Făclia, ianuarie-martie 1974 (Anul 28, nr. 8440-8514)

1974-01-03 / 8440. szám

Proletari din toate tarile,m­îțî-vâ! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX­­ Nr. 8440 Joi 3 ianuarie 1974 4 pag. 30 bani Cuvîntarea tovarășului MAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și teleiziune cu prilejul Anului fa____ Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai României socialiste. Peste cîteva momente încheiem anul 1973 și începem noul an animați de legitimă mîndrie patriotică pentru re­marcabilele succese obținute în politica internă și exter­nă a partidului și statului, în înfăptuirea mărețului pro­gram elaborat de Congresul al X-lea și de Conferința Na­țională și, totodată, însuflețiți de hotărîrea neabătută de a da viață obiectivelor făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate pe pămîntul patriei noastre, de a realiza în cele mai bune condițiuni sarcinile planului de stat pe 1974. în anul 1973 s-au obținut noi și însemnate progrese în dezvoltarea și modernizarea industriei și agriculturii, a celorlalte ramuri economice, în creșterea avuției naționale, în perfecționarea bazei tehnico-materiale a socialismului. Am realizat, de asemenea, succese importante pe calea înfloririi învățămîntului, științei, artei și culturii, a creș­terii nivelului de trai, material și spiritual al oamenilor muncii — obiectivul fundamental al politicii partidului, al întregii opere de construcție socialistă. Toate acestea demonstrează, odată în plus, justețea po­liticii marxist-leniniste a partidului, creșterea rolului său de forță politică conducătoare în toate domeniile de ac­tivitate, capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a țărănimii și intelectualității, a tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naționalitate, a întregului popor ca­re își făurește liber, în mod conștient, noua sa istoria, viitorul său fericit. Pentru minunatele realizări obținute în acest an, pen­tru munca plină de abnegație consacrată edificării so­cialismului și comunismului în România, conducerea par­tidului și statului adresează tuturor oamenilor muncii, fă­ră deosebire de naționalitate, cele mai calde felicitări, întregul nostru popor pășește în noul an hotărît să fa­că totul pentru a îndeplini sarcinile trasate de recenta plenară a Comitetului Central, întîmpinînd a 30-a aniver­sare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al partidului cu noi și remarcabile înfăptuiri în toate domeniile vieții economico-sociale. Realizarea prevederilor de înaltă răspundere ale planu­lui pe anul viitor impune unirea și organizarea tuturor forțelor societății într-o direcție unică, îmbunătățirea con­tinuă a activitații economice, valorificarea superioară, cu maximum de randament, a întregului potențial material și uman al țării, întărirea ordinii și disciplinei socialiste, dezvoltarea inițiativei maselor muncitoare, participarea lor tot mai activă la conducerea întregii societăți. Realizările dobindite în acești 3 ani, sporurile însem­nate obținute în dezvoltarea economiei naționale demonstrea­ză realismul prevederilor planului cincinal, faptul că există toate condițiile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, ridicînd România pe noi trepte de progres și civilizație. Dragi tovarăși. Desfășurarea vieții internaționale în cursul anului care a trecut a confirmat cu putere justețea orientărilor date de Congresul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contemporane, justețea politicii externe a partidului și statului nostru de dezvoltare continuă a colaborării și prieteniei cu țările socialiste, cu statele care au pășit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială Anul care a trecut se înscrie în analele vieții internațio­nale printr-o serie de succese importante în lupta forțe­lor progresului, democrației și păcii; s-a pus capăt războ­iului din Vietnam, a început, cu rezultate bune, Conferin­ța țărilor din Europa pentru securitate