Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)

1871-05-03 / nr. 44

Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 29. a p r i 1 e, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului au fostu de facta minis­trii : Teod. Pauler, Stef. Gorove si Ios. Szlávy. După cetirea si verificarea procesului verbalu alu sie­­dintiei ultime, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’impreuna cu pe­­titiunile presintate de deputatii Franciscu Deák si Emerica Ivánka. Ignatiu D­­­e 11 r i­c­h adreseza ministrului de justi­ţia urmatori’a interpellatiune : Daca proiectulu de lege de­spre organisarea tribunaleloru de prim­a instantia se va accepta inca in lun’a lui maiu de ambele camere ale dietei si se va sanctiona de Majestatea Sa, voiesce­ntlu ministru de justitia a esecuta acesta lege inca înainte de inchiaiarea dietei presinte, adeca innainte de finea lunei lui aprile 1872 ? Ce modu voiesce dlu ministru a observă la numirile conditionate prin acésta lege, voiesce dsa a consultă pre cine­va, si pre cine ? Oratorele roga pre ministrulu a-i res­­punde inca inainte de pertratarea proiectului de lege din cestiune, câ­ci daca elu va da ministrului potere nemărgi­nită la numiri, oratorele nu-lu va accepta. — Interpella­­tiunea se va comunica ministrului concerninte. Ministrulu de comunicatiune, Stefanu Gorove, pune pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre clădi­rea portului fiumanu, d’impreuna cu motivarea necessaria. După ace’a spune, ca articlulu de lege despre construirea calib­ru industrialie d’in Iaurinu nu s’a potutu esecutu d’in caus’a impossibilitatii de a se pune in lucrare documentulu de concessiune. Deci, conformu documentului de concessiune, guvernulu s’a dechiaratu de eliberatu de la obligatiunea sa, inse cunoscundu elu importanti’a interesseloru legate de aceste caii industrialie, si sciindu ce simpatie are carier­a catra ele, oratorele presinta in aceasta afacere unu nou pro­­jectu de lege. In fine pune pre biuroulu camerei unu pro­­jectu de lege relativu la modificatiunile ce sunt a se face la unele puncte d’in documentulu de concessiune a primei caii ferate galici­ane, inarticulatu prin articlulu de lege VI. d’in anulu 1869. Projectele se voru tramite comisciunei financiarie si celei pentru construirea caliloru ferate. Ministrulu de comerciu, agricultura si industria, Ios. Szlávy, pune pre biuroulu camerei conventiunile de na­­vigatiune inchiriate cu Chili, Peru, Uruguay si cu republic­a argentina. — Se voru tipări si tramite la secţiuni. Iuliu Kautz presinta raportulu comissiunei finan­ciarie, relativu la creditulu suplementariu pentru servitiulu postalu, telegraficu si marinariu d’in anulu 1871 in confi­­niulu militariu. Raportulu se va tipări si tramite la sec­ţiuni. Trecându-se apoi la ordinea dîlei, se cetescu a trei­a ora si primescu definitivu projectele de legi despre comas­­sarea in Transilvani’a si despre importulu liberu alu lem­­neloru de focu in Dalmatî’a. — Ambele projects se trami­­tu camerei magnatiloru spre pertratare. Siedinti’a se inchiaia la 103/4 ore a. m. merei unu registru despre proiectele de legi, despre amen­damentele si interpellatiunile, remase nedeliberate in lun’a lui aprile si trecute in agendele d’in lun’a lui maiu. Regis­­trulu se va tipări si distribui. — După ace’a presinta pe­­titiunea comitatului Liptau, prin carea se cere, ca legelati­­v’a se puna capetu vietiei nomade a tîganiloru. Se tran­spune comissiunei petitionarie, d’impreuna cu petitiunile presintate de deputații Ios. Kézsmárky, Ernestu Daniel, Col. Ghyczy, Ludov. Dobsa, Em. Szabó si Stef. Eder. Colomanu Széli pune pre biuroulu camerei rapor­tulu comissiunii centrale despre proiectulu de lege presin­­tatu de Colomanu Tisza, Franciscu