Făclia, octombrie-decembrie 1973 (Anul 27, nr. 8362-8439)

1973-10-02 / 8362. szám

Proletari din toate țările,uniți-vu­ Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean " ""4 p3g 3Q bani FESTIVITĂȚILE PRILEJUITE DE ANIVERSAREA A 30 DE ANI DE LA IMITAREA DIVIZIEI „TUDOR VLADIMIRESCU” luni, % octombrie. In această zi, militarii arma­tei noastre populare, întregul popor, au sărbătorit 30 de ani de la crearea Diviziei „Tudor Vladimi­­rescu — Debrețin“. Omagiul adus acestei ani­versări și-a găsit o înaltă expresie în partici­parea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al For­țelor Armate ale Republicii Socialiste România, la festivitatea ce a avut loc în Capitală, în cadrul căreia Diviziei ce poartă, simbolic, numele condu­cătorului mișcării revoluționare de la 1321, i-a fost conferit Ordinul „Tudor Vladimirescu", cla­sa I. Această impresionantă manifestare, desfășurată în prezența conducătorului partidului și statului nostru a reprezentat, în fapt, cinstirea tuturor os­tașilor țării care, la chemarea Partidului Comu­nist Român, au luptat vitejește pentru libertatea­ și independența României și apoi, pînă la victo­ria finală asupra Germaniei naziste. Pe acest as­pru drum de luptă, Divizia­ „Tudor Vladimirescu" — creată pe teritoriul U.R.S.S., la inițiativa și sub îndrumarea comuniștilor români și cu aprobarea guvernului sovietic, în condițiile cind în întreaga noastră țară se dezvolta, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, o amplă mișcare de rezisten­ță a maselor largi populare, împotriva dictaturii militaro-fasciste, când starea de spirit antifascistă­­ se manifesta cu vigoare în rîndul armatei române , a acționat cu ferm­ite­te și dîrzenie, aducîndu-și contribuția, împreună cu întreaga armată română, la înfrângerea hitlerismului. Prin acțiunile lor pli­ne­­ de curaj, ostașii diviziei și-au îndeplinit cu cinste jurământul făcut în fața poporului nostru, înscriind cu sîngele lor o pagină luminoasă în is­toria luptei pentru eliberare națională și socială. Este prețuită, totodată, astăzi activitatea neobosită pusa în slujba întăririi și înfloririi patriei socia­liste de militarii acestei divizii, care își îndepli­nesc, la fel ca toți ostașii țării, cu pasiune și dă­ruire, sarcinile de răspundere încredințate de par­tid și popor. ... Este ora 10. Ostașii diviziei „Tudor Vladimi­rescu — Debrețin“ trăiesc în această însorită di­mineață de toamnă clipe deosebite, La sărbătoa­rea lor participă membri ai consiliilor de con­ducere ale Ministerului Apărării Naționale și Mi­nisterului de Interne, generali și ofițeri activi și în rezervă — participanți la războiul antihitlerist — militari ai unităților din garnizoana București, membri ai gărzilor patriotice și ai formațiunilor de pregătire militară a tineretului, pionieri. Pe platoul central, se află aliniate unități ale Diviziei, avînd în flancul drept al frontului Dra­pelul de lupta. Un sunet prelung de trompetă anunță sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Comandantul Diviziei prezintă raportul Tovarășul Nicolae Ceaușescu, comandantul su­prem al forțelor noastre armate, însoțit de minis­trul apărării naționale, trece în revistă trupele și salută drapelele unităților. Urmează momentul solemn al decernării Ordi­nului „Tudor­ Vladimirescu“, Clasa I. Drapelului de luptă al marii unități, pentru contribuția deose­bită a dusa la ridicarea capacității de apărare a Republicii Socialiste România și la opera de con­struire a socialismului în patria noastră cu pri­lejul aniversării a 30 de ani de la înființarea Di­viziei „Tudor Vladimirescu — Debrețin“. Intr-o atmosferă entuziastă, în uralele militari­lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu prinde pe mă­tasea Drapelului de luptă al Diviziei înalta distinc­ție, care strălucește pe faldurile sale, ca o vie măr­turie a prețuirii eforturilor puse în slujba inte­reselor patriei și poporului de către contingentele (Continuare in pag. a