și colaborare, s-au făcut o serie de pași înainte pe calea destinderii interna­ționale, a normalizării raporturilor dintre state, a colabo­rării și înțelegerii între națiuni. Totodată, unele eveni­mente, și cu deosebire reizbucnirea ostilităților militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai exis­tă focare de încordare, forțe reacționare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării contempo­rane, factori de natură să prejudicieze securitatea și pa­cea generală. Se poate spune că evoluția omenirii pe ca­lea destinderii se află abia în faza de început. De aceea este necesar ca popoarele să acționeze în continuare în mod ferm pentru lichidarea politicii imperialiste de forță și dictat, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Desfășurînd o vastă și intensă activitate internațională, România și-a amplificat relațiile cu celelalte popoare, a acționat consecvent pentru afirmarea pe arena mondială a unor principii noi, democratice, de egalitate deplină în drepturi și respect al independenței și suveranității fiecă­rei națiuni, pentru crearea unui clintit în care toate ță­rile, indiferent de mărimea lor, să poată participa activ la soluționarea problemelor spinoase care confruntă omeni­rea, pentru întărirea rolului Organizației Națiunilor Unite în apărarea principiilor dreptului internațional, în dezvol­tarea conlucrării pașnice dintre națiuni. Vizitele pe care le-am făcut in acest an într-o serie de state din Europa și de pe alte continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unor țări cu orînduiri sociale diferite, declarațiile solemne și acordurile realiza­te au pus bazele unei colaborări largi și multilaterale în­tre poporul nostru și popoarele respective și, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor princi­pii de relații între state, la cauza destinderii, înțelegerii și colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească și mai mult prestigiul internațional al României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi și mari suc­cese în lupta popoarelor, a forțelor progresiste pentru dez­voltarea colaborării între state, fără deosebire de orîndui­­re socială, pentru promovarea unor relații noi, democrati­ce, în viața internațională, pentru dezvoltarea cursului destinderii și păcii, pentru încheierea cu succes a Confe­rinței general-europene, pentru realizarea unei păci drep­te, trainice, în Orientul Mijlociu, pentru lichidarea domi­nației coloniale și a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei națiuni de a fi stâpînă pe bogățiile sale, pe propriul său destin, de a-și făuri o viață liberă și prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării și solidarității țărilor socia­liste, a partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor for­țelor antiimperialiste în interesul dezvoltării progresiste a societății contemporane, al făuririi unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră. In acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oa­menii muncii din patria noastră — muncitori, țărani, in­telectuali, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, români, ma­ghiari, ger,nații și de alte naționalități — nu vor precu­peți nimic pentru traducerea în viață a politicii partidu­lui și statului — expresie fidelă a intereselor și aspirații­lor fundamentale ale națiunii noastre socialiste, în numele Comitetului Central al partidului, al Consi­liului de Stat și guvernului, precum și al meu personal, adresei tuturor cetățenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bu­năstare și fericire, satisfacții depline în muncă și viață, împlinirea tuturor dorințelor, multă sănătate și fericire! La mulți ani, dragi compatrioți! ii) GRĂDINA FERMECATĂ Conf. dr. ing. Ștefan OPREA Am pășit în noul an cu satisfacția pe care ne-o o­­feră rezultatele muncii noas­tre și cu hotărîrea de a fa­ce totul pentru a contribui la traducerea în viață a po­liticii partidului și