Familia, 1865 (Anul 1, nr. 1-21)
1865-08-05 / nr. 7
82 vedemu câteva schitie din viéti’a acestui barbatu escelinte. S’a nascutu la an. 1816, in Bucuresci, ca teneru de 17 ani intra in miliția, vediendu inse ca pe aceasta cariera nu va poté face servicie mari, la îndemnarea muselor parasi serviciulu militariu, dar’ n’a avutu ce se se planga daca a desertatu din taber’a lui Marte in imperiulu Minervei, caci acesta cu dragalasiele sale fiice neincetatu l’au impresoratu cu pretioasele averi ale nemorirei. Inca in primavér’a vietiei a atrasu atențiunea patrioților sei prin lir’a-i armonioasa edandu nesce cântece intitulate : „Ceasuri de multiamire, cari si astadi le cetimu cu plăcere, unele au trecutu intru doinele poporului, si negresitu ca cea mai mare parte a publicului cetitoriu ar ceti cu bucuria aceste poesii incantatorie, daca aru esî o editiune noua, câci din cea d’antâia ici colé se mai afla câte unu esemplaru. Cu aceste apoi sunetulu lirei sale se întrerupse. La 1842 fu denumitu prefectu alu politiei din Pitesci, unde in scurtu tempu sciu a casciga amerea si stima toturora intru atâta, ca si adie in plăcută memoria, pe urma iu procurorii alu tribunalului civilu din Bucuresti pana la 1845 când si-a datu demisiunea. După acesta sortea luduse la Paris, unde locui câtva tempu si la intoarcerea sa lua de socia presiera Maria Grant născută in Gernesei la 1819, care după ce si facuse educatiunea in Francia, merse la Bucuresci cu fratele ei E. Grant secretariulu consulului anglesu. Adi Dómn’a Maria Rosetti mama a cativor prunci bine crescuti e redactarea fetei „Mam’a si Copilulu“. Dlu Rosetti patrunsu de idei democratice, fara a lua in consideratiune despre tiulu boierilor orbiti de principiele aristocratice, la an. 1846 deschise o librăria. Totu in acestu anu formandu-se comitetulu revolutionaru, se făcură pregătirile spre straformarile radicali din 1848. Dlu Rosetti ca membru — asia dicandu — a fostu spiritulu acestui comitetu. La 9 iuniu 1848 fui arestatu, dar’ a dou’adî se elibera de poporu, care restorna tronulu lui Bibescu, atunci se resbuna contra apesatoriului prin o fapta nobila si umana, scutindu-lu cu peptulu seusi conducandu-lu pana la trăsură prin mediuloculu poporului revoltatu. Multimea entusiasmata aplauda acesta fapta generosa, duse in triumfu pre Rosetti. Atunci devini prefectu alu politiei din Bucuresci, mai tardiu secretariu la guvernulu provisoriu si directore la ministeriulu din launtru, pe langa atate ocupatiuni mai avi tempu de a incepe si unu dinariu corespundietoriu tempului de atunci . „Prunculu romanii“. In septemvre Dlu C. Rosetti fu tramisa cu alti deputati in tabera otomana la Fuad-Efendi, de a protesta contra restabilirei urgisitului regulamentu organicii, ce sustienea dispunerea boierilor asupra poporului, ca asupra unor fiintte fata de vietia. Fuad Efendi avea instrucţiune de a nu ascultă protestulu dreptatei, deci cum se iviră deputaţii României, fura arestaţi şi transportaţi la Rusiava. „Atunci dlu Rosetti — mi-spuse unulu care a fostu de fatia — cu o elocuintia incantatoare vorbi turcului duru, oratorulu patrunsu de amarea patriei buchete de flori preserâ prin vorbirea sa . . Acestei oratiuni escelinte se poate multiami ca dlu Rosetti împreuna cu ceialalti patrioţi persecutaţi poth emigra in tieri străine. Totu in acelu tempu dómnia Rosetti vediendu caderea patriei si intielegandu arestarea socrului seu, cu dragalasi’a sa copilitia Zivi-Liberté in bratiepribegindu prin trestisie a grabitu a treceDunarea ca se impartie suferindele consotiului emigratu. In Paris cu conlucrarea mai multor esitati romani începu „Romani’a viitoare“ revista politica si „Republica romana“ cari vise avura o vietia scurta. In acelasi« anu publica unii apelu catra toti partisanii eliberarei popoarelor apesate si la 1852 doue epistole catra principele domnitoriu Stirbeiu, precum catechismulu săteanului, nesce dialoguri politice asupra evenimentelor din 48, in colaborare cu dlu Ionu Brateanu. Reinturnatu apoi in patria dlu Rosetti fu alesa de deputatu la Divanulu ad hoc si incepu: redigearea diariului „Romanulu“, unu dinariu liberale, redigeatu cu tactu finu si energia neobosita. Asturelu a imbratiosiatu causta santa a patriei ca diurnalistu, nu intr’ altu chipu si ca deputatu. Neci cat de lipsa se spunemu, ca domni’a lui totudeauna a ocupatu locu intra cei mai liberali aperatori ai poporului. In 1863 „Romanulu“ fu suspinsu, dar’ nu multu după acésta apari : „Libertatea“ carea inseavu totu sartea acea. La inceputulu anului presinte se ivi „Consciinti’a natiunale“ dar’ si acésta fu curendu victim’a libertatii de presa din Romani’a lidera. — Acum Dlu Rosetti s’a retrasu din vieti’a publica, speramu inse, ca se va iviarasi cu splendoare pe terenulu parasitu, —• ceea ce in interesulu presei romane si dorimul