Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-22 / 8197. szám

PAGINA 2 FĂCLIA /­zsuzsi de Barta Lajos Un spectacol al bunei dis­poziții atît pe scenă, cit și în sală — astfel s-ar putea caracteriza noua premieră a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Barta Lajos, autorul pie­sei, este unul dintre scriito­rii maghiari a căror soartă a fost prea mult influențată de istoria zbuciumată a se­colului nostru. A debutat încă la începutul anilor 1900 cu nuvele adînc legate de viața celor oropsiți și a fost primit cu entuziasm de spi­ritele cele mai luminate ale epocii. A avut încercări reu­șite și în dramaturgie, prin­tre altele cu­ piesa sa Zsuzsi,­­prezentată pri­ma dată în 1916 la Budapesta și imediat după premiera absolută, și la Cluj. Dar? a intervenit re­voluția din 1918, apoi emi­grația cu toate urmările sa­le, și în consecință scriitorul și-a reluat activitatea sa, intr-un mediu firesc, abia în anii 50, la o vîrstă înaintată. O activitate care ar putea fi calificată drept reconsti­tuirea anilor tinereții, a o­­perei rămase nedefinitivate. Zsuzsi­­— piesă redescope­rită în asemenea condiții — se înscrie de fapt în linia tradiției așa zisă a „piese­­­i­» populare”. La activul său 6» avea un interes major fa­ță de problemele vitale ale populației rurale de la în­ceputul secolului­ condiții de viață deosebit de grele, muncă istovitoare, climatul amenințător al unui regim de jandarmi. La capitolul insuficiențelor însă descope­rim același ton dulceag-po­­r>oranist, același idilism fals, care a dus la criza și la respingerea „pieselor popu­lare“ de către cei mai buni oameni de litere și de teatru încă pe la sfîrșitul secolu­lui trecut. O idilă între un muncitor și o tînără vădu­vă pe de o parte, o dramă a injustiției, abandonată pentru finalul roz — pe de alta, astfel ni se prezintă nouă astăzi piesa lui Barta Lajos. Dar se pare că atrac­ția idilei rămîne valabilă și pentru spectatorul zilelor noastre: Zsuzsi promite un succes de durată în ciuda defecțiunilor incontestabile. Succesul, desigur, este și un merit al interpretării. Sub conduce­rea regizorului­­actor Márton Janos, pe sce­na Teatrului Maghiar de Stat rulează un specta­col viguros, plin de u­­mor și farmec, în mod fericit îmbinat cu cîteva cîn­­tece populare de mare fru­musețe — un­ spectacol care în ansamblu dovedește în­țelegerea stilului cerut de genul piesei. Două interpre­tări foarte bune, de mare varietate a mijloacelor de expresie, cu multă­ vervă — cele ale Clarei Sebők și ale lui Küllő Béla, în rolurile principale — sunt secundate de episodice reușite! o mi­niatură excelentă a lui Bencze Ferenc, portrete la locul lor, semnate de Orosz Lujza, Márton János, Geréb Attila, Jancsó Miklós, Török Katalin, A. Tősza Ilona, Fé­­jerffy Gyula, Pásztor János, I­ló Ferenc. Funcționale, bi­ne închegate în ansamblul spectacolului, decorurile lui Cs. Erdős Tibor. Zoltán KRIZSAN W SIMPOZION Ieri după-amiază, la Bi­blioteca centrală universita­ră, a avut loc un simpozion organizat de Asociația de drept internațional și relații internaționale cu ocazia Zi­lei internaționale pentru eli­minarea discriminării rasia­le, In cadrul căruia au vor­bit Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de in­formare O.N.U. pentru Ro­­mânia, prof. dr. docent Vla­dimir Hanga, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj, și conf. univ. dr. Mar­țian Niciu. In continuare a rulat un film despre O.N.U. OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ Vă scriu de pe meleaguri argeșene, din Pitești, orașul­­ unde-mi desfășor activitatea profesională. O