statului nostru, privind dezvoltarea horticulturii și în general a agriculturii noastre socialis­te. Creație a regimului nostru socialist, Stațiunea Experi­mentală Horticolă Cluj, în două decenii de activitate, prin munca susținută a cer­cetătorilor, tehnicienilor și muncitorilor a obținut și dat în producție 6 soiuri noi de pomi fructiferi, respectiv pa­tru de măr „Roșu de Cluj“, „Aromat de vară“ „Arde­lean“ și „Favoritul lui Pa­­locsay“ (ultimele două omo­logate în anul 1973), unul de păr de vară „Napoca“, unul de vișin „Timpurii de Cluj“, precum și patru soiuri noi de arbuști fructiferi, dintre care: soiul de coacăz negru „Record“ denumit simbolic după producțiile pe care le asigură. Soiurile de coacăz roșu „Roșu timpuriu“ și coa­căz alb „Mărgăritar“ cu pro­ducții mari și relativ mai rezistente la boli și dăună­tori, iar soiul de agriș „Re­zistent de Cluj“ are fructe foarte mari și este rezistent la făinare, boală care dimi­nuează substanțial producția în rîndul soiurilor mai vechi. în legumicultura s-a omo­logat și promovat în produc­ție soiul nou de tomate „A­­bundens“, productiv, cu fructe mari, cărnoase și un conținut bogat în substanță uscată, soiul de ardei gras „Favoritul pieții“ cu fructe mari aspectuoase și un po­tențial productiv de pînă la 30—40 tone/ha. Floricultorii stațiunii au creat două so­iuri noi de trandafiri desti­nate pentru înfrumusețarea zonelor verzi — „Foc de ta­bără“ premiat în 1973 la concursul de la Roma și „Luchian“ cu flori mari, cu­loare atrăgătoare și înflori­re abundentă. La garoafele de seră s-a promovat în pro­ducție soiul nou „Gloria Clujului“ denumit simbolic după florile foarte mari ca­re depășesc sub acest aspect toate soiurile existente astăzi in cultură. Pe linie de viticultură sunt de menționat trei soiuri noi de perspectivă pentru stru­guri de masă, cu coacere semitimpurie, productive, cu caractere și însușiri supe­rioare celor existente astăzi în cultură, aflate în faza de verificare în vederea omolo­gării și promovării lor în producție. Pornind de la ideea că pentru obținerea de recolte mari și eficiente în același timp, un rol hotărîtor revine solului (selecționat cu po­tențial ridicat) ca mijloc de producție, menit să valori­fice eficient atît cadrul na­tural, cît și agrotehnica apli­cată, în dorința de a adu­ce un aport sporit la ridica­rea pe mai departe a horti­culturii din țara noastră, în anul în care am pășit vom continua să perfecționăm munca de ameliorare, între­gind-o cu aspecte noi cum ar fi înmulțirea meristema­­tică, eliberarea plantelor de virusuri provocarea artifi­cială a mutațiilor etc. Dorința și atașamentul co­lectivului stațiunii față de politica partidului nostru, pentru dezvoltarea intensiv­­multilaterală a agriculturii din țara noastră experien­ța de pînă acum, materia­lul biologic existent, unele realizări în ameliorare afla­te în faza finală, constituie garanția contribuției sporite pe care stațiunea o va adu­ce în anul 1974 și în conti­nuare, la ridicarea horticul­turii, prin crearea și promo­varea în producție a unor noi soiuri valoroase de pomi și arbuști fructiferi, legu­me, flori și viță de vie, ca și prin tehnologii noi de cul­tură bazate pe realizările științei și tehnicii moderne. R­EVELION 1974 UN NAI DE LUCRU Pretutindeni domnește o at­mosferă de sărbătoare. Reve­lionul, așteptat cu ai­ta ne­răbdare, a sosit. Pregătirile, începute cu multe zile în ur­mă de I.A.P. Cluj sau de gos­podine s-au terminat. Mai ră­mîne doar să se întindă masa și să înceapă petrecerea, întîmpinăm, conform tradi­ției, noul an cu paharul plin, în familie, la prieteni, în compania colegilor de muncă sau undeva­­ în unul din res­taurantele cunoscute. în timp ce ne veselim, ciocnind me­reu pentru fericire și sănăta­te, înfruptîndu-ne din bună­tăți, unii din semenii noștri se află la datorie. Acolo un­de focul arde continuu, mun­ca, urmează ritualul obișnuit și în această seară. Se în­carcă cuptoare, se elaborează șarje, se iau probe, se