Deák, s. a., cu privire la comunităţile contractualiste. — Raportulu se va tipări si pune la ordinea dîlei. Paulu O r d­u d y relateza, ca comissiunea verificato­­ria a verificatu alegerea deputatului dr. Teodoru Pauler, reservandu-se terminulu legale de 30 dîle pentru presinta­­rea protesteloru ce s’ar’ face contr’a alegerii lui. — Dr. Pauler se împarte in secțiunea a sieptea. Raportorele comissiunii petitionarie, Ladislau S z e­ g y é n y i, pune pre biuroulu camerei registrulu 42, de­spre petitiunile deliberate de numit’a comissiune. '— Se va tipări si pune la ordinea dîtei in siedinti’a de sambeta (6. maiu). Presiedintele cere autorisarea camerei spre a poté or­dină alegere noua in cerculu electoralu, deveni tu vacantu prin mortea lui Paulu N y á r­y. I se accorda. — Fiindu Ny áry presiedinte alu comissiunii pentru essaminarea fundatiuniloru si membru alu comissiunii pentru instructiu­ne, presiedintele invita comissiunea d’antâiu a-si alege unu presiedinte nou, era camer­a unu membru in comissiunea pentru instrucțiune. Iosifu Kézsmárky presinta camerei raportulu comissiunii de 25., privitoriu la organisarea tribunaleloru de prim’a instantia. — Raportulu se va tipări si tramite la secțiuni. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei : partratarea proiectului de lege despre conventiunea comerciale si de navigatiune inchiriata cu Ispani’a. — Projectulu se primes­­ce in generalu si specialu fara neci una observatiune. Gabrielu Vára­dy intreba pre ministrulu de comer­ciu si industria, daca conventiunea d’in cestiune a intratu degiu in vietia seu nu ? In casulu d’in urma oratorele dice ca n’are neci una observatiune, era in casulu d’antâiu s’ar’ vedé necessitatu a-lu intrebâ, d’in ce causa conventiunea d’in cestiune, inchiaiata inca in 24. martiu a. trec., s’a pre­­sintatu si deliberatu numai acum’a de camera ? Ministrulu Szlávy respunde, ca conventiunea n’a intratu inca in viétia. După ace’a comissiunea centrale recomenda camerei acceptarea unui proiectu de resolutiune, care dispune ca in venitoriu tote conventiunile inchiriate cu poterile străine se se tiparesca si distribuia si in limb’a originale a conven­­tiunei. — Se accepteza. Urmeza projectulu de lege despre conventiunea co­merciale si de navigatiune inchiriata cu republic’a Guate­mala. Se primesce in generalu si specialu fâra neci un’a ob­servatiune. — De asemenea se accepteza fâra modificatiune si proiectulu de lege despre rotundîmea nailoru de mare. Urméza raportulu comissiunii economice despre edifi­carea unei noue case dietale, si alu comissiunei financiarie despre propunerile cuprinse in raportulu comissiunii econo­mice. Camer­a adopta propunerea comissiunii financiarie, ca adeca se nu se edifice alta casa dietale, ci cea de asta-di se se repareze si tiena in stare buna. In fine se pune in desbatere raportulu comissiunei de immunitate, relativa la petifiunea procurorelui generalu, prin care cere permissiunea Camerei d’a intentă procesu de pressa contr’a deputatului dr. Svetozaru M i­­ e t i c s , pentru unu articlu aparutu in diuariulu seu „Zastava.“ Comissiunea de immunitate propune estraditiunea deputatului d’in cestiune. Ne fiindu inse de facta raportorele comissiunii, Paulu Hoffmann, camer’a amena, la propunerea de­putatului Toma P­é­c­h­y , pertratarea acestui obiectu pre siedinti’a venitoria, carea se va tiene mercuri, in 3. maiu. Siedinti’a se inchiaia la 12% ore d. m. Siedinti’a de la 1. maiu 1871. Presiedinte : Paulu Somssich. Pre bancele ministeria­li : Iosifu Szlăvy. — Dupa verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, presiedintele pune pre biuroulu ca­ EmMa num Momente d­’in istori’a fanariotiloru. (Urmare.) * Éca, acést’a fusese aristocratî’a bisantina până in an. 1453. Semena