suferință mai veche — astm infecțios a­­lergic — m-a făcut să ape­lez la medicii specialiști ai școlii medicale clujene, de­ al cărei renume am auzit și ul­terior m-am convins. Chiar în ziua sosirii mele la Cluj pentru consult și internare am suferit, la coborârea din tren, o gravă criză. De ur­gență am fost transportat și internat la clinica Medicala a II-a, condusă de prof. univ. dr. Viorel Gligore. Primul consult mi l-a făcut chiar tovarășul profesor, iar tra­tamentul de primă urgență și necesitate a fost efectuat de tov. asistent, dr. Nicolae Hincu. In toate cele aproape trei săptăm­ini cît am stat, inter­nat in clinică m-am bucurat de o îngrijire și tratament cum nu mi-am putut închi­pui. In afara tovarășului a­­sistent Hincu, medicul de sa­lon, trebuie să-l amintesc și pe tovarășul conf. univ. dr. Alexandru Duțu pentru gri­ja ce mi-a purtat-o, intere­sul pentru alinarea suferin­țelor și însănătoșirea mea. Mai vreau să amintesc at­mosfera deosebit de umană, de adevărata omenie, pe ca­re am întîlnit-o in clinica Medicala a­ 11-a, interesul deo­sebit manifestat de la pro­fesor și pină la sora de sa­lon față de omul bolnav, in­diferent cine ar fi fost el. Pentru fiecare aceeași grijă atentă, și competentă, aceeași dăruire pentru alinarea su­ferințelor și redarea celui bolnav familiei și societății. M-au impresionat atmosfera de muncă din clinică și dis­ciplina fermă, meticuloasă, a fiecăruia din colectiv, com­petența profesională, dragos­tea față de omul suferind. M-au impresionat la fel de plăcut vizitele făcute pen­tru unele analize și la alte clinici, constatînd peste tot aceeași atenție dată de oa­menii in alb omului sufe­rind. Aș fi vrut să scriu multe despre tot ce am simțit și trăit în zilele cu­ am fost internat la clinica Medicala a 11-a. Dar cum eu sunt un om al cifrelor și nu al Uterelor, pricepîndu-mă mai puțin la metaforă, închei aceste su­mare rânduri exprimindu-mi încă odată omagiul și recu­noștința față de felul cum am­ fost tratat și însănătoșit în clinica Medicala a II-a, fa­ță de acești minunați și ex­celenți medici care alcătu­iesc colectivul clinicii. Mul­țumirile mele și recunoștință profesorului Grigore Viorel, conferențiarului , Alexandru Duțu și asistentului Nicolae Hincu. Nicolaie PÄUNESCU, Pitești, str. Egalității 7 PROIECTUL LEGII PRIVII DEZVOLTAREA I­M DEZBATERE: dSTRUfllfi DE LOCUINȚE ȘI MEDIUL LEGII ADMINISTRAREA FUMUI LOCATIV 0 grijă constantă a partidului și statului nostru — ridicarea nivelului de trai și a stării de sănătate a populației Salariații Inspectoratului sa­nitar al județului Cluj au luat cunoștință cu viu interes de Proiectul Legii privind dez­voltarea construcției de lo­cuințe și Proiectul Legii pri­vind administrarea fondului locativ, care oglindesc grăitor grija față de om și nevoile sale. Astfel, din punct de vedere al condițiilor de habitație, e­­sențiale pentru promovarea stării de sănătate a popu­lației. Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de lo­cuințe insistă asupra îmbună­tățirii gradului de confort, prin mărirea normei de su­prafață de la 8 la 10 mp pe persoană, precum și a posibi­lității ca o familie să benefi­cieze de un spațiu suplimen­tar de 1—2 camere în cadrul proprietății personale. La fel, stabilirea clară a unor priori­tăți pentru acordarea credite­lor pentru construire de lo­cuințe proprietate personală favorizează satisfacerea nece­sităților pentru familiile cu venituri mai mici sau cu mai mulți copii, toate acestea in­fluențând în mod pozitiv ri­dicarea nivelului de trai și a stării de sănătate. Cointeresarea populației