Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)
1871-05-03 / nr. 44
Pest’a, Mercuri, 3. maiu, 21, apnle, 1871. nr. 44—513.* Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. ----------------------------------------e_____________________________________________________________________________________ Locuinti’a Redactorului 181 . Cancelari’a Redactiunii ^ e in Strat’a tr&g&torinlal [X.Övészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vom primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramiti si nepublicati se voru arde. l ' Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii. Va esî Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretitilu de Prenumeratifune: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a-Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru ttouinni’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ *=1 16 „ „ „ 3 - 6 „ = 8 „ „ Pentru insertiutii : 10 or. de linia, si 80 or. tacs’a timbrare pentru fiesce care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr. Pestea, 2 maiu, 1871. st. n. Schrea electrica si corespundintiele împroscate cu dibada despre marele „humburg“ de la Brasieu le cetiramu cu mirare si din capulu locului le priviramu de manopere marsiave înscenate cu scopu de a induce in ratecire opiniunea publica asupr’a tensiunii relatiuniloru ce domnescu intre romani si magiari de la inaugurarea dualismului incoce. — Afara de scurt’a notitia ce luasemu intre „Varietățile Fed.“ ne abtienuramu de comentarea acestui pasu scrintitu alu politicei bacano brasiovenesci. Asceptaramu a vedé reporturi mai detaiate in diurnalele d’in Brasieu si informatiuni mai de aprope, de a dreptulu de la loculu smintelei, pentru ca se potemu apretiul valorea marfei brasiovenesci aruncata cu prisosintia pre piati’a magiara. Datele cari respandescu lumina asupr’a marelui cioroboru de infratîre, le avemu a mana si in nr. viitoriu impartesîndu-le, vomu descoperi, fara de reserva, părerile nostre asupr’a acelui actu de politica scrintita, asta data insemnamu numai atât’a, ca „brasioveniele“ aduse acum de a dou’a ora la tergu, s’a doveditu a fi „marfa prosta.“ Deputatiunea însărcinata de conferinti’a de Alb’a-Juli’a a innainta petitiunea adresata domnitoriului, in cestiunea congresului besericei rom. gr. cat. si-a implinitu missiunea domineca in 30 Aprile, a. c. Membrii,a fara de DD. Popu-Grideanu si colon. bar. Dav. Ursu, cari fiindu impedecati nu se potura presenta, era substituirea loru in pripa nu se potu face decâtu in parte, prin D. Venteru, adv. in Aradu, carele ca unulu ce luase parte la confer, potu sosi la terminu) adunandu-se sambeta după amedia di la D. septemv. M ihai, primită de la D. presiedinte V. P o pu impartesîrile necesarie, si anume li se comunică testulu alocutiunii, la prezentarea petitiunii, care fii primitu cu multiumire, or’a adunarii si infatîsiarii, etc. Domineca la 102 demineti’a adunandu-se ora la locuinti’a Dlui Gr. Mihali, plecară in corpore la Bud’a, unde la li1/» ore intrara la D. ministru P a ue ru. Aici conducatoriulu deputatiunii D. L. Vas. Popu spunendu scopulu venirei, resumendu simburele petitiunii si dechiarandu ministrului vointi’a resoluta a Romaniloru gr. cat. de a nu partecipa la congresulu catoliciloru unguri si de a nu da neci cmndu mana de ajutoriu la punerea in lucrare a conduseloru statutului loru in ceea ce privesce beseric’a rom. gr. cat. Iu rog, ca sa binevoiésca a innainta petitiunea la Mi S. domnitoriulu. Ministrulu, cam suprinsu de ultimele cuvinte, respunse ca „miscamintele autonomice ale diferiteloru confessiuni d’in tiera, tara afundu in interesele statului si d’in acestu punctu de vedere au si insemnetate politica, prin urmare ck dsa are sa faca in asta privintia studie adance si meritorie asupra cestiunii, are s- o propuna in consiliulu ministerialu si apoi cu resultatulu de acolo împreuna, a-lu substerne la M. Sa domnitoriulu. După aceste rogri pre D. conducatoriu a-i presenta pre membrii deputatiunii, vorbindu cu afabilitatea-i cunoscuta câteva cuvinte cu fiesce carele membru, d’intre cari pre unii isi cunoscea. D. can. metrop. Papfalvi, cu asta ocasiune, spuse