efec­tuează analize, se urmăresc diagrame. Aici revelion în­seamnă muncă. Muncă prin care se așează primele cără­mizi la temelia realizărilor viitoare. Ca să ne referim la toți acei care în noaptea a­­ceasta se află în haine de lu­cru nu ne permite nici tim­pul și nici spațiul. Așa că nu vom face decit cîteva popa­suri pentru a surprinde alte ipostaze decit cele cu care sun­tem­ obișnuiți in seara de re­velion. COMBINATUL DE LIANȚI ȘI MATERIALE REFRACTARE TURDA Ne aflăm în locul unde se naște o parte din cimentul ță­rii. Locul în care începe gene­za marilor edificii industriale, a somptuoaselor și impună­toarelor cetăți de oțel și be­ton pe care le durăm. Bilan­țul cu care cimentiștii turdeni au încheiat cel de al treilea an al cincinalului este bogat: 32 de zile avans. Pentrul ei 1973 înseamnă indici de utili­zare mai mari, organizare su­perioară, calitate îmbunătăți­tă. Cele 23.000 tone ciment peste plan, smulse în 1973 in­stalațiilor au permis con­structorilor clujeni să-și depă­șească sarcinile de plan: în noaptea aceasta de cum­pănă între vechiul și noul an, la „Cimentul“ locurile ard cu aceeași intensitate. Peste tot domnește o atmosferă de mun­că intensă, emulația caracte­ristică bătăliei pentru mai mult ciment. Formațiile con­duse de maiștrii Vasile Bîl și Moli Torcz din cariere, cele ale lui Vasile Serdeanu, Ni­­colae Göncz de la cuptoare și cele ale lui Vasile Bulgea, Va­sile Condean și Ion Bărbuță de la mori vor să dovedească că anul 1974 va fi la fel de rodnic și chiar și mai rodnic. Harnici pricepuți ca întot­deauna, ei au pornit de la în­ceput cu dreptul, împreună cu colegii cărora le-au predat ștafeta, în zilele de 1 și 2 ia­nuarie, au reușit, așa după cum ni s-a confirmat, să rea­lizeze prima cantitate de 400 tone ciment peste plan. Este un început bun, o mărturie că succesele obținute vor fi am­plificate. CEFERIȘTII LA DATORIE Calea ferată. Un alt loc un­de nu există niciodată sărbă­toare. Indiferent de ziua pe care o arată calendarul, de ora indicată de ceasornic, tre­nurile vin și pleacă întotdeau­na. La Cluj, la Dej, Oradea sau Satu Mare, oriunde ajun­ge trenul, animația rămîne a­­ceeași chiar și în noaptea de revelion: mecanici și fochiști impegați de mișcare, echipe de revizie și pregătire, condu­cători de tren sau controlori de bilete, o adevărată armată fără prezența căreia calea fe­rată ar rămîne moartă Numă­rul ceferiștilor pe care noul an i-a găsit la datorie este mare. Poate și de aceea pen­tru ei revelion înseamnă de cele mai multe ori datorie. Cînd consemnăm aceste rîn­­duri pe trenurile aflate pe ra­za de activitate a regionalei din Cluj întîlnim pe mecani­cii Alexandru Oprea și Ioan Țigan, împreună cu ajutoarele lor Teodor Deheanu și Ale­xandru Oroian, aparținînd de­poului Dej, pe Aurel faas și Tiberiu Szilaghi de la remiza de locomotive din Turda, pre­cum și pe confrații lor în me­serie de la Depoul din Cluj, împreună cu ei se află la da­torie șefii de tură Ioan Taș­­cu, Nicolae Maxim, impegații de mișcare Remus Uscan, loan Munteanu, Petru Năstase, ma­­nevranții Nicolae Bogdan, loan Costea, Vasile Dragoste, loan Dandar și alții. Ei sunt primii mesageri ai transportului din acest an, în trenurile pe care le-au con­dus, dirijat sau însoțit au fost transportate primele mărfuri. Sunt piese sau subansamble de mașini, piele sau fire, stofe sau alte produse care proba­bil în prima zi lucrătoare a lui 1974 vor fi folosite în pro­ducție. O ÎNTREPRINDERE CU O BINEMERITATĂ TRADIȚIE „Carbochim“. O unitate cu renume, apreciată mult pen­tru calitatea produselor sale. Carbochim înseamnă pietre de polizor, abrazivi pe suporți, e­­lectrozi de baterie etc. Vrînd parcă să dovedească că sunt la fel de tari ca și produsele pe care le fabrică, oamenii uzinei au răsturnat și cele mai înal­te performanțe peste care se credea că e imposibil de tre­cut, înlocuind resursele de import cu materii prime in­digene, perfecționînd în con­ținuu­ tehnologiile de fabrica­ție și