cu posibilități de a-și construi lo­cuințe cu sprijinul statului va duce, implicit, la o preocupa­re susținută în promovarea spiritului de gospodărire mai exigentă și mai rațională a fondului de spațiu locativ — cu efecte pozitive asupra asi­gurării confortului igienic și acestea cu consecințe favora­bile asupra ansamblului sănă­tății centrului popular. Considerăm că îmbunătăți­rea condițiilor de habitație conform prevederilor actuale­lor proiecte se va repercuta favorabil în primul rînd asu­pra femeii — cu atribuții de gospodină și, în același timp, salariată — prin diminuarea și chiar eliminarea unor fac­tori stresanți la care este su­pusă in contextul vieții mo­derne, în dubla calitate pe care o îndeplinește. Apreciem deosebit de utilă măsura de a se construi cu prioritate locuințe —­ cămine pentru tinerii muncitori nefa­­miliști, prin care li se creea­ză astfel condiții de evitare a navetismului, factor de supra­solicitare a organismului și de scădere a capacității de mun­că, cu grave repercusiuni a­­supra randamentului și a stă­rii de sănătate. De asemenea, Proiectul stipu­lează obligații și construc­torilor de a executa lucrări de bună calitate, cu respectarea parametrilor de funcționalita­te optimă, care sa ofere, pe lingă un confort la cerințele actuale și de viitor, promo­varea unor factori sanogene­­tici legați de sănătatea fizică și psihică a familiei. Dr. Zoltán KARÁCSONYI, inspector de stat județean șef în sprijinul celor cu venituri mai mici Am studiat cu firească a­­tenție Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și mărturisesc cu sin­ceritate că sunt mulțumită de posibilitatea ce mi se oferă mie și familiei mele de a ne construi un apartament pro­prietate personală. Vom reali­za economii firești, cîștigăm doar destul de bine și vom depune banii la C.E.C. pentru a ne crea avansul necesar. In fond, eu cred că omul nu tre­buie să fie preocupat în via­ță de procurarea unor lucruri, cel puțin pentru început, care ii aduc plăceri mărunte, ce pot fi amînate. A-ți construi o casă, un apartament, e nu numai un lucru posibil și necesar, care îți dă o satisfac­ție majoră, ci, aș îndrăzni sâ afirm, un ajutor pentru cei cu venituri mai mici, care lo­cuiesc în locuințe proprietate de stat și pentru care se con­struiește, în continuare, in condițiile unui confort mărit. Doina ARDELEANU, inspector principal personal la I.A.P. „Someșul“ din Cartierul Gheorgheni din Cluj. Microraionul L m ra culru SERI LA CLUBURILE STUDENȚEȘTI învingînd dificultățile de spațiu și organizatorice.^ Clubul Institutului de artă și-a reluat activitatea. Se remarcă, în ca­drul activității sale, serile de vineri, cu discuții teoretice des­pre artă, știință, filosofie, cu intîlniri ale studenților plasti­­cieni și muzicieni cu personalități ale vieții culturale­­ clujene. Studenții au participat cu interes la serile de pină acum: Seară omagială Copernic — și audiție din muzica lui Bach. Creația poetică — evocare și invocare, cu participarea poetu­lui Tehhar Mihadaș — și audiție de jazz, Interferența uma­nistă a medicinei și artei, cu participarea prof. univ. dr. Cri­­șan Mircioiu­­— și Muzica „vie“ în interpretarea unui cvartet studențesc de la Conservator. Mîine seară, prof. Flavia Hăn­­gănuț va vorbi despre Timpul mitic la J. Joyce, Th. Mann și M. Proust, iar conf. univ. Daniel Popescu va prezenta diapozi­tive din fondul bibliotecii institutului. Viitorii arhitecți au solicitat anului I de la Conservator un concert în cadrul clubului studențesc. Formația s-a alcătuit din dorința și elanul studenților. Am ascultat Corelli — „Concerto grosso nr. 12“ — din a cărui împletire sonoră s-au reliefat li­niile solistice ale viorii lui Ildikó Line și Dorin Munteanu și ale violoncelului Suzanei Schwartz, „Sonata pentru vioară și orchestră“ de Eduard Tereny ne-a prilejuit o frumoasă pre­zență solistică — aceeași Ildikó t­ vne. Aria de Bach, gravă și largă, au interpretat-o niște mîini poate nu îndeajuns de pă­trunse de sensul adine al acestui univers sonor. Raportată la etapa în care se află formația, „Simfonia 27“ de Haydn, a fost convingătoare. Conducătorul orchestrei, Tiberiu Popovici, un dirijor înzestrat, a pornit hotărît, urmînd să dobîndească mai multă experiență. (Marta Mihaela STURZA) BUCURIA FLORILOR Sub egida Centrului de în­drumare a creației populare și a mișcării artistice de ma­să, Casa de cultură a studen­ților a găzduit recent expozi­ția „Florile“ a pictorului a­­mator Mircea Pașcalău. Nu­meroși vizitatori s-au putut întîlni astfel cu un univers în care culorile au impus nu fru­musețea unor ------- ----­flori, ci vo­cația unui plastician, care prin ceea ce a oferit în a­­ceastă expoziție se pare el nu mai este un simplu amator; el este de pe acum un stăpîn al culorii.* Atmosfera pe care pictorul o creează este gravă, medita­tivă. Culorile poartă uneori un mesaj melancolic, peste care stăruie însă o seninăta­te, o bucurie a culorii care transmite stările sufletești ale unui melancolic naiv. Privit în­ parte, fiecare tablou refa­ce această melancolie naivă. De fiecare dată, însă, culorile concretizează altă imagine, altă perspectivă a acestei stări. Tablourile sînt cînd do­minate de culorile fundalului, cînd de cele care reprezintă floarea sau anumite părți ale florii. Prin aceste mijloace de schimbare a unghiului de ve­dere, a perspectivei, pictorul reușește să prezinte în natura statică a tablourilor , varie­tate a stărilor sufletești. Așadar, tablourile lui Mir­cea Pașcalău nu sunt simple impresii după natură, ele sunt mai degrabă expresii ale unor stări sufletești. Pictorul nu este un „impresionist“ ci un „expresionist“. Tablourile o­­rientează ochiul și mintea vi­zitatorului nu spre o floare sau alta din natură, ci spre reprezentări ale unei lumi in­terioare exprimată de pictor intr-un mod simplu, cu multă economie de culoare și cu mult meșteșug. Lipsesc din aceste tablouri decorurile i­­nutile, abun­ ________ dența culorilor proprie de obi­cei amatorilor. Ele sunt însă mărturia unui tenace efort­ individual făcut cu pasiune și luciditate de că­tre autor. Mircea Pașcalău, prin ceea ce a prezentat în această ex­poziție, ne-a dovedit faptul că și „amatorii“ își pot depăși condiția de amatorism pe care unii o mai au, ne-a dovedit că este purtătorul unui mesaj plastic autentic și angajat în exprimarea sa. Traian VEDINAȘ „Cum l-am cunoscut pe Victor Babeș” In cadrul „Serilor cluje­ne“, iniine după-amiază, la ora 18, în sălile Muzeului de artă, acad. Ștefan Milcu, vicepreședinte al Academiei, va evoca personalitatea lui Victor Babeș. Seara se va încheia cu un concert sus­ținut de orchestra de came­ră a medicilor, dirijată de Miron Șoarec. EXPOZIȚIE DE ARTA Din inițiativa organizației de partid și cu sprijinul lău­dabil al Muzeului etnogra­fic din Cluj, în sala cămi­nului cultural din Dîmbul Ro­tund s-a deschis zilele aces­tea o expoziție de artă etno­grafică. Cea mai mare par­te a exponatelor reflectă ar­ta populară din bazinul So­meșului, cu specific româ­nesc, maghiar și săsesc., Ex­poziția a fost prezentată pu­blicului de către , muzeolo­­gul I. Toșa, prezentarea fiind însoțită de proiectarea unor diapozitive în culori. Bucurîndu-se