe și la nuntă. Din păcate au mai fost și alte necazuri —■ și nu mai puțin grave, dar care au trecut neobservate de către cei care ne-au sesizat. Iată cîteva din ele. Livrarea pîinii de către fabrica din Huedin se face o dată pe săptămînă, vinerea. Ar fi trebuit, prin urmare, ca întreaga cantitate (1.000 kg) să ajungă la cincea vineri, 2 martie, și mai ales să fi ajuns o pîine proaspătă, bună, așa cum își dorește fiecare. S-au livrat doar aproximativ 700 de kg de pîine și nici aceasta de cea mai bună calitate, urmînd ca a doua zi, sîmbăta, Ioan Neag, responsabilul magazinului alimentar, să primească diferența. Numai că, a doua zi i-a sosit o cantitate mult mai mare, de slabă calitate, pe care, evident, a refuzat-o. Este posibil ca „întîmplarea“ aceasta să fi dat naștere unor nemulțumiri, dar ne întrebăm — și întrebăm cum este admis ca cineva să se joace cu aprovizionarea unei localități și, mai ales, cu calitatea unor produse. Nu putem fi de acord, firește, nici cu vinzătorii magazinelor respective, care au închis cu circa 15—20 de minute înainte de orarul fixat, chiar dacă hotărîrea lor a primit avizul conducerii cooperativei. Nu trebuie, însă, să căutăm exemple de acest fel în Ciupea sau în alte localități mai mult sau mai puțin îndepărtate și unde organele de control ajung mai rar. In chiar centrul Clujului există o serie de unități care și-au făcut răul obicei de a induce lumea în eroare cu bilețele de felul: „Vin imediat“, „Sunt plecată la Bancă“ etc. Firește, cu mici și neînsemnate excepții, realitatea este alta. Pentru „frecvența“ cu care uzează de „anunțuri“ de acest fel amintim unitatea de desfacere a pîinii și cea de vopsitorie de pe strada Napoca. Dacă avem însă răbdare să stăruim asupra acestor cîteva cazuri, vom ajunge la concluzia — tristă, dar realistă — că pentru unii disciplina e un moft, iar pentru cei care trebuie să vegheze la instaurarea și respectarea ei, o chestiune de prea mică importanță. Sperăm că aceste rînduri să zgîndăie, pe undeva, niște conștiințe. Traian BARA Conferințele Filologie Sîmbătă, la Facultatea de filologie, profesorul Thierier de la Universitatea din Strassbourg a conferențiat despre „Cruciade în literatura Evului mediu“, iar luni, profesorul Tardy a vorbit despre „Funcția semantică a imaginilor de utilitate pedagogică“. Conferențiarii s-au bucurat de audiența unui larg și interesat public. (L. A.) 1 Propuneri opinii In legătură cu Proiectul de Lege privind dezvoltarea construcției de locuințe s-au reținut unele propuneri pe care le prezentăm, în mod sintetic, mai jos: ® Plafonul stabilit la art. 11 să fie majorat de la 900 lei la 1.000 lei venit lunar brut pe membru de familie. Tot la acest articol, să se mai însereze următorul aliniat: „Pentru fiecare persoană majoră din cadrul familiei care este aptă de muncă, dar nu lucrează, la stabilirea veniturilor pe membru de familie se va considera 1.000 lei brut“. La art. 14, să se facă următoarea completare: „Bunurile expropriate, să fie evaluate de aceeași comisie care evaluiază locuințele proprietate de stat ce se propun a fi vîndute, fără plafon limită, achitîndu-li-se celor în drept valorile stabilite de această comisie“. La art. 21, să fie majorat creditul, de la 25.000 lei pină la jumătate din valoarea construcției pentru familiile cu mulți membri și greutăți , familiale deosebite, iar rambursarea să se facă în 30 de ani. La art. 39, alin. III, se propune ca evaluarea clădirilor de locuit să se facă de către comisii constituite numai la nivelul consiliilor populare județene. Ultimul aliniat al articolului 40, să fie completat astfel: „Avansul va fi de cel mult 30 la sută din valoarea stabilită de către comisia de evaluare“. La capitolul 6 să se introducă următorul articol: „Persoanele care-și vînd locuința proprietate personală in care stau, indiferent dacă a fost construită cu ajutorul statului sau obținută prin cumpărare, moștenire, donație sau alte căi, n-au dreptul la obținerea cu chirie a unui spațiu din fondul locativ de stat. Pot să-și cumpere altă locuință din sectorul particular, fără a li se acorda credit de stat, dar numai o singură dată (pentru a nu se da naștere la speculă)“. Referitor la al doilea Proiect de Lege, privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se propun următoarele: © La ora 4, să fie prelungit termenul din aliniatul 2 de la un an la doi, în orașele mari, întrucît, în acest termen (un an) nu se poate asigura unităților spațiul necesar desfășurării bunei activități. Art. 8 să fie reformulat astfel: „Cetățenii care au venit mediu pe fiecare membru de familie pină la 1000 lei lunar, brut, vor beneficia in continuare de locuințe din fondul locativ de stat, în conformitate cu normele legale și cu plata chiriei corespunzătoare“. ENTOMOLOGUL Cercetători și practicieni destoinici, uniți intr-un colectiv prestigios, investighează perseverent și migălos tainele vieții vegetale. Mai bine zis, caută modalități de a creea soiuri noi, de mare productivitate, la plantele cultivate. Și nu fără succes. Soiurile și liniile noi de griu, numeroșii hibrizi de porumb dați in producție de Stațiunea experimentală agricolă Turda și-au arătat deja valoarea. Dar despre autorii acestora s-a scris, sau au făcut-o ei înșiși. Rândurile noastre își propun de această dată prezentarea unei alte fațete a activității de cercetare. Aceea a apărării culturilor de numeroșii dușmani ce le pîndesc adesea, acolo în timp. Iată de ce aici lucrează și specialiști care, cu răbdare și pricepere, urmăresc in lanuri și laborator insectele și ciupercile care dijmuiesc recolta, le studiază ciclurile de dezvoltare și înmulțirea, apoi, pe baza acestora, iau măsuri de combatere. Inginerul Dumitru Mustea, doctor în agronomie și specializat in entomologie, tocmai cu așa ceva se ocupă de circa 16 ani. Cercetările sale entomologice au, înainte de toate, un caracter aplicativ, curant, cum s-ar mai putea spune, și sunt concretizate printr-un însemnat număr de lucrări științifice. Recomandările, făcute prin presă, consfătuiri și un teren au fost și sunt de mare folos unităților noastre agricole, pentru că entomologul a venit cu indicații privind combaterea și prevenirea insectelor dăunătoare. in mulții săi ani de muncă a descoperit dușmani (a se citi insecte dăunătoare), necunoscuți ai plantelor, a stabilit pagubele ce le pot provoca și a elaborat măsuri de combatere, ti preocupă îndeaproape muștele cerealelor și viermele sfredelitor al porumbului, pentru că atacă masiv și pot compromite culturile. In ziua cind l-am vizitat, avea pe masa de laborator un sup de tulei de porumb infestați cu „sfredelitor" (in fotografie). Poate că in producțiile mari de griu obținute de Stațiune și unitățile agricole din vecinătate își are un loc, in cel din urmă, și laborioasa activitate a entomologului Dumitru Mustea. N. LUPȘANU TRIBUNA nr. 12 (848) Cultura — act de solidaritate deschide numărul de astăzi al revistei Tribuna . Paginile de critică, teorie, cronici literare cuprind: Ion Vlad — Pompiliu Constantinescu și disciplina exemplară a criticii, Nicolae Prelipceanu — Poetul în agora, Mircea Zaciu — Bivuac — Alte „obsesii“ călinesciene, Constantin Cubleșan — Reflecții contemporane — Universul provincial amorf, Ancheta Tribunei — Condiția scriitorului in provincie, Masă rotundă — In discuție, Ion Vlad, povestirea. Destinul unei structuri epice, D. D. Panaitescu: Ramiro, Ortiz către Li viu Rebreanu . Paginile de literatură cuprind versuri de Gheorghe Tomozei, Mircea Brânduș, Cornel Udrea, Virgil Teodorescu, Dmitro Pavlîciko . In paginile de artă, știință, filosofie semnează: Ion Cocora — Două spectacole pentru copii, Octavian Schiau — Elena Popea într-o colecție particulară din R.F. Germania, Justin Ceuca Film: Zestrea, M.C. Rusleanu, T.V.2 -- Viața in filmele de televiziune, Vladimir Brânduș — „Cred că apropierea trebuie făcută la noi din ambele părți și plasticienii către literatură, dar și literatura spre o mai entuziastă adeziune la ce se întîmplă în atelierul confraților lor“ — Cu poetul Marin Sorescu despre artele plastice, Sergiu Alex. Tribuna, top 10, R. T. V. Cluj, o pagină despre Cartea de artă în editura Meridiane, J. Deleanu: Portret robot, dr. Ana Fabian, dr. Fr. Nagy — Toth: „Fiziologia plantelor“, Ilie Călian — Top Ubick; Tristețe pentru cartea de poezie, Viorel Caceveanu Sport: Să fim gospodari!; Lt. col. Virgil Beldeanu, Dan Rebreanu — Cronica infracțiunii: Vă plac ghioceii? # în pagina Ce credeți despre ultima dumneavoastră carte? răspund Öles Goncear, Pavlo Zahrebelnîi, Natan Rîbak, Ivan Soldatenko, șt. dam. t