lll­a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați’ tovarăși, Tovarăși generali, ofițeri, subofițeri, Tovarăși soldați. Aniversăm astăzi împlinirea a 30 de ani de la înființarea Diviziei „Tudor Vladimires­cu“, moment de mare însem­nătate în istoria forțelor ar­mate românești, a forțelor de­ eliberare socială și națională ale patriei. Cu acest prilej sărbătoresc, doresc să adresez, în numele Comitetului Central al parti­dului, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri și al meu personal, un salut căl­duros și cele mai bune urări militarilor din Divizia „Tudor Vladimirescu“, tuturor milita­rilor forțelor armate române. După cum se știe, Partidul Comunist Român a desfășurat, încă de la înființarea sa, o luptă activă împotriva poli­ticii reacțiunii burghezo-mo­­șierești, militînd cu toată fer­mitatea împotriva pregătirii războiului antisovietic, pentru prietenie și colaborare cu U­­niunea Sovietică. In condițiile istorice și internaționale cu­noscute, datorită lipsei de u­­nitate a clasei muncitoare, a forțelor antifasciste și demo­cratice, în anii ’40 s-a putut instaura în țară dictatura mi­­litaro-fascistă. Primii pași ai dictaturii militaro-fasciste au fost dezmembrarea țării în urma Dictatului de la Viena și apoi aruncarea României în războiul dus de Germania hi­­tleristă împotriva Uniunii So­vietice și a țărilor din coali­ția antihitleristă. In rîndurile maselor largi populare s-a dezvoltat o puternică mișcare împotriva fascismului și a răz­boiului. In aceste împrejurări, Par­tidul Comunist Român, unind celelalte forțe democratice an­tifasciste din țară, a desfă­șurat o largă activitate de organizare a luptei pentru sa­botarea mașinii de război fas­ciste. Starea de Spirit din rîn­dul maselor largi populare s-a reflectat și în rîndul armatei, care înțelegea tot mai mult că trebuie să participe activ la lupta pentru salvarea in­tereselor naționale, pentru e­­liberarea țării de sub domi­nația fascistă. La chemarea Partidului Co­munist Român, s-au ridicat la luptă masele populare, acțio­­nînd pentru ieșirea României din războiul dus alături de Germania h­itleristă, pentru alăturarea la coaliția antihi­tleristă, pentru eliberarea în­tregului teritoriu al țării și zdrobirea definitivă a fascis­mului german. In primele rînduri au participat militarii armatei noastre, în condițiile interne arătate și ale desfă­șurării cu succes a luptei generale împotriva fascismu­lui a fost posibil să se trea­că, în anul 1943, din inițiati­va Partidului Comunist Ro­mân, la constituirea Diviziei „Tudor Vladimirescu“. Tre­buie să menționăm cu acest prilej sărbătoresc că guvernul sovietic a acordat atît apro­barea, cit și întregul său spri­jin pentru organizarea, dota­rea și funcționarea acestei mari unități românești pe te­ritoriul Uniunii Sovietice. Aș dori ca, la această adunare, să exprim guvernului și poporu­lui Uniunii Sovietice mulțu­mirile partidului și ale po­porului român, încă de la înființarea Di­viziei „Tudor Vladimirescu“, s-au afirmat cu toată fermi­tatea scopurile care trebuiau să anime lupta ei și — se poa­te spune — a întregii arma­te. Intr-un document, adop­tat în 1943, ce a stat la baza constituirii acestei unități, se spunea: „Noi, românii, nu do­rim stăpînirea străină a gene­ralilor germani. Noi dorim cîrmuirea noastră româneas­­că, reprezentată printr-un gu­vern cu adevărat național al României, un guvern al­ pă­cii, libertății și independen­ței“. Putem spune că ceea ce se întrevedea în acel docu­ment s-a înfăptuit! Și, intr-a­devăr, în România s-a instau­rat un guvern național revo­luționar care a pus bazele noii orînduiri sociale. Guver­nul român asigură făurirea o­­rînduirii socialiste, înflorirea patriei, bunăstarea și ferici­rea întregului popor, indepen­dența și suveranitatea națiu­nii noastre socialiste. (Aplau­ze puternice, ovații și urale). Sunt cunoscute împrejurări­le internaționale favorabile din vara anului 1944, victorii­le istorice obținute de arma­tele sovietice, de