de aprecierea locuitorilor cartierului, expo­ziția rămîne deschisă pină la 22 martie, ea putind fi vi­zionată între orele 11—19. Șt. MIHÁLY, coresp. MASĂ ROTUNDĂ Filiala U.S.S.M. Cluj, sec­ția dermato-venerologică, or­ganizează în ziua de 21 martie, în biblioteca Clinicii dermato-venerologice, o ma­să rotundă pe tema: „Anali­za eficienței combaterii bo­lilor venerice prin prisma măsurilor actuale. Probleme de epidemiologie și de tra­tament“. Participă specialiști din Capitală și unele jude­țe limitrofe Clujului. Mircea Pașcalău: „Tufănele“ I Pe teme comerciale DISCIPLINA. UN MOFT? Dacă unora o sâ le pară pretențioasă o discuție despre disciplină, pentru noi și mai ales pentru cei cărora aceste rânduri li se adresează cu pre­cădere, o asemenea discuție este oportună. Firește, vom discuta despre disciplina mun­cii, obligatorie pentru toți cei ce lucrează intr-un domeniu sau altul și care primesc un salar pentru asta, deși, chiar in paranteză fie spus, omul trebuie să fie disciplinat nu numai în timpul orelor de serviciu. Desigur, cauzele și formele actului de indisciplină sunt numeroase, consecințele in strînsă legătură cu acestea, dar aproape întotdeauna le resimțim și noi, cei din jur, chiar dacă nu în aceeași mă­sură și în același fel. Mai mult, în comerț, bunăoară, e­­fectele actului de indisciplină comis de un lucrător le re­simțim, nu de puține ori, doar noi, cumpărătorii. Iată cîteva exemple, poate nu cele mai semnificative, dar care argumentează hotărîrea noastră de a discuta despre disciplină și care pot — noi am zice trebuie! — îndemna la meditație. Un grup de ce­tățeni din dacea ne sesizea­ză că în ziua de 3 martie a.c., cetățenii din localitate nu și-au putut cumpăra o serie de lucruri necesare, mai ales pentru a doua zi, duminică, pe „motiv“ că magazinele a­­limentare, de aparate electrice și cel de textile erau închise din cauza unei nunți la care au participat aproape toți vîn­­zătorii. Notăm că ora de în­chidere a acestor magazine este 19 și deci era timp su­ficient să se participe și la nuntă. Din păcate au mai fost și alte necazuri —■ și nu mai puțin grave, dar care au tre­cut neobservate de către cei care ne-au sesizat. Iată cîteva din­ ele. Livrarea pîinii de că­tre fabrica din Huedin se face o dată pe săptămînă, vinerea. Ar fi trebuit, prin urmare, ca în­treaga cantitate (1.000 kg) să ajungă la cincea vineri, 2 martie, și mai ales să fi ajuns o pîine proaspătă, bună, așa cum își dorește fiecare. S-au livrat doar aproximativ 700 de kg de pîine și nici aceasta de cea mai bună calitate, ur­mînd ca a doua zi, sîmbăta, Ioan Neag, responsabilul ma­gazinului alimentar, să pri­mească diferența. Numai că, a doua zi i-a sosit o canti­tate mult mai mare, de slabă calitate, pe care, evident, a refuzat-o. Este posibil ca „în­­tîmplarea“ aceasta să fi dat naștere unor nemulțumiri, dar ne întrebăm — și întrebăm­ cum este admis ca cineva să se joace cu aprovizionarea u­­nei localități și, mai ales, cu calitatea unor produse. Nu putem fi de acord, firește, nici cu vinzătorii magazinelor res­pective, care au închis cu cir­ca 15—20 de minute înainte de orarul fixat, chiar dacă hotărîrea lor a primit avizul conducerii cooperativei. Nu trebuie, însă, să căutăm exemple de acest fel în Ciu­pea sau în alte localități mai mult sau mai puțin îndepăr­tate și unde organele de con­trol ajung mai rar. In chiar centrul Clujului există o serie de unități care și-au făcut răul obicei de a induce lumea în eroare cu bilețele de felul: „Vin imediat“, „Sunt plecată la Bancă“ etc. Firește, cu mici și neînsemnate