Făclia, iulie-septembrie 1973 (Anul 27, nr. 8284-8361)

1973-07-01 / 8284. szám

Anul XXIX - Nr. 8284 6 pagini 30 bani Cartea de vizită I „Carbochimului” Bilanțul cu care colectivul întreprinderii Carbochim a încheiat primul semestru es­te bogat. In cele 6 luni scur­se de la începutul anului cu­rent, aici s-au realizat peste prevederile planului 6 200 000 lei la producția globală, 5 500 000 lei la producția marfă precum și o reducere a cheltuielilor de producție cu 12 lei la fiecare mie lei producție marfă. Succesele repurtate sunt rezultatul valorificării pe scară largă a rezervelor in­terne existente în întreprin­dere, ridicării permanente a nivelului tehnic al procesu­lui de producție, precum și a gradului de pregătire pro­fesională a întregului colec­tiv. De fapt, depășirea sar­cinii de creștere a produc­tivității muncii cu 4 la sută este o mărturie concludentă care în perioada amintită s-a concretizat într-o producție suplimentară de 300 tone corindon, 22­ tone pietre de polizor, 32 000 mp abrazivi pe suporți și alte produse. Nimeni nu stă deoparte într-un fel sau altul, fie­care dintre noi participăm, pe măsura puterilor și posi­bilităților, la marele proces de edificare socialistă. Nici atunci când a venit vremea odihnei, nici în timpul liber nu putem sta deoparte. Și exemplul cetățenilor circum­scripțiilor electorale 156, 157 și 158 constituie o mărturie. La inițiativa organizației de partid de cartier numărul 19, a comitetului de cetățeni și comisiei de femei, aici se inițiază periodic acțiuni de strîngere a deșeurilor de fier, hîrtie și cîrpe. In frun­te cu comuniștii, cetățenii de aici, în majoritate pensio­nari și femei, întreprind a­­devărate campanii de depis­tare și colectare a fierului, cîrpei și hirtiei. Și eforturi­le lor sînt întotdeauna reu­șite. Numai din luna aprilie și pînă în prezent, s-au co­lectat și predat unităților I.C.M. și D.C.A. 8 860 kg fier, 1 268 kg hîrtie și 103 kg cîr­pe, care au și luat drumul fabricilor pentru a fi trans­formate în diverse utilaje sau obiecte de uz casnic, în cărți sau confecții cu anu­mite destinații. Expoziție de fotografii In timpul lor liber, parte din studenții și salariații In­stitutului medico-farmaceu­­tic Cluj sunt și fotografi a­­matori. Unii mai știu cite ceva din arta fotografică, al­ții în schimb se află la în­ceput. Indiferent de stagiul pe care îl au, anul care a trecut (școlar) a fost darnic. Dovadă — expoziția deschisă recent la clubul institutului, în cinstea zilei de 23 August. Deși nu prea numeroase, fo­tografiile expuse dovedesc seriozitatea cu care fotogra­fii amatori se dăruie acestei frumoase activități. Ele sunt o adevărată afirmare în arta fotografiei. r n Hărnicia „rodește" întotdeauna! Modul, această, comună-etalon pentru cîm­­pia transilvană părea la ora amiezii (în ziua de 28 iunie) pustie. Asemeni ulițelor comu­nei era și sediul cooperativei agricole de pro­ducție, unde, doar contabila trebăluia în scripte. Urmîndu-i sfatul — „pentru că în zilele astea, chiar din pragul zorilor, n-o să găsiți oameni decit un câmp“ — ne-am în­dreptat pașii spre locurile unde cooperatorii întrețin culturile, string sau transportă pro­ducția de furaje. Popas la Roșieni.’ Cooperatorii din brigada de aici, avînd alături pe doi dintre specia­liștii unității — inginerul Săbăduș Aurel și medicul veterinar — sosesc adunatul furaje­lor. O parte sunt clădite în șire, iar altele transportate de camioanele, atelajele și re­morcile C.A.P.