armatele coaliției anthitleriste, de for­țele de eliberare națională și de partizani din diferite țări, care dădeau lovituri tot mai puternice mașinii de război hitleriste, grăbind prăbușirea Germaniei fasciste. In aceste condiții, în primăvara anului 1944, s-a realizat Frontul U­­nic Muncitoresc, apoi Blocul Național Democratic, s-a a­­juns la o largă coaliție anti­hitleristă, pentru salvarea na­țională a patriei. In această coaliție, armata deținea un loc important. Trebuie men­ționat că în anii războiului, în pregătirea­­ eliberării pa­triei, partidul s-a preocupat de desfășurarea unei largi activități în rîndul întregii armate, a stabilit legături cu conducerea ei, cu numeroși generali și ofițeri. Aceasta a constituit un factor care a determinat ca armata să par­ticipe activ atît la înfăptuirea insurecției naționale antifas­ ciste, cît și la toate transfor­mările revoluționare, la toate victoriile dobîndite în făuri­rea socialismului pe pămîntul României. (Aplauze puternice, urale). Totodată, înțelegmd că eli­berarea patriei nu poate fi de­cit rodul participării întregu­lui plopor, că poporul trebuie să-și ia soarta în propriile mîini și că pentru aceasta trebuie să-și creeze unități populare armate, partidul a trecut la constituirea gărzilor patriotice, care au jucat, de asemenea, un rol important în lupta pentru înfăptuirea insu­recției naționale antifasciste, pentru eliberarea țării, în con­strucția orînduirii socialiste în România, înfăptuirea insurecției na­ționale antifasciste constituia o necesitate imperioasă, la care au luat parte activă toa­te forțele ce se pronunțau pentru independența țării, pentru progresul ei economi­­co-social. Se poate spune că acest act de importanță isto­rică crucială pentru Româ­nia a deschis calea nu numai a eliberării definitive a pa­triei noastre de sub jugul do­minației străine și a eliberă­rii sociale a maselor, dar și a unei ere noi de făurire a ce­lei mai înaintate orînduiri — orînduirea socialistă — în ca­re poporul este pe deplin stă­pîn pe destinele sale și merge ferm înainte spre comunism­ (Urale puternice, aplauze pre­lungite). Dragi tovarăși. După cum se știe, Divizia „Tudor Vladimirescu“ a par­ticipat, alături de unele uni­tăți ale armatei sovietice, la o serie de bătălii în lunile premergătoare înfăptuirii ac­­tulu­i istoric de la 23 August. După insurecția națională an­tifascistă, ea a acționat, îm­preună cu întreaga noastră armată, care a a dus lupte ho­­­tărîte, alături de armata so­vietică eroică, participînd cu toate forțele la eliberarea de­finitivă a patriei, și, în conti­nuare, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, pînă la înfrîn­gerea definitivă a Germaniei hitleriste. Lozinca „Totul pen­tru front, totul pentru victo­ria împotriva fascismului“ a mobilizat întregul popor, asi­­gurînd participarea țării noas­tre cu întreaga sa forță mili­tară și economică la victoria asupra fascismului, dușmanul de moarte al progresului și civilizației, asupra Germaniei hitleriste. Trebuie menționat că ime­diat după 23 August, în rîn­durile Diviziei „Tudor Vladi­mirescu“ au intrat mii și mii de tineri comuniști, care, la chemarea partidului, au hotă­­rît să ia parte în mod volun­tar la luptele împotriva Ger­maniei hitleriste. S-a menționat aici drumul de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu". In luptele gre­le pe care le-a dus această divizie, ca de altfel întreaga noastră armată, s-a afirmat caracterul nou, strînsa legă­tură cu poporul a forțelor ar­mate române. Ca urmare a contribuției aduse la victoriile în aceste lupte grele, Diviziei „Tudor Vladimirescu“ i s-a a­­tribuit și numele de „Debre­țin“ printr-un ordin al Co­­mandam­entului Suprem al U­­niunii Sovietice. Aceasta a con­stituit o recunoaștere și o re­compensă­­ — dacă se poate spune așa — a participării sa­le la eliberarea acestui im­portant oraș din Ungaria.