Familia, 1873 (Anul 9, nr. 1-44)

1873-07-22 / nr. 28

Pesta 22 iuliu. (3 augustu.) Vi esî dominec’a.­­ Redact.: strad’a iernei nr. 1. Nr. 28. Anulu IX,­­ 1873. Pretiun­ pe anu 10 fl., pentru Romani’a 2 galbeni. Desperatul­u. Trecutu-a mediulu nopţii. Natur’a cu Morfeu Sub velulu nopţii line petrecu in desmerdări. Er lun’a ’n jalusia, lasandu locasiulu seu, Se urca p’a furisiulu, s’ascunde după nori, Si-acolo standu privesce c’unu ochiu misteriosu Misterele ascunse sub velulu tenebrosu. De ce te-ascundi, o luna ? Ce ti-am facutu eu tie, Ca se-ti ascundi privirea la glasu-mi durerosu, Tu care alta­ data cu o plăcere via Te ocupai de mine si visu-mi amorosu?... Sdu esti si tu perfida, ca omulu vitiatu, Ce te-a uitatu indata, candu sortea te-a tradatu ? Si voi, stelutie blande, cari mi­ zimbiati odata Sperantia, fericire, cu ce v’am suparatu, Ca se fugiți de mine, candu sortea mea ingrata, In bratiulu desperării crudelu m’a aruncatu?... Fugitu-ati flori frumoase cu fericirea mea, Si voi me desmerdarati, candu me iubia si ea !... Fugiţi dar simtieminte divine si curate, Si tu amoru, pe care atâtu te pretiuiam : Fugiţi din peptu-mi rigidu in regiuni mai nalte ! Si tu, o spiritu nobilu, ce-atât’a te iubiam, Ah, lasa-me in pace: lasati, si nu-mi sdrobitu De noaptea fioroasa se fia locuitu !... Asie I veniți durere, tormente si oroare, Si v’asiediati in sinu-mi si vastulu lui desiertu: Impleti-lu cu suspine, simtiri spaimantatorie, Si-mi pregătiți finitulu pe care lu-asceptu. Si voi, o demoni negri, despretiuiti de mine, Veniți! E rendulu vostru, poteti a-mi face-unu bine !... Asie e, toata lumea adi vene vi­ se ’nchina, 51.. . spiritulu din ceriuri abié e toleratu. Dreptatea, adeverulu in lantiuri gemu, suspina — Virtutea-i profanata de vitiulu ingamfatu ... Cu ceea-i vai de tine, remai eternu pigmeu; Er vitiulu te ’nnaltia, te face-unu semidieu. Dar vai! poterea-mi seca. Aici stau lantiuitu, Si nimene nu vine, se-mi deie o consolare, S’aline suferinti’a si chinulu meu cumplitu. Ah ! cum nu vine dinsulu ... si fara remuscare M’asiu desbraca de simtiu-mi, de gâtu l’asiu su­grumă, 51.. . criminalu-i sufletu de corpu l’asiu separă... O crima stă ’nainte-mi, o vedu, o pipaescu ; Fiinti’a lui cea lasia o vedu notandu in ea ... O resbunare cruda! In locu se me ’ngrozescu, M’aprindu de o plăcere, si ’ncetu durerea mea începe sé s’aline, vediendu, că crim’a ’n fine Sdrobita prin ea insa­si m’a resbună pe mine. Acusi, o sufletu negru, tu cuibu de desfranări, Ce ti-ai nutritu viéti’a rapindu si insielandu, Tu, care te ’naltiasesi prin infamii, trădări,

Next