-ului spre locurile de adăpos­­tire. — „Nu avem vreme să stăm pe gânduri — spune inginerul Săbăduș. Au fost recoltate mari cantități de furaje: lucerna de pe cele 30 hectare, trifoiul de pe 275 din cele 300 hectare cît are cooperativa; producțiile reali­zate sunt bune și nu avem dreptul să le lă­săm în timp pradă unor eventuale intem­perii. Oamenii știu foarte bine că numai de ei depinde ca rezultatele frumoase de pînă acum să fie sporite, că nu e momentul să ne odihnim. în fiecare dimineață, mai ales în ultimele zile, au pornit spre hotar sute de cooperatori. Și ca urmare, pînă astăzi, am în­cheiat prima prașelă, manuală și mecanică, pe cele 530 hectare semănate cu porumb, am efectuat-o pe cea de-a doua, manual și me­canic, pe jumătate din terenurile afectate acestei culturi. In frunte se află membrii brigăzii unde vă găsiți în prezent, dar „vin tare“ cei din Mociu. Ritm bun, intens, de lucru avem și la întreținerea sfeclei de za­hăr». Primele două prașile le-am încheiat, iar cea de-a treia a fost executată pe mai bine de 50 hectare“. Privim în jur. Culturile rîd vesele, stăpîne absolute pe hotar; forfota remorcilor și ate­lajelor încărcate cu furaje depun mărturie de netăgăduit spuselor inginerului. Atestat al însuflețirii cu care se lucrează aici este și stadiul atins la pregătirea campa­niei de strângere a recoltei de cereale. Su­prafețele pe care va începe recoltatul au fost identificate și se urmărește cu regularitate stadiul lor de coacere, spațiile ce vor primi noua recoltă sunt eliberate, văruite și dezin­fectate; oamenii desemnați să lucreze la com­bine au fost puși „în temă“ cu ceea ce au de făcut, șefii de aiii nominalizați; mijloacele cu tracțiune mecanică, atelajele, revizuite pînă în cel mai mic amănunt; sacii necesari se află deja, în majoritate, la sediul coope­rativei. Spre deosebire de anii trecuți, s-a stabilit că în această vară recoltarea să se facă grupat — toate forțele vor fi concen­trate într-o singură tarla, aceasta va fi pără­sită doar atunci cînd ultimul sac, ultimul bob a luat drumul hambarelor. Cele văzute ne-au întărit convingerea că acolo unde se muncește cu sîrg, unde toți ca unul — cooperatori, consiliu de conducere, specialiști — lucrează cot la cot, rînduiesc gospodărește forțele și mijloacele de care dispun, nu pierd nici un ceas ce poate fi fo­losit pentru ca sacii să fie mai plini în toamnă, acolo faptele sunt pe măsura stă­ruinței depuse. Nu ne îndoim că la o proxi­mă deplasare în această unitate vom avea noi dovezi că pe cei harnici ogorul ii răs­plătește întotdeauna. C. MOREA GATA PENTRU A INTRA II­LAN Zilele dinaintea u­­nui început sunt întot­deauna febrile. Bunii gospodari verifică, so­cotesc o dată și încă o dată ce au făcut, cum au făcut, cumpănesc dacă nu le-a scăpat vreun amănunt Febril trec zilele ,­­cum și pentru meca­nizatorii de la S.M.A. Cîmpia Turzii, întregul parc de mașini și tractoare — 140 trac­toare, 62 combine C-1, C-3 și 7 combine „Glo­ria“, 3 batoze, 21 prese de balotaj — au pri­mit verdictul „în per­fectă stare de funcțio­nare", atît din partea comisiei de suprare­­cepție a unității, cît și din partea celei venite, în același scop, de la Tinutul S.M.A. Oui. Campania de vară a anului 1973 înseamnă, în cifre, pentru meca­­­nizatorii de recoltat 3 392 hectare cu ce­reale, de balotat paie pe o suprafață de 2 992 hectare, de însă­­mînțat culturi duble pe 412 hectare, de efec­tuat alături de vară pe­ 1 829 hectare. Pentru ca aportul mecanizato­rilor la împlinirea a­­cestor sarcini, de mare importanță, să fie la nivelul cerut, condu­­cerea stațiunii a luat cele mai potrivite și a­­mănunțite măsuri. Toți lucrătorii au fost in­struiți, teoretic și prac­tic, prin planul ope­rativ au fost stabilite lucrările și termenele lor de execuție, nu numai pe ansamblul unității, ci și pe secții, pe fiecare mecanizator în parte. De asemenea, s-a stabilit că viteza zilnică de lucru la combinele din dotare va fi de 235 ha. Por­nind de la adevărul că un­ele dintre C.A.P.­­urile aflate în raza de activitate a stațiunii vor începe recoltatul mai devreme, forțele și mașinile vor lucra gru­pat, prin comasări de combine și mașini agri­cole, iar deplasările de la o unitate la alta se vor face numai în tim­pul nopții. Durata a­­fectată pentru termi­narea recoltatului — dacă timpul va permi­te — în fiecare C.A.P. nu va depăși 8—9 zile. Pentru ca aceste dezi­derate să se materia­lizeze, s-a luat măsura ca pe lângă atelierul mobil dotat cu toate cele necesare și cu me­canici bine pregătiți er­­istent la sediul sta­țiunii să funcționeze, în fiecare secție, ate­liere mobile. In paralel, o­­ parte din mecanizatori vor lucra pentru efectua­rea celorlalte lucrări de sezon, în legumi­cultura, pomicultură și recoltarea furajelor. Mecanizatorii, între­gul colectiv al S.M.A.