­­Va dori să aduc aici un o­­magiu comuniștilor, ofițerilor și soldaților care au acționat pentru constituirea Diviziei „Tudor Vladimirescu“, tuturor comuniștilor, ofițerilor și sol­daților care, cu prețul sînge­­lui lor, au luptat pentru eli­berarea patriei, pentru dez­voltarea liberă și independen­tă a României pe calea nouă, calea socialistă. (Aplauze pu­ternice, urale). In luptele purtate pentru e­­liberarea țării, pentru zdrobi­rea definitivă a Germaniei fasciste, întreaga armată ro­mână s-a acoperit de glorie nepieritoare, dovedin­d că­ este strîns legată de interesele po­porului, hotărîtă să facă to­tul pentru a sluji patria, pro­gresul ei economic și social. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăși. Aș dori să menționez și cu acest prilej faptul că după Eliberare, Partidul Comunist Român a desfășurat o largă activitate de întărire a uni­tății clasei muncitoare, a tu­turor forțelor democratice, trecînd la înfăptuirea trans­formărilor revoluționare care trebuiau să asigure dezvolta­rea pe o cale nouă a societă­ții românești. Toate acestea au deschis calea înfăptuirii revoluției populare, apoi a re­voluției socialiste, dezvoltării economico-sociale a țării, tre­cerii la făurirea cu succes a socialismului. Tocmai pe ba­za acestor succese remarcabi­le obținute de poporul român sub conducerea detașamentu­lui său de avangardă — Par­tidul Comunist Român — s-a asigurat întărirea independen­ței și suveranității patriei, ri­dicarea continuă a­­ buncii'iârh generale, materiale și spiri­tuale, a întregului nostru po­por. După cum se știe, poporul român înfăptuiește cu succes, sub conducerea partidului, programul elaborat de Con­gresul al X-lea și de Confe­rința națională, în centrul că­ruia se află făurirea societății socialiste multilateral dezvol­tate în România. Acționînd pentru înfăptuirea cu succes a­ planului cincinal în toate do­meniile de activitate, nu ui­tăm nici un moment că între sarcinile naționale și cele in­ternaționale există o strînsă unitate dialectică. De aceea, țara noastră desfășoară o po­litică externă activă, întă­rind continuu colaborarea și prietenia cu toate țările socia­liste, cu toate țările în curs­­ de­ dezvoltare, care luptă pen­tru dezvoltarea lor economică și socială independentă, cu statele capitaliste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internațională a muncii. Pu­nem la baza relațiilor inter­naționale principiile deplinei egalități în drepturi, respectu­lui independenței și suverani­tății naționale, neamestecului în treburile interne, avantaju­lui reciproc. Recenta vizită pe care am făcut-o în șase țări din Ame­rica Latină, ca și vizita din primăvara anului 1972 în mai multe țări din Africa, precum și vizitele făcute în țările din Europa și Asia constituie o expresie elocventă a partici­pării Republicii Socialiste Ro­mânia la dezvoltarea largă a colaborării internaționale, la lupta pentru pace și colabo­rare între toate popoarele lu­mii. Constatăm cu multă satis­facție că în viața internațio­nală s-au obținut o serie de rezultate pozitive, că se afir­ma un curs nou, de destinde­re și colaborare între statele lumii. România și-a adus con­tribuția activă la dezvoltarea pe această cale a vieții inter­naționale. Am militat în mod permanent pentru lichidarea vechii politici imperialiste de forță și dictat, împotriva co­lonialismului, neocolonialis­­mului, pentru a se pune ca­păt războaielor locale și stă­rilor de încordare, pentru so­luționarea problemelor liti­gioase dintre state pe calea pașnică, a tratativelor. O activitate susținută am desfășurat în vederea ținerii Conferinței general-europene. Am participat activ atît la lu­crările pregătitoare de la Hel­sinki, la prima fază a confe­rinței care a început cu în­­tîlnirea miniștrilor de exter­ne, și sintem­ ferm deciși să ne aducem contribuția tot mai activă la a doua fază a Con­ferinței — care se desfășoară la Geneva­­, la elaborarea documentelor care să asigure așezarea relațiilor dintre sta­tele europene pe principii noi, de egalitate și respect, să asi­gure fiecărei