Făclia, iulie-septembrie 1973 (Anul 27, nr. 8284-8361)
1973-07-01 / 8284. szám
Anul XXIX - Nr. 8284 6 pagini 30 bani Cartea de vizită I „Carbochimului” Bilanțul cu care colectivul întreprinderii Carbochim a încheiat primul semestru este bogat. In cele 6 luni scurse de la începutul anului curent, aici s-au realizat peste prevederile planului 6 200 000 lei la producția globală, 5 500 000 lei la producția marfă precum și o reducere a cheltuielilor de producție cu 12 lei la fiecare mie lei producție marfă. Succesele repurtate sunt rezultatul valorificării pe scară largă a rezervelor interne existente în întreprindere, ridicării permanente a nivelului tehnic al procesului de producție, precum și a gradului de pregătire profesională a întregului colectiv. De fapt, depășirea sarcinii de creștere a productivității muncii cu 4 la sută este o mărturie concludentă care în perioada amintită s-a concretizat într-o producție suplimentară de 300 tone corindon, 22 tone pietre de polizor, 32 000 mp abrazivi pe suporți și alte produse. Nimeni nu stă deoparte într-un fel sau altul, fiecare dintre noi participăm, pe măsura puterilor și posibilităților, la marele proces de edificare socialistă. Nici atunci când a venit vremea odihnei, nici în timpul liber nu putem sta deoparte. Și exemplul cetățenilor circumscripțiilor electorale 156, 157 și 158 constituie o mărturie. La inițiativa organizației de partid de cartier numărul 19, a comitetului de cetățeni și comisiei de femei, aici se inițiază periodic acțiuni de strîngere a deșeurilor de fier, hîrtie și cîrpe. In frunte cu comuniștii, cetățenii de aici, în majoritate pensionari și femei, întreprind adevărate campanii de depistare și colectare a fierului, cîrpei și hirtiei. Și eforturile lor sînt întotdeauna reușite. Numai din luna aprilie și pînă în prezent, s-au colectat și predat unităților I.C.M. și D.C.A. 8 860 kg fier, 1 268 kg hîrtie și 103 kg cîrpe, care au și luat drumul fabricilor pentru a fi transformate în diverse utilaje sau obiecte de uz casnic, în cărți sau confecții cu anumite destinații. Expoziție de fotografii In timpul lor liber, parte din studenții și salariații Institutului medico-farmaceutic Cluj sunt și fotografi amatori. Unii mai știu cite ceva din arta fotografică, alții în schimb se află la început. Indiferent de stagiul pe care îl au, anul care a trecut (școlar) a fost darnic. Dovadă — expoziția deschisă recent la clubul institutului, în cinstea zilei de 23 August. Deși nu prea numeroase, fotografiile expuse dovedesc seriozitatea cu care fotografii amatori se dăruie acestei frumoase activități. Ele sunt o adevărată afirmare în arta fotografiei. r n Hărnicia „rodește" întotdeauna! Modul, această, comună-etalon pentru cîmpia transilvană părea la ora amiezii (în ziua de 28 iunie) pustie. Asemeni ulițelor comunei era și sediul cooperativei agricole de producție, unde, doar contabila trebăluia în scripte. Urmîndu-i sfatul — „pentru că în zilele astea, chiar din pragul zorilor, n-o să găsiți oameni decit un câmp“ — ne-am îndreptat pașii spre locurile unde cooperatorii întrețin culturile, string sau transportă producția de furaje. Popas la Roșieni.’ Cooperatorii din brigada de aici, avînd alături pe doi dintre specialiștii unității — inginerul Săbăduș Aurel și medicul veterinar — sosesc adunatul furajelor. O parte sunt clădite în șire, iar altele transportate de camioanele, atelajele și remorcile C.A.P.-ului spre locurile de adăpostire. — „Nu avem vreme să stăm pe gânduri — spune inginerul Săbăduș. Au fost recoltate mari cantități de furaje: lucerna de pe cele 30 hectare, trifoiul de pe 275 din cele 300 hectare cît are cooperativa; producțiile realizate sunt bune și nu avem dreptul să le lăsăm în timp pradă unor eventuale intemperii. Oamenii știu foarte bine că numai de ei depinde ca rezultatele frumoase de pînă acum să fie sporite, că nu e momentul să ne odihnim. în fiecare dimineață, mai ales în ultimele zile, au pornit spre hotar sute de cooperatori. Și ca urmare, pînă astăzi, am încheiat prima prașelă, manuală și mecanică, pe cele 530 hectare semănate cu porumb, am efectuat-o pe cea de-a doua, manual și mecanic, pe jumătate din terenurile afectate acestei culturi. In frunte se află membrii brigăzii unde vă găsiți în prezent, dar „vin tare“ cei din Mociu. Ritm bun, intens, de lucru avem