utilajele din dotare, car­­bochimiștii au pus la dispu­­ția industriei românești canti­tăți din ce în ce mai mari de materiale abrazive. Prin stră­dania lor produsele fabricate au urcat noi trepte calitative. „Bătălia" pentru abrazivi su­periori în cantități sporite a continuat cu aceeași tenacitate și în noaptea de revelion, în sectoarele în care s-a lucrat, s-a muncit din­ plin cu ar­doare și dăruire. Maistrul Va­­sile Bercea, muncitorii Ion Crăciun, Liviu Bere, Ioan Moldovan, Ioan Tasi, Virgil N­­edeșiu, Ion Mitrofan de la secția corindon, ceilalți colegi ai lor din secțiile unde conti­nuarea activității a fost ine­rentă, hotărîtoare pentru pro­ducția anului 1974 au fost la înălțime I. CONSTANTINESCU (Continuele in pag. a lila) SUCCES LA CONCURSUL CORAL „CANTARE PAIAfIl" De nenumărate ori, în pre­sa locală sau în presa cen­trală, a fost consemnată pre­zența, pe scenele din muni­cipiul Cluj, din comunele și orașele județului nostru, la concursuri și festivaluri, a formației artistice școlare cu renume binemeritat: corul re­prezentativ al Liceului peda­gogic „Gheorghe Lazăr“ din Cluj. De fiecare dată au fost subliniate și elogiate calități­le artistice ale interpretării, armonia ansamblului, acurate­țea vocilor, repertoriul, in­tr-un cuvînt toate acele cali­tăți care impun o formație corală în fața publicului. Am găsit potrivit să vorbim, o dată mai mult, despre această formație artistică deoarece se află în fața unei confruntări dintre cele mai serioase. Este vorba de concursul național „Cîntare Patriei“, manifestare de înaltă ținută artistică în care s-au întrecut pînă acum cele mai bune ansambluri co­rale din țară. Alegerea ne o­­norează în mod deosebit. Fie­care membru al corului, toți ceilalți elevi din școală, profe­sorii și învățătorii, văd în a­­ceasta o dovadă de înaltă pre­țuire, care încununează mun­ca perseverentă a unui colec­tiv entuziast, condus cu com­petență și cu mult suflet de profesorul dirijor Marius Cu­­teanu. An de an locul absolvenților este luat în ansamblu de elevii anului I și astfel corul întine­rește,­­printr-o mișcare ciclică, grăitoare prin ea însăși, avînd de fiecare dată semnificația predării ștafetei. In felul a­­cesta se respectă principiul continuității, evitîndu-se go­lurile care într-o astfel de activitate ar însemna stagna­re sau regres, dar mai mult decît atît se încheagă în timp legăturile între generații, în­tre coriștii de ieri, de azi și de mîine și în aceasta stă pu­terea unui asemenea colectiv artistic. Activitatea formației este foarte bogată. Serbări omagia­le, festivalurile anuale orga­nizate de U.T.C., serbări în cinstea părinților, programe care marchează evenimente naționale, toate primesc stră­lucire prin participarea an­samblului coral. A devenit, de asemenea, o tradiție ca la sfîrșit de săptămînă corul șco­lii să prezinte programe ar­tistice pe scenele căminelor culturale din județ. De curînd a fost materializată o idee pre­țioasă, și anume, de a se or­ganiza excursii concertante, în vara anului 1972 au fost organizate două asemenea ex­cursii: una în Munții Apu­seni, pe drumurile lui Iancu, și alta „In țara lui Coșbuc și Rebreanu“. Elevii, membri ai acestui ansamblu, au pornit cu entuziasm tineresc la drum, ca să cunoască locurile din această parte a țării și oame­nii lor, dar și pentru a face cunoscută activitatea lor me­ritorie din școală. Frumoasele cîntece corale românești, in­terpretate cu virtuozitate, au fost aplaudate cu căldură de moți, urmașii lui Iancu, au răsunat în ținuturile năsăude­­ne și astfel coriștii noștri au făcut oficiul de mesageri ai unor înalte sentimente și vir­tuți. In vara anului 1973, ex­cursia concertantă a avut te­me: „Să ne cunoaștem țara“, punctul cel mai îndepărtat al itinerarului fiind orașul Su­ceava, în felul acesta corul re­prezentativ al Liceului peda­gogic „Gheorghe Lazăr“ și-a clădit „Gloria“ pe muncă, dis­ciplină, însuflețire, printr-o activitate orientată de princi­piul activismului