excepții, realitatea este alta. Pentru „frecvența“ cu care uzează de „anunțuri“ de acest fel amintim unitatea de desface­re a pîinii și cea de vopsito­­rie de pe strada Napoca. Dacă avem însă răbdare să stăruim asupra acestor cîteva cazuri, vom ajunge la conclu­zia — tristă, dar realistă — că pentru unii disciplina e un moft, iar pentru cei care tre­buie să vegheze la instaura­rea și respectarea ei, o ches­tiune de prea mică importan­ță. Sperăm că aceste rînduri să zgîndăie, pe undeva, niște conștiințe. Traian BARA Conferințe­le Filologie Sîmbătă, la Facultatea de filologie, profesorul Thierier de la Universitatea din Strassbourg a conferențiat despre „Cruciade în litera­tura Evului mediu“, iar luni, profesorul Tardy a vorbit despre „Funcția semantică a imaginilor de utilitate pe­dagogică“. Conferențiarii s-au bucurat de audiența unui larg și interesat public. (L. A.) 1 Propuneri­­ opinii In legătură cu Proiectul de Lege privind dezvoltarea con­strucției de locuințe s-au reținut unele propuneri pe care le prezentăm, în mod sintetic, mai jos: ® Plafonul stabilit la art. 11 să fie majorat de la 900 lei la 1.000 lei venit lunar brut pe membru de familie. Tot la acest articol, să se mai însereze următorul aliniat: „Pentru fiecare persoană majoră din cadrul familiei care este aptă de muncă, dar nu lucrează, la stabilirea venituri­lor pe membru de familie se va considera 1.000 lei brut“.­­ La art. 14, să se facă următoarea completare: „Bunu­rile expropriate, să fie evaluate de aceeași comisie care evaluiază locuințele proprietate de stat ce se propun a fi vîndute, fără plafon limită, achitîndu-li-se celor în drept valorile stabilite de această comisie“.­­ La art. 21, să fie majorat creditul, de la 25.000 lei pină la jumătate din valoarea construcției pentru familiile cu mulți membri și greutăți , familiale deosebite, iar ram­bursarea să se facă în 30 de ani.­­ La art. 39, alin. III, se propune ca evaluarea clădiri­lor de locuit să se facă de către comisii constituite numai la nivelul consiliilor populare județene.­­ Ultimul aliniat al articolului 40, să fie completat ast­fel: „Avansul va fi de cel mult 30 la sută din valoarea sta­bilită de către comisia de evaluare“.­­­ La capitolul 6 să se introducă următorul articol: „Per­soanele care-și vînd locuința proprietate personală in care stau, indiferent dacă a fost construită cu ajutorul statului sau obținută prin cumpărare, moștenire, donație sau alte căi, n-au dreptul la obținerea cu chirie a unui spațiu din fondul locativ de stat. Pot să-și cumpere altă locuință din sectorul particular, fără a li se acorda credit de stat, dar numai o singură dată (pentru a nu se da naștere la spe­culă)“. Referitor la al doilea Proiect de Lege, privind administra­rea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se propun următoarele: © La ora 4, să fie prelungit termenul din aliniatul 2 de la un an la doi, în orașele mari, întrucît, în acest termen (un an) n­u se poate asigura unităților spațiul necesar des­fășurării bunei activități.­­ Art. 8 să fie reformulat astfel: „Cetățenii care au ve­nit mediu pe fiecare membru de familie pină la 1000 lei lunar, brut, vor beneficia in continuare de locuințe din fondul locativ de stat, în conformitate cu normele legale și cu plata chiriei corespunzătoare“. ENTOMOLOGUL Cercetători și practicieni destoinici, uniți intr-un co­lectiv prestigios, investi­ghează perseverent și migă­los tainele vieții vegetale. Mai bine zis, caută modali­tăți de a creea soiuri noi, de mare productivitate, la plantele cultivate. Și nu fără succes. Soiurile și liniile noi