națiuni europene posibilitatea de a-și concentra eforturile în direcția dezvol­tării economico-sociale, fără teama de a fi victima vreu­nei agresiuni sau intervenții din afară. Dorim ca Confe­rința general-europeană să deschidă o eră nouă în rela­țiile din Europa, în relațiile din întreaga lume — o eră a colaborării, trainice între toate popoarele­ (Aplauze pu­ternice). ‘Acționînd pentru consolida­rea și dezvoltarea cursului destinderii în viața interna­țională, nu uităm nici un mo­ment că acest curs se află la început, că mai sînt forțe im­perialiste, reacționare, care se opun noii politici de destin­dere. De aceea, este necesar să se acționeze cu toată fer­mitatea pentru a se asigura înfăptuirea politicii noi, ga­­rantîndu-se astfel fiecărui po­por dreptul, la dezvoltare li­beră, independentă, la orga­nizarea vieții economico-so­ciale corespunzător năzuințe­lor sale. Considerăm că,­ în această direcție, este necesară unirea tuturor forțelor antiimperia­­liste — în cadrul cărora ță­rile socialiste, partidele co­muniste și muncitorești, miș­cările de eliberare națională, țările care luptă pentru dez­voltarea lor economică inde­pendentă, intelectualitatea, fe­m­eile, tineretul, forțele demo­cratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotăritor. Pînă la urmă, pacea, dezvol­tarea liberă, independentă stă în mîinile popoarelor! Numai acțiunea unită a tuturor for­țelor progresiste de pretutin­deni poate asigura o pace trainică, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate națiunile. (Aplauze pu­ternice, urale). Ne pronunțăm, cu energie pentru măsuri hotărîte în di­recția dezarmării și, în pri­mul rînd, a dezarmării nu­cleare, pentru dezarmarea ge­nerală. Considerăm că aceas­ta constituie o necesitate im­perioasă pentru destinderea o­­menirii, ținînd seama atît de cheltuielile uriașe care se fac an de an pentru înarmare și care apasă greu pe umerii tu­turor popoarelor, cît și de a­­cumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distru­gere în masă, cum sînt arme­le nucleare și cele chimice și bacteriologice. Nu se poate a­ (Continuare în pag. a lll-a) yțq.liUJ Declarația Comitetului Executiv­­ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român întregul popor român, ca și opinia publi­că progresistă din întreaga lume, a aflat cu profundă îngrijorare și indignare vestea a­­restării secretarului general al P. C. din Chile, tovarășul Luis Corvalan, care a slu­jit cu consecvență idealurile și aspirațiile clasei muncitoare, ale poporului chilian spre o viață liberă, independentă și prosperă, cauza înfloririi și progresului patriei. Prieten al poporului român, militant pen­tru dezvoltarea relațiilor de colaborare din­tre țările și popoarele noastre, tovarășul Luis Corvalan este o personalitate de sea­mă a vieții politice chiliene, a mișcării co­muniste, muncitorești și antiimperialiste, un luptător consecvent pentru pace, înțelegere și colaborare internațională. Arestarea tovarășului Corvalan, valul­­ de teroare, persecuții și prigoană împotriva co­muniștilor, socialiștilor și altor forțe patrio­tice lovesc în interesele naționale ale po­porului chilian, sunt numai în interesul forțe­lor reacționare interne și internaționale, slă­besc lupta maselor populare chiliene pentru o dezvoltare liberă și independentă a na­țiunii pe calea progresului economic și so­cial. Exprimînd sentimentele de solidaritate ale întregului nostru partid, ale poporului ro­mân, cu toate forțele democratice, progre­siste chiliene, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. protestează in mod ferm împotriva arestării tovarășului Luis Corvalan, a celor­lalți reprezentanți ai „Unității Populare“, cere eliberarea lor imediată, curmarea cam­paniei sălbatice de prigoană, persecuție și urmărire a forțelor progresiste și democrati­ce, restabilirea drepturilor și libertăților con­stituționale, respectarea drepturilor funda­mentale ale omului. Poporul român este alături și pe deplin