ministrului ca opiniunea ce se pare a domni la ministeriu, ca si candu numai Metropolitulu singuru si pote inca numai vre o câtiva nemultiumiti ar’ solicita congresulu pentru beseric’a rom. greco catolica este opiniune basata pre informatiuni neesacte si ck dsa sitiene de detorintia a dechiara, cu unulu ce cunosce vointi’a generale a preutîmei si a mireniloru rom. gr. cat., cumca toti credintiosii acestei beserice dorescu si solicitedia tienerea congresului sik metropolitulu, intru adeveru, nu conduce acestu miscamentu, ci mai bine ascundu este insusi condusu de impulsulu generale alu credintiosiloru sei. — Ministrulu se margini a repetî respunsulu de mai nainte, promitendu ik dinsulu va informa pre consiliulu ministerialu subadaugandu totodată ca dinsulu este numai unu membru preneinsemnatu alu aceluiasi consiliu, dandu estu modu a pricepe necesitatea de a se cere si sprijinirea celorulalti ministri. — Deputatiunea, — lipsindu de acasa mai multi ministri, — nu potu plini acesta dorintia, ci roga pre D. conducatoriu, cu dinsulu, ori singuru, ori d’impreuna cu acei membri, cari se voru fi aflandu la Pestea, sa binevoiesca, la tempulu seu, si daca va afla de bine, a se presenta si la ceilalti ministri si anume la d. ministru presiedinte, spre a li cere sucursalu dandu-li totodată informatiunile si deslucerile eventualminte necesarie. — Ministrulu Pauleru ni spuse numai ceea ce screamu si noi mai d’innainte, dar’ insemnetatea politica a cestiunii d’in gur’a lui o auduramu prima data. Pana acum cestiunea era curatu besericesca, acum vedemu si soimu d’in fante oficialu ca guvernulu o considera si ca cestiune politica. Noi inca o vomu consideră asié, avendu cu unu cuventu mai multu a ne apera independinti’a besericei, după ce prin organulu ministrului intieleseramu, de ce avemu a ne teme si a ne feri. Vomu reveni la cestiune. Situatiunea interna a României. Forma periodica-politica „Orient“ d’in Bucuresci se ocupa in numerulu seu de la 26. aprile cu totu adinsulu de situatiunea actuale interna a României. Justitî’a, administratiunea politica, financiele si tote afacerile publice se descriu in acestu organu pretinsu patrioticu cu colorile cele mai posomorite. Tragemu atentiunea atâtu a pressei romane, câtu si a barbatiloru interessati de binele, prosperarea si înflorirea Romaniei, a supr’a acestei descrieri, carea pronuncia sentinti’a de mérte a supr’a acestei tiere si, cu ajutoriulu limbei nemtiesci, o aduce la cunoscinti’a lumei vitrege, aruncandu astu feliu una negra péta a supr’a natiunei romane. Asceprimu desfiderea assertiuniloru netemeinice si essagerate, or’ incâtu se atinge de adeverulu loru, sperkmu, ck cu ocasiunea alegeriloru prossime poporulu romanu si va sci da votulu seu numai pentru acei barbati probati, ca roru a li face la inima binele comunu, si cari singuri sunt in stare a vindecă realu si a delaturâ anomali’a de care sufere Romani’a de unu tempu incoce. „Daca vomu consideră — dîce mentiunatulu diurnalu — starea actuale a tierei preste totu, vomu afla destule cause si motive spre a ati mâ, ca viitori’a adunare natiunale are sa decidă asupr’a sortei României. Situatiunea nostra de astadi nu se mai pote amenâ ; ne aflrrmu in pusetiunea stricta alternativa : seu sk se faca ordine, séu sk se lase acést’a unei poteri străine. — Daca poporulu va tramite in camera representanti, cari sunt in datenati a lucra pentru binele comunu, si nu pentru interessé personali si de partita, atunci guvernulu, pre langa una administratiune conscientiosa si intielepta, va poté fi in stare si restitua tier’a in starea sa normale, d’mn contr’a inse caderea României este palpabile. „Spre a demonstra assertiunile nostre pre deplinu, vomu insîra aici esegintiele cele mai urgente si mai necessarie : „1. Reorganisatiunea radicale a justitîei, si adeca : Modificarea tribunalului de jurati, care de la infiintiarea sa a eliberatii pre cei mai multi delicuenti ordinari. Avemu casuri înaintea nostra, in cari s’au eliberatu asasini, ins’elatori, incendiari, furi, chiaru si in urm’a fassiuniloru loru de buna voia . Modificarea toturoru tribunaleloru prin numirea de functionari