­­ului, dedică realizările ce le vor dobîndi în „bătălia“ pentru pli­ne a acestui an, aniver­sării Eliberării patriei noastre, zilei de 23 August. Augustin MARE, secretar al comitetului de partid PLANETE ÎN PLUMB Am acceptat de foarte mult timp ideea că omul este o lume, un univers, o planetă. Și ne este dragă această idee pentru că ea afirmă oarecum o imagine a complexității omului, a frumuseții lui. Urmașii lui Guttenberg, o spun nu din solidaritate profesională, ci din convingere, au sporit această imagine, fiind mai întîi ei planete, ne-au dat lumi­na slovei și cartea, prospețimea faptului cotidian și frumu­sețea cuvîntului născut în plumb fierbinte, au fost totdeau­na revoluți și încrezători în idee. Planete în plumb, mi-am adus aminte de acești oameni-planete, aflând că doi dintre ei nu vor mai așeza miile de cuvinte în pagină, nu vor mai schimba locul vignetelor, nu vor mai fi primii care ci­tesc o carte sau un ziar. Petre Aștileanu a fost 44 de ani un slujitor fidel al lumii care cizelează gânduri în plumb. Iuliu Peteanu 37 de ani — o viață dăruită oamenilor, lumi­nării lor. Două planete își modifică orbita, n-au obosit, dar și-au cîștigat dreptul binemeritat la odihnă, pe care îl nu­mim simplu pensionare. Două planete în plumb se înde­părtează puțin de noi și ne lasă un dram de nostalgie pen­tru cei care s-au numit Petre Aștileanu și Iuliu Peteanu și ne-au fost 44 și 37 de ani colaboratori dragi, prietenii dum­neavoastră, ascunși după scânteia cuvintelor, le urăm traiec­torii senine în galaxia omeniei noastre. (i. ar.) Sărbătorirea „Zilei învățătorului" Sub profunda impresie a re­centei analize înfăptuită de Plenara C.C. al P.C.R. cu pri­vire la dezvoltarea și perfec­ționarea învățămîntului în România, a amplei expuneri a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care toți slu­jitorii școlii au găsit confir­marea celei mai înalte aten­ții și griji față de continua dezvoltare și modernizare a învățămîntului de toate gra­dele, problemă cu largi impli­cații în toate sectoarele vieții sociale, ieri, în municipiul și județul Cluj a avut loc sărbă­torirea „Zilei învățătorului“. 30 iunie, ziua celui mai nu­meros detașament al noii in­telectualități, a celor care se dăruiesc cu devotament tine­relor vlăstare, a celor care prin munca lor plină de ab­negație statornicesc o legătură între generații, pe planul bo­găției intelectuale și spiritua­le, create de omenire în de­cursul veacurilor, a constituit un prilej de bilanț al muncii, de analiză și profundă satis­facție în fața împlinirilor în domeniul învățămîntului. Ală­turi de cei investiți cu aceas­tă nobilă sarcină, la sărbătoa­rea oamenilor școlii au fost prezenți, în municipii și ora­șe, reprezentanți ai organelor județene de partid și de stat, membri ai birourilor Comite­tului județean și comitetelor municipale de partid, ai comi­tetelor executive ale Consiliu­lui popular județean și consi­liilor populare municipale și orășenești, ai Inspectoratului școlar județean, ai Uniunii Ti­neretului Comunist, ai Organi­zației pionierilor. În municipiul Cluj, la adu­narea festivă de la Teatrul Național, s-a făcut un fruc­tuos bilanț al activității des­fășurate în anul școlar recent încheiat, al succeselor înregis­trate în modernizarea învăță­mîntului pe linia integrării lui cu știința, a legării lui de viață. In cuvîntul lor, tovarășii Garofița Pavel, secretar al Comitetului municipal de partid, vicepreședinte al Con­siliului popular municipal, și prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, au reliefat, în contextul realizărilor obținute și în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., direcțiile de acțiune care trebuiesc urmate în continuare pe linia dezvol­tării și perfecționării învăță­mîntului,­­ principala caracte­ristică a hotărîrilor plenarei constituind-o asigurarea unui sistem unitar de învățămînt, așezarea lui pe o concepție u­­nitară, situarea