și la întreținerea sfeclei de zahăr». Primele două prașile le-am încheiat, iar cea de-a treia a fost executată pe mai bine de 50 hectare“. Privim în jur. Culturile rîd vesele, stăpîne absolute pe hotar; forfota remorcilor și atelajelor încărcate cu furaje depun mărturie de netăgăduit spuselor inginerului. Atestat al însuflețirii cu care se lucrează aici este și stadiul atins la pregătirea campaniei de strângere a recoltei de cereale. Suprafețele pe care va începe recoltatul au fost identificate și se urmărește cu regularitate stadiul lor de coacere, spațiile ce vor primi noua recoltă sunt eliberate, văruite și dezinfectate; oamenii desemnați să lucreze la combine au fost puși „în temă“ cu ceea ce au de făcut, șefii de aiii nominalizați; mijloacele cu tracțiune mecanică, atelajele, revizuite pînă în cel mai mic amănunt; sacii necesari se află deja, în majoritate, la sediul cooperativei. Spre deosebire de anii trecuți, s-a stabilit că în această vară recoltarea să se facă grupat — toate forțele vor fi concentrate într-o singură tarla, aceasta va fi părăsită doar atunci cînd ultimul sac, ultimul bob a luat drumul hambarelor. Cele văzute ne-au întărit convingerea că acolo unde se muncește cu sîrg, unde toți ca unul — cooperatori, consiliu de conducere, specialiști — lucrează cot la cot, rînduiesc gospodărește forțele și mijloacele de care dispun, nu pierd nici un ceas ce poate fi folosit pentru ca sacii să fie mai plini în toamnă, acolo faptele sunt pe măsura stăruinței depuse. Nu ne îndoim că la o proximă deplasare în această unitate vom avea noi dovezi că pe cei harnici ogorul ii răsplătește întotdeauna. C. MOREA GATA PENTRU A INTRA IILAN Zilele dinaintea unui început sunt întotdeauna febrile. Bunii gospodari verifică, socotesc o dată și încă o dată ce au făcut, cum au făcut, cumpănesc dacă nu le-a scăpat vreun amănunt Febril trec zilele ,cum și pentru mecanizatorii de la S.M.A. Cîmpia Turzii, întregul parc de mașini și tractoare — 140 tractoare, 62 combine C-1, C-3 și 7 combine „Gloria“, 3 batoze, 21 prese de balotaj — au primit verdictul „în perfectă stare de funcționare", atît din partea comisiei de suprarecepție a unității, cît și din partea celei venite, în același scop, de la Tinutul S.M.A. Oui. Campania de vară a anului 1973 înseamnă, în cifre, pentru mecanizatorii de recoltat 3 392 hectare cu cereale, de balotat paie pe o suprafață de 2 992 hectare, de însămînțat culturi duble pe 412 hectare, de efectuat alături de vară pe 1 829 hectare. Pentru ca aportul mecanizatorilor la împlinirea acestor sarcini, de mare importanță, să fie la nivelul cerut, conducerea stațiunii a luat cele mai potrivite și amănunțite măsuri. Toți lucrătorii au fost instruiți, teoretic și practic, prin planul operativ au fost stabilite lucrările și termenele lor de execuție, nu numai pe ansamblul unității, ci și pe secții, pe fiecare mecanizator în parte. De asemenea, s-a stabilit că viteza zilnică de lucru la combinele din dotare va fi de 235 ha. Pornind de la adevărul că unele dintre C.A.P.urile aflate în raza de activitate a stațiunii vor începe recoltatul mai devreme, forțele și mașinile vor lucra grupat, prin comasări de combine și mașini agricole, iar deplasările de la o unitate la alta se vor face numai în timpul nopții. Durata afectată pentru terminarea recoltatului — dacă timpul va permite — în fiecare C.A.P. nu va depăși 8—9 zile. Pentru ca aceste deziderate să se materializeze, s-a luat măsura ca pe lângă atelierul mobil dotat cu toate cele necesare și cu mecanici bine pregătiți eristent la sediul stațiunii să funcționeze, în fiecare secție, ateliere mobile. In paralel, o parte din mecanizatori vor lucra pentru efectuarea celorlalte lucrări de sezon, în legumicultura, pomicultură și recoltarea furajelor. Mecanizatorii, întregul colectiv al S.M.A.ului, dedică realizările ce le vor dobîndi în „bătălia“ pentru pline a acestui an, aniversării Eliberării patriei noastre, zilei de 23 August. Augustin MARE, secretar al comitetului de partid PLANETE ÎN PLUMB Am acceptat de foarte mult timp ideea că omul este o lume, un univers, o planetă. Și ne este dragă această idee pentru că ea afirmă oarecum o imagine a complexității omului, a frumuseții lui. Urmașii lui Guttenberg, o spun nu din solidaritate profesională, ci din convingere, au sporit această imagine, fiind