solidar cu forțele patriotice, democratice­­ și progresiste din Chile, cu poporul chilian, în aceste zile de grea încercare pentru națiu­nea chiliană și își exprimă încrederea că nici o forță nu va putea infringe voința uni­tă a clasei muncitoare, țărănimii, intelectu­alității, a maselor populare chiliene pentru propășirea patriei pe drumul libertății, in­dependenței naționale și progresului social. COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN rv In ziua marcată cu roșu Ziua de 30 septembrie, pe calendar, este marcată, cu ro­șu — a fost zi de repaos. La Tehnofrig însă, din cauză că întreprinderea este încă da­toare unor beneficiari cu ma­șini și agregate necesare di­feritelor unități productive din țară, duminică a fost transformată în zi de lucru. Mașinile-unelte, mijloacele de transport, intern, standurile de probă, adică întreg arsenalul productiv a funcționat ca în oricare altă zi. Cu ce s-a soldat duminica de lucru? Cu un șir de mași­ni și agregate pentru indus­tria alimentară — prese de vinificare, pompe de vin, ma­șini de crestat chifle, agrega­te frigorifice, reductoare (pe care Tehnofrigul le execută pentru întreprinderea de uti­laje din Brăila prin coopera­re). Pe la print, din hala de montaj nr. 2 s-a anunțat că a fost asamblat compresorul frigorific de tip nou cu nu­mărul de LOGO. Acest tip­ de agregat poate fi utilizat, după necesități, de la 3.000 kiloca­lorii pînă la 40.000 kilocalorii. Un mare număr din aceste produse sunt destinate expor­tului. Ziua de duminică a fost fo­lositoare și pentru pregătirea condițiilor necesare continuă­rii activității în conformitate cu programul de fabricație, formațiile de lucru care fac parte din resortul de întreți­nere a întreprinderii au pus în funcțiune două strunguri și o mașină de găurit. Andrei BÖDÖR mam decisivă pentru încheierea m­Mntărilor de toamnă • Feste 20.000 de țărani cooperatori, lucrători ai I.A.S., S.M.A., elevi, studenți și salariați din întreprinderi au par­ticipat duminică la executarea lucrărilor agricole de toam­nă pe ogoarele județului; • Rezultatul muncii depuse, au fost recoltate și trans­portate la bazele de recepție însemnate cantități de sfeclă de zahăr, porumb și alte produse agricole. Peste 3.000 ha au fost arate și discuite și 1.641 ha tnsămînțate cu cereale păioase.­­ Primele unități agricole din județ care au încheiat semănatul griului: C.A.P. Mănăstireni, Dretea și Călățele. • Eforturi maxime în cursul acestei săptămîni pentru terminarea însămințărilor pînă la 10 octombrie. La fel ca și în zilele de lu­cru din cursul săptămînii tre­cute, dumiirnica, 30 septembrie, pe ogoarele județului s-a de­pus o muncă plină de avînt, pentru executarea la timpul optim a lucrărilor agricole de toamnă. Răspunzînd prin fap­te chemării tovarășului Nicolae Ceaușescu­­ de a face totul pentru succesul deplin al campaniei agricole de toamnă, peste 20.000 de țărani cooperatori, lucrători ai I.A.S., mecanizatori, elevi, studenți, salariați ai unor întreprin­deri și instituții de la orașe și sate au participat la efectua­rea lucrărilor de strîngere a recoltei, pregătirea terenului, însămînțarea păioaselor de toamnă, transportul produse­lor agricole la bazele de re­cepție și la acțiunea de­­ strîn­gere și depozitare a furajelor. Eforturile depuse în cursul zi­lei de duminică se concreti­zează în recoltarea a 154 ha cu sfeclă de zahăr, 54 ha car­tofi, 110 ha porumb și în transportarea la bazele de re­cepție a 4.650 tone de sfeclă de zahăr, 149 tone porumb, 47 tone cartofi și legume. De a­­ sem­enea, au fost transportate și depozitate în unitățile agri­cole de stat și cooperatiste 1.027 tone de furaje și însilo­­zate 81a tone de nutrețuri. Mecanizatorii au arat și dis­cuit peste 3000 ha și au însă­­mînțat 1­641 ha cu cereale pă­ioase. In întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii au con­tinuat lucrările de pregătirea patului germinativ și au însă­­m­înțat, pînă în ziua de 1 oc­tombrie, 1 .453 ha cu grîu, ceea