Familia, 1869 (Anul 5, nr. 1-52)
1869-05-04 / nr. 18
Pesta Domineer 4/16 maiu 1 Va esi in fia-care do-Pretiulu pentru Austria Cancelari’a redactiunii Prenumeratiunile se mineca. cu portrete si alte ilustratiuni. In fia-care anu prenumerantii capeta doue tablouri pompose. pe jan. —jun. 4 fl. pentru tablou 80 cr Pentru Romania pe jan.—jun, unu galbenu, pentru tablou trei sfanți. Luptele pentru emanciparea femeiioru. Acést’a cestiune s’a inceputu ca o revolutiune reformatoria si pacica in multe state civilisate pentru interesulu sensului frumosu, si a adusu in miscare viéti’a familiaria si sociala, incâtu se vede, ca lumea se lupta pentru o idea mare, — pentru femeia. Aceast’a lupta nu e pe campia, ci pe hartia, — in societati, in vieti’a publica si in parlamentu, si are pe flamur’a sa: „Emancipațiunea femeiloru.“ Dar aceast’a devisa, e falsa. Cuventulu „mancipiu“ insemneaza sclavu, robu, servu, si „emancipatii“ scapatu, lasari de sclavia; era „emanciparea, emancipatiunea“ lasarea din sclavia, eliberarea. Cine cunosce astadi starea femeiei in statele civilisate, va afla ca femei’a nu e inmanei pia si in acele state, cestiunea se poate numi : „Ileform’a sociala a femeiloru , egal’a indreptatîre alom in vieti’a publica, cu barbatii!“ De emancipare dara poate fi vorb’a numai la femeile din Asi’a, Afric’a, la popoarele barbare, unde femei’a in adeveru e inca mancipia, si se vinde ca si sclavii. Ore atunci, candu in lume se porta lupte pentru interesulu toturoru femeiloru, romanele nu au interesu de acést’a lupta ? Cu de bunasém’a, se se gatesca dara in cultura, ca pe atunci, candu va fi lupt’a acést’a si in patri’a noastra, se fia gat’a de lupta, ca si romanele se aiba folosu din invingeri. La noi va ajunge acést’a lupta mai tardîu, precum toate ideile mari mai tardîu au ajunsu pe la noi, decâtu in alte state, deoarece aci popoarele au rămasu indereptu in cultura, si in libertățile publice. Dar toate ideile mari, cari au influintia asupra genului omenescu, asupra culturei popoareloru, cu mari greutâti ajungu la invingeri, pentru ca genulu omenescu in sine are multi inimici, pentru ca poporele adeseori au tirani asupra loru, carora li place intunereculu si sclavi’a. Adeseori s’a facutu si abusu de ideile noue si bune, si contrarii atunci surpara caus’a buna; inse ori ce, ce corespunde firii genului omenescu, naturei unui poporu, rațiunii si dreptului, si ori ce idea, ce are destinatiunea ca odata se invinga, va trece incetu peste pedece, si va învinge, si atunci trebuie se dovedeasca, ca are dreptu se vietiuieasca! Libertatea popoareloru, a fostu de multu o idea, indreptatîrea nationalitatitoru, e adi o idea chiar in timpulu lupteloru, si reform’a sociala a femeiloru, e o idea, ce adi si incepe luptele. Amicii de dreptu, de dreptate si adeveru, se voru întruni sub flamur’a acestei reforme, si o voru porta pe calea virtutii, la învingere; ei se voru lupta* chiaru si cu prejudetiele si nepăsarea femeiloru, pentru interesulu acestor’a, unde sunt a se adresa manuscriptele si banii de prenumeratiune. Pentru Romania in librari’a dloru Socecu et.comp in Bucuresci. Beletristica, sciintie, arte, vietia sociala, moda. gfe Nr. Strat’a lui Leopoldu Nr. 33., potu face la toate postele. 18. Anului 1869.