mai întîi ei planete, ne-au dat lumina slovei și cartea, prospețimea faptului cotidian și frumusețea cuvîntului născut în plumb fierbinte, au fost totdeauna revoluți și încrezători în idee. Planete în plumb, mi-am adus aminte de acești oameni-planete, aflând că doi dintre ei nu vor mai așeza miile de cuvinte în pagină, nu vor mai schimba locul vignetelor, nu vor mai fi primii care citesc o carte sau un ziar. Petre Aștileanu a fost 44 de ani un slujitor fidel al lumii care cizelează gânduri în plumb. Iuliu Peteanu 37 de ani — o viață dăruită oamenilor, luminării lor. Două planete își modifică orbita, n-au obosit, dar și-au cîștigat dreptul binemeritat la odihnă, pe care îl numim simplu pensionare. Două planete în plumb se îndepărtează puțin de noi și ne lasă un dram de nostalgie pentru cei care s-au numit Petre Aștileanu și Iuliu Peteanu și ne-au fost 44 și 37 de ani colaboratori dragi, prietenii dumneavoastră, ascunși după scânteia cuvintelor, le urăm traiectorii senine în galaxia omeniei noastre. (i. ar.) Sărbătorirea „Zilei învățătorului" Sub profunda impresie a recentei analize înfăptuită de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului în România, a amplei expuneri a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care toți slujitorii școlii au găsit confirmarea celei mai înalte atenții și griji față de continua dezvoltare și modernizare a învățămîntului de toate gradele, problemă cu largi implicații în toate sectoarele vieții sociale, ieri, în municipiul și județul Cluj a avut loc sărbătorirea „Zilei învățătorului“. 30 iunie, ziua celui mai numeros detașament al noii intelectualități, a celor care se dăruiesc cu devotament tinerelor vlăstare, a celor care prin munca lor plină de abnegație statornicesc o legătură între generații, pe planul bogăției intelectuale și spirituale, create de omenire în decursul veacurilor, a constituit un prilej de bilanț al muncii, de analiză și profundă satisfacție în fața împlinirilor în domeniul învățămîntului. Alături de cei investiți cu această nobilă sarcină, la sărbătoarea oamenilor școlii au fost prezenți, în municipii și orașe, reprezentanți ai organelor județene de partid și de stat, membri ai birourilor Comitetului județean și comitetelor municipale de partid, ai comitetelor executive ale Consiliului popular județean și consiliilor populare municipale și orășenești, ai Inspectoratului școlar județean, ai Uniunii Tineretului Comunist, ai Organizației pionierilor. În municipiul Cluj, la adunarea festivă de la Teatrul Național, s-a făcut un fructuos bilanț al activității desfășurate în anul școlar recent încheiat, al succeselor înregistrate în modernizarea învățămîntului pe linia integrării lui cu știința, a legării lui de viață. In cuvîntul lor, tovarășii Garofița Pavel, secretar al Comitetului municipal de partid, vicepreședinte al Consiliului popular municipal, și prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, au reliefat, în contextul realizărilor obținute și în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., direcțiile de acțiune care trebuiesc urmate în continuare pe linia dezvoltării și perfecționării învățămîntului, principala caracteristică a hotărîrilor plenarei constituind-o asigurarea unui sistem unitar de învățămînt, așezarea lui pe o concepție unitară, situarea întregii activități școlare pe temelia trainică a legăturii cu viața, cu producția. Toate acestea constituie sarcini de mare răspundere profesională și morală a tuturor cadrelor didactice, iar relevarea lor în acest cadru sărbătoresc are menirea de a da o dimensiune reală succeselor obținute pînă în prezent, de a orienta eforturile viitoare ale tuturor oamenilor școlii. Cu prilejul sărbătorii de ieri, unui număr important de cadre didactice din municipiul Cluj le-au fost acordate distincții și titluri. Cei prezenți la adunarea festivă consacrată „Zilei învățătorului“ au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In încheierea festivității, a fost prezentat un bogat program artistic. SIMPOZION Ieri, în Amfiteatrul nou al Facultății de farmacie din Cluj, a avut loc un simpozion cu tema Efectele detergenților asupra stării de sănătate și a mediului ambiant, desfășurat sub patronajul Centrului de luptă împotriva intoxicațiilor din Cluj. S-au dezbătut 18 comunicări elaborate la I.M.F. Cluj de către catedrele de toxicologie, igiena generală, medicina muncii precum și unele cercetări în colaborare cu Institutul de sănătate publică și cercetări medicale și Clinica medicală III Cluj. pir- f, Mm vizitei mm a tovarășului mm emen hi rj. germania j Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, întîlnirile și convorbirile conducătorilor celor două state, desfășurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, științifică, tehnică și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pentru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale. Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat in cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internaționala. SOSIREA LA BUCUREȘTI Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifestat încă o dată, dragostea, mulțumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiului ei în lume, în slujba înțelegerii și conlucrării între popoare în folosul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, in întîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășa Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetățenii Capitalei veniți în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prietenie urărilor ,unde ee le sînt adresate. (Agerpres) UN PAC. A 6-A: Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu festivitatea de Inmînare A DIPLOMELOR DE DOCTORI DOCENȚI ȘI DOCTORI AI UNIVERSITĂȚII CLUJENE Ieri la prînz, în Aula Magna a Universității clujene, a avut loc, cu ocazia „Zilei învățătorului“, tradiționala festivitate de înmînare a diplomelor de doctori docenți și doctori ai Universității „Babeș-Bolyai“. Au fost înmînate diplome unui număr de trei doctori docenți și 56 de doctori din întreaga țară, în toate științele cercetate la Universitate. Despre semnificația evenimentului au vorbit prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, rectorul Universității, și Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului. SOLEMNITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ieri la amiază, la Consiliul popular județean, a avut loc solemnitatea înmînării unor distincții ale Republicii Socialiste România acordate printr-un decret, cu prilejul „Zilei sănătății“, pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră, pentru contribuția adusă la afirmarea medicinii românești, la dezvoltarea învățămîntului și cercetării științifice medicale. Au fost înmînate 14 ordine și 29 medalii unor cadre din domeniul sanitar. In cadrul aceleiași solemnități, i s-a conferit tovarășului Iosif Bene, artist emerit al R.S. România, ordinul „Meritul cultural“ clasa I, pentru merite deosebite în activitatea și creația artistică, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. La solemnitate au participat tovarășii Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Soos Manea Carpl, secretar al Comitetului județean de partid, Ștefan Tompa, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Garofița Pavel, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj. înaltele distincții au fost înmînate de către tovarășul Roman Morar, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Cluj. Cei decorați au fost felicitați de către tovarășii Ștefan Peterfi, din partea Consiliului de Stat, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, și Roman Morar, din partea organelor locale de partid și de stat, în numele celor decorați, a luat cuvîntul prof. univ. dr. Emil Gheorghe Cîmpeanu, care a exprimat cele mai sincere mulțumiri. PLECAREA DIN BONN Sîmbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lângă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial federal, persoane oficiale vestgermane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei și Agenției economice a țării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însuflețire „Ceaușescu — România“, aclamă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heidemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. Sesiunea de examene s-a sfîrșit — rodnică — și pentru oaspeții de departe ai Almei Mater clujene. Pentru unii, ultimul examen din sesiune a însemnat sfîrșitul anilor de studii și startul numaratoÄi inverse a zilelor cît mai au de rămas la noi. Pentru alții începe, firesc, o vacanță liniștită. Am în fața mea trei studenți din 3 colțuri ale Africii și Asiei. — Fernando