ce reprezintă circa 60 la­ AI. VLAD (Continuare în pag. a lll-a) ~ LA scara 1/1 SOARELE RĂSARE LA 6 S1 12 MINUTE Numai întâmplător aveam duminică o a­­gendă comună cu mine. Și m-am uitat la data de 30 septembrie; în josul paginii scrie cu litere minuscule: s.r. la 6,12, s.a. la 17,59. Dar după aceste indicative calendaristice a­­veam să-mi structurez reportajul. Soarele nu răsărise încă. Mergeam pe șo­seaua Cluj — Reghin, fără nici un gînd, știam doar că e­ zi plină în agricultură. Era ora cinci dimineața. I-am ajuns din urmă pe șoferii loan­­ Rus, Ciprian Crișan, Anton Bere, loan Ștefan, nu știam atunci unde se duc, probabil în agricultură, mi-am zis. Ei, da, „în agricultură“ mergeau, toa­tă lumea merge acum in agricultură, doar e­număratul bobocilor, cum se spune. Apoi, m-am dus la patru baze de recepție a sfec­lei de zahăr, la Apahida, Căian, Mociu și Vaida Cămăraș. Și la Căian, acolo pe lunc­ă, m-a impresionat șirul lung de mașini care își așteptau rîndul la cîntar. Erau 10-12 din 134, care au ieșit ieri la transportul recoltei de sfeclă. Ne-am oprit la Căian. Cițiva șoferi care lucrează la trustul de construcții des­cărcau­ basculantele cu balast pentru Direc­ția de Drumuri și Poduri; nu-și permiteau să meargă cu mașinile „în gol". Alții descăr­cau­, însă, m­așini neîncărcate — neîncărca­te suficient. Unii cooperatori nu vor să înțe­leagă că recolta este a noastră și nu a mea. Ioan­ Bodor din Căianu avea de predat 2000 kg; n-a vrut să mai lase și pe altul să-și pu­nă sfecla peste a lui, și Nagy Martin din Suatu s-a dus numai cu 3.000 kg, și Sekely Martin, într-un camion de 9 t a pus num­­ai patru și Boldik Rozalia din Vaida Cămăraș a dus cu ditamai camionul numai 1.900 kg.­­Te întrebi cum de acceptă I.T.A. asemenea compromisuri și cum acceptă C.A.P.-urile? Că doar un transport costă bani și timp. l-am pus această întrebare și directorului adjunct cu exploatarea al I.T.A., Ambrozie Ardeleana, dar omul­ are dreptate că nu poa­te face nimic atîta timp cît U.J.C.A.P. nu ia nici o măsură. El și Mihai Peter, dispe­cer coordonator coordonează un transport co­rect, operativ. Mai mult, sun­t secondați de o echipă de „intervenție“, formată din mecani­cul Ioan Gocan și maistrul Roman Lupaș. Cum să vă spun, mi-au plăcut acei oameni minunați pe­ mașinile lor grăbite, și acei oameni care așteaptă cu înfrigurare sosirea mași­nilor din cursă. Mi-au plăcut, pentru că după o săptămînă grea de muncă, își sacrifică și a șaptea zi. Mă opresc printre tractoriștii din Apahi­da: Damian Neamțu, Ioan Văcaru, Simion Cîmpean, Petru Basalte, Teodor Dîmbean, Ilie Negrea, Dumitru Telecan, Nicolae Ne­grea și Ion Bereski s-au oprit pentru câteva minute să-și ia gustarea. Sînt veseli. Spun bancuri. Parcă ar fi o companie „pe front“. Au arat cîteva hectare. Au semănat. Pînă seara, cînd soarele va apune la 17,59, vor ara, vor semăna pentru recolta anului viitor. "Din păcate, nu pot zugrăvi atmosfera acelei zile de duminică, îmi pare rău, dar zilele acestea sunt de nedescris. La Cătina, ne „ambalăm“ într-o discuție cu Ioan Voivod, șeful bazei de recepție. A­­flăm că se lucrează cu 12 mașini I.T.A., 2 remorci ale S.M.A., 2 camioane C.A.P. La încărcare erau 60-70 de oameni. Președintele C.A.P., Vasile Cercel, umbla pe cîmp. Va­sile Huza și Valer Petean erau bucuroși de recolta bună. Primarul Constantin Buhăian iși încerca­, firește, cu succes, calitățile de arhitect. S-au transportat, numai duminică, 400 tone din sector. Iar salariații I.T.A. mă asigurau că săptămînă viitoare se va înche­ia transportul sfeclei în tot județul. Sunt lu­cruri simple, firești, cotidiene, care iți um­ijl.lt. m­.imn­ rlo­­­m fiT „î*..­. * piu inima de mândrie, tocmai pentru că sunt simple, firești, cotidiene ... Soarele a apus la 17,59. Ziua de lucru nu se încheiase încă. Ziua de lucru și mă gân­desc la duminică. Și mă gîndesc cît de bi­ne le stă gospodarilor, cind sânt gospodari. Ion ARCAȘ însămînțarea griului la C.A.P. Cojocna i 4 \ 1

Next