de griu, numeroșii hibrizi de porumb dați in producție de Stațiunea experimentală agricolă Turda și-au arătat deja valoarea. Dar despre autorii acestora s-a scris, sau au făcut-o ei înșiși. Rân­­durile noastre își propun de această dată prezentarea u­­nei alte fațete a activității de cercetare. Aceea a apă­rării culturilor de numero­șii dușmani ce le pîndesc adesea, acolo în timp. Iată de ce aici lucrează și specia­liști care, cu răbdare și pri­cepere, urmăresc in lanuri și laborator insectele și ciu­percile care dijmuiesc recol­ta, le studiază ciclurile de dezvoltare și înmulțirea, a­­poi, pe baza acestora, iau măsuri de combatere. Inginerul Dumitru Mustea, doctor în agronomie și spe­cializat in entomologie, toc­mai cu așa ceva se ocupă de circa 16 ani. Cercetările sale entomologice au, înain­te de toate, un caracter a­plicativ, curant, cum s-ar mai putea spune, și sunt concretizate printr-un în­semnat număr de lucrări științifice. Recomandările, fă­cute prin presă, consfătuiri și un teren au fost și sunt de mare folos unităților noas­tre agricole, pentru că en­tomologul a venit cu indica­ții privind combaterea și prevenirea insectelor dăună­toare. in mulții săi ani de muncă a descoperit dușmani (a se citi insecte dăunătoa­re), necunoscuți ai plantelor, a stabilit pagubele ce le pot provoca și a elaborat mă­suri de combatere, ti preo­cupă îndeaproape muștele cerealelor și viermele sfre­delitor al porumbului, pen­tru că atacă masiv și pot compromite culturile. In ziua cind l-am vizitat, a­­vea pe masa de laborator un su­p de tulei de poru­mb infestați cu „sfredelitor" (in fotografie). Poate că in producțiile mari de griu obținute de Stațiune și unitățile agricole din vecinătate își are un loc, in cel din urmă, și la­borioasa activitate a ento­mologului Dumitru Mustea. N. LUPȘANU TRIBUNA nr. 12 (848) Cultura — act de solidaritate deschide nu­mărul de astăzi al revistei Tribuna . Pa­ginile de critică, teorie, cronici literare cu­prind: Ion Vlad — Pompiliu Constantinescu și disciplina exemplară a criticii, Nicolae Prelipceanu — Poetul în agora, Mircea Za­­ciu — Bivuac — Alte „obsesii“ călinesciene, Constantin Cubleșan — Reflecții contempo­rane — Universul provincial amorf, Ancheta Tribunei — Condiția scriitorului in provin­cie, Masă rotundă — In discuție, Ion Vlad, povestirea. Destinul unei structuri epice, D. D. Panaitescu: Ramiro, Ortiz către Li viu Rebreanu . Paginile de literatură cuprind versuri de Gheorghe Tomozei, Mircea Brân­­duș, Cornel Ud­rea, Virgil Teodorescu, Dmi­­tro Pavlîciko . In paginile de artă, știință, filosofie semnează: Ion Cocora — Două spec­tacole pentru copii, Octavian Schiau — Ele­na Popea într-o colecție particulară din R.F. Germania, Justin Ceuca Film: Zestrea, M.C. Rusleanu, T.V.­­2 -- Viața in filmele de televiziune, Vladimir Brânduș — „Cred că apropierea trebuie făcută la noi din ambele părți­ și plasticienii către literatură, dar și literatura spre o mai entuziastă adeziune la ce se întîmplă în atelierul confraților lor“ — Cu poetul Marin Sorescu despre artele plas­tice, Sergiu Alex. Tribuna, top 10, R. T. V. Cluj, o pagină despre Cartea de artă în edi­tura Meridiane, J. Deleanu: Portret robot, dr. Ana Fabian, dr. Fr. Nagy — Toth: „Fizio­logia plantelor“, Ilie Căl­ian — Top Ubic­k; Tristețe pentru cartea de poezie, Viorel Ca­­ceveanu Sport: Să fim gospodari!; Lt. col. Virgil Beldeanu, Dan Rebreanu — Cronica infracțiunii: Vă plac ghioceii? # în pagina Ce credeți despre ultima dumneavoastră carte? răspund Öles Goncear, Pavlo Zahrebel­­nîi, Natan Rîbak, Ivan Soldatenko, șt. dam. t

Next