întregii acti­vități școlare pe temelia trai­nică a legăturii cu viața, cu producția. Toate acestea con­stituie sarcini de mare răs­pundere profesională și mo­rală a tuturor cadrelor didac­tice, iar relevarea lor în acest cadru sărbătoresc are menirea de a da o dimensiune reală succeselor obținute pînă în prezent, de­ a orienta eforturile viitoare ale tuturor oamenilor școlii. Cu prilejul sărbătorii de ieri, unui număr important de cadre didactice din muni­cipiul Cluj le-au fost acorda­te distincții și titluri. Cei prezenți la adunarea festivă consacrată „Zilei în­vățătorului“ au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In încheierea festivității, a fost prezentat un bogat pro­gram artistic. SIMPOZION Ieri, în Amfiteatrul nou al Facultății de farmacie din Cluj, a avut loc un simpo­zion cu tema Efectele deter­genților asupra stării de să­nătate și a mediului am­biant, desfășurat sub patro­najul Centrului de luptă îm­potriva intoxicațiilor din Cluj. S-au dezbătut 18 co­municări elaborate la I.M.F. Cluj de către catedrele de toxicologie, igiena generală, medicina muncii precum și unele cercetări în colaborare cu Institutul de sănătate pu­blică și cercetări medicale și Clinica medicală III Cluj. pir- f, Mm vizitei mm a tovarășului mm emen hi rj. germania j Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au înso­țit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți ro­mâni în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deo­sebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a inten­sifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securita­te și colaborare în Europa, întîlnirile și convorbirile condu­cătorilor celor două state, desfășurate într-o atmosferă des­chisă, constructivă, documentele politice de deosebită însem­nătate, acordurile de cooperare economică, științifică, teh­nică și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pentru înfăptui­rea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reu­niuni a guvernelor țărilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale. Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea docu­ment politic de acest fel, semnat in cursul anului de țara­­ noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promovarea cli­matului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internaționala. SOSIREA LA BUCUREȘTI Exprimînd satisfacția opi­niei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remar­cabile ale vizitei șefului sta­tului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifestat încă o dată, dragostea, mulțu­mirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susți­nute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiului ei în lu­me, în slujba înțelegerii și conlucrării între popoare în folosul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, in întîmpinare au venit tovară­șii Ion Gheorghe Maurer și tovarășa Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Cioba­­nu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Ștefan Voi­­tec, Constantin Băbălău, Cor­nel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, gene­rali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la București, șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, to­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane ofi­ciale. Cetățenii Capitalei veniți în întîmpinare, aclamă entuzi­ast, le urează bun sosit. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu și to­varășa Elena Ceaușescu răs­pund cu multă prietenie urări­lor ,unde ee le sînt adresate. (Agerpres) UN PAC. A 6-A: Comunicat comun cu privire la vizita ofi­cială în Republica Federală Germania a pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu festivitatea de Inmînare A DIPLOMELOR DE DOCTORI DOCENȚI ȘI DOCTORI AI UNIVERSITĂȚII CLUJENE Ieri la prînz, în Aula Magna a Universității clujene, a avut loc, cu ocazia „Zilei învățătorului“, tradiționala fes­tivitate de înmînare a diplomelor de doctori docenți și doc­tori ai Universității „Babeș-Bolyai“. Au fost înmînate di­plome unui număr