Vanduneri — știu despre dumneata că vii din Angola, că absolvi cu bine anul V Medicină generală (media 8,50), că ești membru în Comitetul executiv al Uniunii Studenților Africani din România... — ... și că sunt membru al Mișcării Populare pentru Eliberarea Angolei. Tovarășii mei de luptă de acolo m-au trimis să învăț să-i vindec. Să nu mi-o luați ca nepolitețe pentru ospitalitatea și căldura Dvs.. a românilor, dar abia aștept să mă întorc la ai mei care luptă. Mai am un an de studii și două veri. Vara aceasta voi face practica la o circumscripție din județul Mureș — consider acest lucru drept o măsură excelentă pentru pregătirea noastră practică, pentru teren. După practică, cred că voi merge la mare, la munte și, probabil, în străinătate. Apoi, cum am zis, mai am un an și mă întorc la ai mei, care mi scriu că mă așteaptă și au mare nevoie de mine. El Wagie Sulieman (Sudan) e o mai veche cunoștință, l-am cunoscut tot cu ocazia unui interviu. Atunci încheia anul H cu media 7,80. Acum a trecut în sinul IV cu media 8 și nu-i mulțumit de mine. Se consolează cu gîndul că anul III a fost cel mai greu și în anul va lua o medie și mai mare. — Ce mi-ai putea spune, acum, după un an de la ultima discuție, despre învățarea medicinei? — Intr-un an se învață multe. In două cuvinte, cred că lucrul cel mai de preț cîștigat este că — așa cred eu — am început să înțeleg mai bine omul bolnav și răspunderea mare care o voi avea cînd voi fi singur cu bolnavul și cu boala lui. De aceea vreau să învăț cît mai mult și mai multe în facultate. — Și în lunile de vară ce-ai să faci? — O lună practică la spitalul din Sibiu (am auzit că e un oraș frumos, după practică — la mare și... mai văd eu. Și acum cîteva din gîndurile unui absolvent. Se numește Ahmed Al Hamami și e venit din Republica Arabă Yemen. în urmă cu șase ani, învățam împreună în sate de lectură de la căminul „V. Babeș". El transpira lingă o anatomie cît toate zilele. Acum și-a dat, cu succes, ultimul examen. Cît de repede trece timpul... — Nu pot să spun în cîteva cuvinte ce simt după acești șase ani de facultate, acum cînd mai am cîteva luni și plec acasă. Pe de o parte îmi pare bine, pe de alta, crede-mă, regret că mă despart de atîția prieteni. Dar nu pentru mult timp, pentru că vreau să revin aici la specializare, în medicina internă. Acuma, în vară, vreau să fac un stagiu la ftiziologie, pentru că tuberculoza e foarte răspîndită la noi. Apoi un pic de vacanță, statul și... gata. — Ca lucrare de diplomă ți-al luat lucrarea care la sesiunea de comunicări de la Iași a obținut premiul I? — Bineînțeles E o lucrare de medicină socială, de sănătate publică. De fapt, și problema asta, a organizării asistenței sanitare, mă preocupă mult. Vreau neapărat să aplic la noi acasă ce am învățat aici în acest sens. La noi nu e, încă, ordinea care ar trebui. Am adunat multe cărți de organizare sanitară românească. îmi vor fi de mare preț. — Am mai vorbit de asta, mai demult, te rog să repeți și pentru cititori, care-i cuvîntul ce-ți va veni în minte cînd te vei gîndi (și o vei face!) la România? — Da, am înțeles aici un cuvînt frumos, într-un fel nou, OMENIA. Și rimează. Rimează OMENIA cu ROMÂNIA. Ți-am spus că m-am gîndit mai de multe ori la acest lucru. Știam sentimentul asta, dar aici, la voi, l-am simțit altfel, nu știu cum să spun, mai omenește. Ion MARCEA f „Am înțeles un cuvînt frumos" FESTIVITATEA DE DEZVELIRE A GRUPULUI STATUAR „ȘCOALA ARDELEANĂ" ieri la prînz, cu ocazia „Zilei învățătorului“ a avut loc festivitatea de dezvelire a grupului statuar „Școala Ardeleană“, lucrare aparținînd regretatului sculptor clujean Romul Ladea. La festivitate, în fața Universității, unde a fost amplasat grupul statuar al lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, au fost prezenți membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular municipal, universitari, oameni de cultură și artă, cadre didactice din învățămîntul general, studenți și elevi. Despre semnificația evenimentului și importanța istorică a activității științifice și culturale a celor trei corifei ai Școlii Ardelene au vorbit tovarășii Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., primarul Clujului, și prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității. Grupul statuar „Școala Ardeleană" sculptură realizată de Romul Ladea