cultural. Cunoscînd activitatea meri­torie a ansamblului coral, munca perseverentă prin care ansamblul se străduiește să cîștige calitățile necesare, sun­tem încredințați că elevii, co­riștii noștri, vor reprezenta cu cinste instituția, ai cărei slu­jitori sîntem într-un colectiv cu forțe unite. prof. Doina MOIGRĂDEANU, Liceul pedagogic „Gh. Lazăr" Cluj i ÍN ACEST NUMĂR­­ • PRACTICA chirUR­­GICALA PENTRU ME­DICUL DE CIRCUM­SCRIPȚIE ȘI ÎNTRE­PRINDERE • ECRAN­­ SPORT (PaG. A II-A) • EFICIENȚA UNUI EX­PERIMENT • REVELION 1974 (PaG. A III-A) • MESAJE DE ANUL NOU (PaG. A IV-A) VESELIE ȘI OPTIMISM Cu cîteva ore înainte ca o­­rologiul să anunțe cumpăna între ani purtătorii cravate­lor roșii — pionierii, însoțind tradiționalul plugușor, au u­­rat după datină, tuturor cetă­țenilor Turzii, un an nou, îm­belșugat, plin de succese și multă sănătate. Apoi, cînd umbrele înserării s-au lăsat, familii întregi, tovarăși și prieteni, s-au îndreptat plini de voie bună spre locurile unde și-au dat întîlnire pen­tru a sărbători revelionul. Pentru sticlari, această sărbă­toare a avut o dublă semnifi­­ficație: încheierea unui an bo­gat în fapte de muncă și săr­bătorirea lui într-o nouă și modernă cantină dată recent în folosință. Aici și-au dat în­tîlnire Mihai Zăhan, Ion Cri­­șan, Vasile Boc, Vasile Stoian cu familiile lor, unde și-au petrecut, au închinat un pahar de vin rubiniu în cinstea a­­nului încheiat și a celui care a venit, au dansat, au gustat cu multă plăcere răvașele a­­dresate lor. Veselia și opti­mismul n-au lipsit nici de la revelioanele organizate la ce­­ramiști, chimiști, cimentiști și de lucrătorii din comerț fără îndoială și în acest an tinerii uteciști și-au organizat un re­velion pe măsura vîrstei lor. Localul restaurantului „Arie­­șul“ unde ei și-au dat întîl­nire a fost gătit ca pentru e­­venimente mari. S-au întîlnit aici tinerii Mihai Șerban, Ni­colae Copil, Elena Țambric, Petru Rusu, Ioane Mircea, Or­­za Cenan care și-au petrecut o noapte de reuitat în com­pania unor momente vesele, prezentate de actori ai Tea­trului de Stat, a tombolei cu surprize și bineînțeles a con­cursurilor de cîntece și dan­suri. In restaurante, cluburi sau în familii, unde a fost sărbătorit revelionul, turdenii — oameni harnici și inimoși, au încheiat 1973 cu veselie și optimism, convinși fiind că 1974 le va aduce lor și fami­liilor lor noi bucurii satisfac­ții și împliniri. Ion CORDOȘ Cei mai tineri urători... ÎN MIJLOCUL NATURII Și de această dată, ca de altfel în fiecare an, pe iubito­rii de drumeție noul an i-a găsit la cabane, în mijlocul naturii, ciocnind un pahar în cinstea succeselor obținute în anul încheiat și a celor ce vor urma. Revelionul 1973—1974 a fost sărbătorit așa cum se cu­vine, după tradiție la toate u­­nitățile Oficiului județean de turism Cluj. Colective de muncă ale u­­nor unități clujene sau tu­riști individuali, cu familiile lor, au ținut ca ga­zdele de repaos să ț>rotite din plin de aerul ozonat al munților, să-și refacă forțele în vederea în­­tîmpinării cu noi succese a a­­nului care a început. Astfel, la cabana Leghin, au petre­cut salariați ai cooperativei Arta jucăriilor, la motelul Gi­­lău un grup de la coopera­tiva de consum „Clujeana“, la complexul Valea Drăganului cadre didactice din Poieni, la Băișoara sportivi de la aso­ciația „Voința“ Și la restul cabanelor: Cheile Turzii, Mun­tele Filii, Vlădeasa, Someșul Rece, Făget-Padure și Făget - locurile au fost ocupate. Pes­te tot a domnit o atmosferă sărbătoreasca, de destindere și reconfortare. Aceeași veselie și bună dispoziție am întîlnit-o și la restaurantele aparțină­toare O.J.T. Cluj. La „Napo­ca“ și-au petrecut revelionul oaspeți din Ungaria, Franța și Italia, cărora li s-au alăturat oameni ai muncii din țară și județ. Aici, programul artis­tic însoțit de momente ve­sele a fost prezentat de re­numitul ansamblu „Mărțișo­rul“, laureat a numeroase concursuri internaționale, con­dus de excelentul taragotist Dumitru Fărcaș, precum