de trei doctori docenți și 56 de doctori din întreaga țară, în toate științele cercetate la Universi­tate. Despre semnificația evenimentului au vorbit prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Acade­miei, rectorul Universității, și Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului. SOLEMNITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ieri la amiază, la Consiliul popular județean, a avut loc solemnitatea înmînării unor distincții ale Republicii Socia­liste România acordate printr-un decret, cu prilejul „Zilei sănătății“, pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii să­nătății populației din țara noastră, pentru contribuția adu­să la afirmarea medicinii românești, la dezvoltarea învăță­mîntului și cercetării științifice medicale. Au fost înmînate 14 ordine și 29 medalii unor cadre din domeniul sanitar. In cadrul aceleiași solemnități, i s-a conferit tovarășului Iosif Bene, artist emerit al R.S. România, ordinul „Meritul cultural“ clasa I, pentru merite deosebite în activitatea și creația artistică, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. La solemnitate au participat tovarășii Ștefan Peterfi, vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Soos Manea Carpl, se­cretar al Comitetului județean de partid, Ștefan Tompa, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Garofița Pa­vel, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj. înaltele distincții au fost înmînate de către tovarășul Ro­­­man Morar, prim-vicepreședinte al Consiliului popular ju­dețean Cluj. Cei decorați au fost felicitați de către tovarășii Ștefan Peterfi, din partea Consiliului de Stat, personal a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, și Rom­an Morar, din partea organe­lor locale de partid și de stat, în numele celor decorați, a luat cuvîntul prof. univ. dr. Emil Gheorghe Cîmpeanu, care a exprimat cele mai sincere mulțumiri. PLECAREA DIN BONN Sîmbătă 30 iunie, s-a în­cheiat vizita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tova­rășa Elena Ceaușescu, a între­prins-o în Republica Federa­lă Germania. Aeroportul Köln-Bonn, un­de s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu so­ția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant per­manent al guvernului federal pe lângă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial fe­deral, persoane oficiale vest­­germane. La ceremonia plecării par­ticipă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei și A­­genției economice a țării noas­tre. Este prezent, de aseme­nea, ambasadorul R.F. Ger­mania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc raportul comandantului Găr­zii de onoare aliniate pe ae­roport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnuri­lor de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și teh­nicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însuflețire „Ceaușescu — România“, a­­clamă, flutură stegulețe trico­lore, exprimîndu-și încă o da­tă dragostea și respectul pen­tru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă ce­lor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heid­emann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aerona­va prezidențială decolează, în­­dreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul preziden­țial este escortat de o escadri­lă a forțelor aeriene federale. Ses­iunea de examene s-a sfîrșit —­ rodnică — și pen­tru oaspeții de departe ai Al­mei Mater clujene. Pentru u­­nii, ultimul examen din se­siune a însemnat sfîrșitul a­­nilor de studii și startul nu­­maratoÄi inverse­ a zilelor cît mai au de rămas la noi. Pen­tru alții începe, firesc, o va­canță liniștită. Am în fața mea trei studenți din 3 col­țuri ale Africii și Asiei. — Fernando Vanduneri — știu despre dumneata că vii din Angola, că absolvi cu bine anul V Medicină generală (media 8,50), că ești membru în Comitetul executiv al Uniu­­­nii Studenților Africani din România... — ... și că sunt membru al Mișcării Populare pentru Eli­berarea Angolei. Tovarășii mei de luptă de acolo m-au trimis să învăț