la justitîa, cari sunt înzestrati cu cunosciintiele si capacitatea receruta, cu ce asta di avemu consiliati la curtea de apelatiune, cari abié au absolvatu patru classe normale. „2. Reorganisatiunea administratiunii politice, si adeca : Administrarea sa se concredia numai aceloru barbati, cari postedu cunosciintiele si pracs’a receruta spre acest’a, nu inse cum s’a intemplatu pana in momentele de facta, ce se denumia d.e. unu perfectu, care n’a mai fostu nice-una-data in serviciu, pre candu oficialii nemediu locitu subalterni acestui rangu trebue sa functioneze ani întregi, fara a avé vre-o perspectiva de înaintare. In acestu raportu se afla toti oficialii de la administratiune. „3. Regularea afaceriloru financiare. Contributiunile directe si indirecte se incasseza in unu modu forte neregulatu si defectuosu. Statulu pre de una parte nu cunosce nice odata acuratu starea contribuentiloru, pre de alta parte inse nu se esercita mai nice ana controla, d’in care causa se făcu cele mai mari abusuri. — Cassariulu comunalu protege pre unii contribuenti, cassariulu cercualu se intielege cu cassariulu comunalu, cassariulu districtualu trebue sa fia amicu bunu cu cassariulu cercualu, de crace de la acestu a depinde denumirea sa. — In sectiunea respectiva a ministeriului de financie esiste unu astu-feliu de chaosu, incâtu trebue sa se observe cea mai mare passivitate facia cu aceste abnormitati. Astu-feliu in unu intervallu de diece ani, restantiele de la contributiunea directa s’au urcatu preste 40 de millione franci, cari parte mare sunt numai illusorie, de orace d’intre respectivii debitori au moritu mai multe mii, fara ca sa lase ceva in urm’a loru, de unde sa se pota plati detori’a. „Facia cu sistemulu de contributiune de astadi nu se pote curma crescerea continua a restantieloru, de proce darea personale pentru classea seraca este pre mare, pre candu proprietarii mari si capitalistii nu sunt obligați a plati mai multu, decâtu lucratoriulu ordinariu. Afara de aceea mai sunt in intrega tiera preste una suta de mii contribuenti, a caroru nume inca nu este inclusa in listele de contributiune. Darea de pamentu nu se fisseza cu conscientiositate ; proprietarii mari ascundu adesea venitulu loru adeveratu spre a scapa de contributiunea prescrisa. „Oficiele vamali se administreza forme reu si confiniele nu sunt destula de bine păzite. Pre de una parte pretiulu adeveratu alu importului scade adesea la una suma câtu se pote de bagatela, pre de alta parte se făcu d’in tote părtile contrabande, adeca se trecu mărfuri pre sub ascunsu. „Perceptiunile vamale aru fi celu pucinu pre de trei ori asié de mari, daca sistemulu de tassare s’ar’ schimba, de orace după sistemulu de asta di oficialii vamali potu pretiui mărfurile după bunu placuri loru, făra nice una alta controla. „Totu asié se administreza si salinele statului, a caroru perceptiuni abie făcu diumetate d’in erogatiunile positive. „Bunurile statului sunt date pre man’a arendatoriloru, cari apoi le folosescu după plăcu si contr’a oricărui sistemu economicu. „Conditiunile contractuale sunt numai illusiuni, pădurile sunt lasate in man’a sortii si nici vorba nu se face despre cultivarea loru. Statulu posie de preste unu millionu de jugere de pădure, a caroru venitu anualu nu face mai multu de unu millionu de franci. — Sunt mai bine de 15 millione franci restantie de arenda, pentru a caroru incassare nu se ia nice una mesura. — Preste totu, bunurile statului se administreza fara nice una controla. 4. Afaceri publice. — Avemu ceva cale ferata reu construita, partea cea mai mare inse, care s’a proiectatu, nu este inca gat’a ; avemu si drumuri parasite. — Despre scolele comunale, edificiele oficiali si aresturi nice nu mai facemu menţiune, caci starea loru este cunoscuta publicului. „Pre langa una astu-feliu de anomalia avemu 600 millione de franci detorie de statu, a caroru amortisatiune nu se pote acoperi din bugetulu de astadi. „Daca aceste abnormitati nu se voru vindecă fara amenare, atunci administrarea ulteriora a tierei devine imposibile, de ora ce in acestu casu statulu nu va poté plati nici pre functionari, nici pre militari.“