și de soliștii vocali Maria Peter și Gheorghe Mureșan; la „Con­tinental“ frunțile celor pre­zenți au fost descrețite de so­listele Maria Marcu, Matilda Dogaru și alții. Aceeași at­mosferă de sărbătoare a dom­nit și la restaurantul „Parc“. Cei ce au petrecut noaptea de revelion la unitățile O J.T. Cluj au avut la dispoziție me­niuri bogate, cu diverse spe­­cialități de preparate culinare și ce­l mai important o at­mosferă cu adevărat sărbăto­rească. Așadar, și aici anul 1974 a debutat într-o atmosfe­ră de bună dispoziție. T. NICOLAESCU Cu mîndria datoriei împlinite Am scris în mai multe rînduri despre succesele pe care oamenii muncii din Dej le-au obținut în anul care de curînd s-a încheiat. Una dintre cele mai de seamă realizări o constituie, firește,­ îndepli­nirea sarcinilor de plan pe primii 3 ani ai cincinalu­lui cu un avans de 70 de zile. Acești harnici oa­meni de la CCH, Fabrica de mobilă Salina, Refrac­tara, Depoul C.F.R. — din alte întreprinderi și insti­tuții dejene au sărbătorit revelionul cu mîndria da­toriei împlinite față de ei înșiși, față de țară. La cluburi, în unitățile de alimentație publică i-am întîlnit pe mulți din­tre eroii reportajelor noas­tre, pe cei ce zi de zi s-au întrecut cu timpul dînd țării producții mai m­ari de calitate mereu mai bu­nă. Și-au urat cu această ocazie succese tot mai mari în muncă și viața personală. Un eveniment important pentru tineri, pentru pri­ma dată la Dej s-a orga­nizat revelionul tineretului pe care îl dorim să devină o tradiție. E. LAZĂR M­IU CU BUCURIE ȘI RIICIE în noaptea de Anul Nou, orașul Gherla era mai tînăr, mai animat, mai modern, mai prosper. Tineri și vîrstnici, muncitori și intelectuali, reu­niți de revelioanele organiza­te la Combinatul de prelucra­re a lemnului, Băile Băița, restaurantul „Parc“, fabrica de mobilă. Liceul „Petru Ma­ior“ și Clubul tineretului, e­­rau mai mîndri decît oricînd atît pentru bilanțul cu care încheiau vechiul an, cît și pentru certitudinile care iz­vorăsc din perspectiva lui 1974, nouă și importantă eta­pă a cincinalului. 1973 a fost un an rodnic. Industria ora­șului s-a încheiat cu un avans de 90 de zile în îndeplinirea cincinalului. Au fost executa­te lucrări de extindere a ca­pacităților de producție (noua fabrică de sticlărie pentru menaj și noua linie tehnologi­că de prelucrare a placajului). Constructorii au îmbogățit zestrea edilitară cu 135 de a­­partamente. în clipa de cumpănă dintre 1973 și 1974, în clinchete de pahare pline, ciocnite în semn de sănătate și fericire, de noi succese în muncă și în viață, gîndurile comesenilor vizau accelerarea dezvoltării econo­mice și sociale, creșterea ve­nitului național, ridicarea bu­năstării materiale și spiritua­le. Maistrul constructor prin­cipal Andrei Papp îmi decla­ra: „Noi, constructorii, ne vom face cu cinste datoria și în ’74. Primul bloc de locuințe aferent acestui an va fi dat în folosință cu 70 de zile îna­inte de termen“ Tehnicianul Gheorghe Mureșan, președin­tele sindicatului de la între­prinderea „Someșul, îmi pre­ciza cu mîndrie: „In ’73 am obținut cele mai mari succe­se din istoria unității noas­tre, principalul fiind avansul de 158 de zile în îndeplini­rea cincinalului. In ’74 îmi doresc ca întreprinderea noas­tră să fie prima care să poată raporta realizarea integrală a prevederilor perioadei 1971 —1975“ Șoferul Karol Kis, unul din fruntașii Autobazei Dej, ținea să-mi spună: „’74 vreau să fie pentru mine un an de drumuri multe și rod­nice, cu depășirea planului de transport și economisirea u­­nor importante cantități de benzină și ulei. Am două fe­tițe. Doresc ca noul an să se aducă și un frățior. Mi-a fost, desigur, imposibil să surprind imensa diversita­te a gîndurilor oamenilor în noaptea Anului Nou. Am des­prins însă hotărîrea lor una­nimă de a munci mai bine, mai productiv de a spori a­­vuția țării și bunăstarea lor personală, de a duce o viață demnă de înaltele idealuri ale socialismului Dumitru VATAU 41

Next