să-i vindec. Să nu mi-o luați ca nepolitețe pentru ospitalitatea și căldura Dvs.. a românilor, dar abia aștept să mă întorc la ai mei care luptă. Mai am un an de studii și două veri. Vara a­­ceasta voi face practica la o circumscripție din județul Mureș — consider acest lucru drept o măsură excelentă pentru pregătirea noastră practică, pentru teren. După practică, cred că voi merge la mare, la munte și, proba­bil, în străinătate. Apoi, cum am zis, mai am un an și mă întorc la ai mei, care­ m­i scriu că mă așteaptă și au mare nevoie de mine. El Wagie Sulieman (Sudan) e o mai veche cunoștință, l-am cunoscut tot cu ocazia unui interviu. Atunci încheia anul H cu media 7,80. Acum a trecut în sinul IV cu media 8 și nu-i mulțumit de mine. Se consolează cu gîndul că anul III a fost cel mai greu și în anul va lua o medie și mai mare. — Ce mi-ai putea spune, a­­cum, după un an de la ulti­ma discuție, despre învățarea medicinei? — Intr-un an se învață multe. In două cuvinte, cred că lucrul cel mai de preț cîș­tigat este că — așa cred eu — am început să înțeleg mai bine omul bolnav și răspun­derea mare care o voi avea cînd voi fi singur cu bolna­vul și cu boala lui. De aceea vreau să învăț cît mai mult și mai multe în facultate. — Și în lunile de vară ce-ai să faci? — O lună practică la spita­lul din Sibiu (am auzit că e un oraș frumos­, după prac­tică — la mare și... mai văd eu. Și acum cîteva din gîndu­­rile unui absolvent. Se nu­mește Ahmed Al Hamami și e venit din Republica Arabă Yemen. în urmă cu șase ani, învățam împreună în sate de lectură de la căminul „V. Ba­­beș". El transpira lingă o ana­tomie cît toate zilele. Acum și-a dat, cu succes, ultimul examen. Cît de repede trece timpul... — Nu pot să spun în cîte­­va cuvinte ce simt după a­­cești șase ani de facultate, a­­cum cînd mai am cîteva luni și plec acasă. Pe de o parte îmi pare bine, pe de alta, crede-mă, regret că mă des­part de atîția prieteni. Dar nu pentru mult timp, pentru că vreau să revin aici la specia­lizare, în medicina internă. Acuma, în vară, vreau să fac un stagiu la ftiziologie, pen­tru că tuberculoza e foarte răspîndită la noi. Apoi un pic de vacanță, statul și... gata. — Ca lucrare de diplomă ți-al luat lucrarea care la se­siunea de comunicări de la Iași a obținut premiul I? — Bineînțeles­ E o lucrare de medicină socială, de sănă­tate publică. De fapt, și pro­blema asta, a organizării a­­sistenței sanitare, mă preocu­pă mult. Vreau neapărat să aplic la noi acasă ce am în­vățat aici în acest sens. La noi nu e, încă, ordinea care ar trebui. Am adunat multe cărți de organizare sanitară românească. îmi vor fi de ma­re preț. — Am mai vorbit de asta, mai demult, te rog să repeți și pentru cititori, care-i cu­vîntul ce-ți va veni în minte cînd te vei gîndi (și o vei fa­ce!) la România? — Da, am înțeles aici un cuvînt frumos, într-un fel nou, OMENIA. Și rimează. Ri­mează OMENIA cu ROM­NIA. Ți-am spus că m-am gîndit mai de multe ori la a­­cest lucru. Știam sentimentul asta, dar aici, la voi, l-am simțit altfel, nu știu cum să spun, mai omenește. Ion MARCEA f „Am înțeles un cuvînt frumos" FESTIVITATEA DE DEZVELIRE A GRUPULUI STATUAR „ȘCOALA ARDELEANĂ" ieri la prînz, cu ocazia „Zilei învățătorului“ a avut loc festivitatea de dezvelire a grupului statuar „Școala Arde­leană“, lucrare aparținînd regretatului sculptor clujean Ro­mul Ladea. La festivitate, în fața Universității, unde a fost amplasat grupul statuar al lui Samuil Micu, Gheorghe Șin­­cai și Petru Maior, au fost prezenți membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular municipal, universitari, oa­meni de cultură și artă, cadre didactice din învățămîntul general, studenți și elevi. Despre semnificația evenimentu­lui și importanța istorică a activității științifice și culturale a celor trei corifei ai Școlii Ardelene au vorbit tovarășii Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., primarul Clujului, și prof. univ. dr. docent Ște­fan Pascu, rectorul Universității. Grupul statuar „Școala Ardeleană" sculptură realizată de Romul Ladea

Next