férte, ca sultanulu Mohamedu II. cunoscea prea bine pre boierii greciloru, pentru­ ca acelu tiranu indata dupa ce se asiedia in capitala, chiamandu la sine pre No­taras, dup­a unele cuvinte mustratorie, incepu a­ lu consolă, i darul câte una miie asprii pentru fia­care membru alu fa­miliei sale, i promise câ lu va reasiedia in functiunile pre cari le avuse, dupa ace’a i ceru una lista de toti demnitarii curtei si de functionarii imperiului, câti avuse Constantinu XI. Se intielege ca numerulu functionariloru fusese mare. Mai multi d’in ei scapasera de mérte sau de sclavia pre câte­va corabie, cari la Itali’a, care in tierele romanesci , cei mai multi inse cadiusera in captivitatea turciloru. A dou’a dî, adeca in 30. maiu, tiranulu Mohamedu imbetandu­­se L unu ospetiu, tramite pre carnefici la Notaras, că se-lu aduca impreuna cu fiii lui , pre fiiu-seu de patru-spre-diece ani lu lua pentru haremulu seu celu spurcatu, la ceilalti prunci li se taiara capetele, dupa aceea taiara si pre alu tatalui loru, era cadavrele se aruncara neingropate. Cape­tele acestei familie fusera spalate de sânge si puse pre mes’a tiranului intre pachara, că ornamentu. Numai soci’a lui Notaras, care fusese una femea d’in cele mai virtuose, mori mérte firesca, vnse in captivitate la unu satu, unde fusese dusa de turci. In datele urmatoarie, Mohamedu dede porunci aspre, că se caute si se aduca înaintea sa pre toti „Archontii greciloru,“ adeca pre toti fruntaşii sau aristocra­ţii, patricii, oligarcii, sau dî-le cum vei voi, câţi voru fi apucatu in captivitatea turciloru, pentru­ ca voiesce se-i rea­­siedie in funcţiunile si in rangurile loru. I adusera. Turcii cari­­ aveau prinşi că sclavi ai loru, fusera desdaunati de tirani cu sâte una mii asprii de unu capu de archonte, pentru­ ca la toti li se taiara capetele. Putienu dupa aceia Mohamedu demanda că se-i aduca d’in toate tierele si tienuturile murari si calce de ajunsu, pen­tru ca se repareze murii Constantinopolei, era dela Trape­­zuntu, Sinope si Asprocastron constrinse pre vre-o cinci mii de familie sub pedépsa de mérte, că să se strămute la Con­­stantinopole in forma de colonie in loculu celoru fugiţi. Una publicatiune a sultanului treneă si asecură pre grecii cei fugiți, cu toti câţi voru fi in stare de a documentă nobili­­tatea loru cu diplome, pana la diu’a de St. Petru si se reintorca in patri’a lorii, ca­ci sub domni’a tur­­cesca li va merge multu mai bine, decâtu sub cea crestinéas­­ca. Care cum s’a instelatu de promissiunile minciunose ale tiranului si a venitu a­casa, a platit’o cu viéti’a, pentru­ ca si acestoru­ a li s'au taiatu capetele. In următorii siepte ani, in cari tiranulu a supusu si pre acea parte a Greciei, care eră domnita de cei duoi fraţi ai nefericitului Constantinu XI., anume Demetrios si Thomas, s’au mai omoritu alte câte­va mii de nobili greci. Dara ce e dreptu, ca multi d’in acei archonti si despoti sau principi greci tractău pre poporu in modu totu asie de barbaru, că si turcii. — Inse Thomas, adeca alu treilea frate alu lui Constantinu,­­ intre­­cea pre toti ceialalti aristocrati greci in brutalitate, tirania, rapacitate si perfidia spurcata, in cari­tote elu rivalisa cu sultanulu Mohamedu II., fara ca se aiba si mintea cea age­ra a acelui­a. Acelu tiranu Thomas, pentru ca se pota răpi Achai’a si Glarentin a de la unu consangenu alu seu, lu in­­sielu pre acestu­a ca se mérga până la cetatea Patras, unde apoi lu arunca impreuna cu fiii lui in carcere si i ucise prin mortea cea mai fiorosa, prin fume, era pre ginerele princi­pelui de Achaia prindiendu-lu, i taia manile, nasulu si ure­­chiele, apoi i scose si ochii. Asie făcu Thomas si cu Theo­doros Bokali, unulu d’in cei mai de frunte proprietari d’in Peloponesu, lu spolia de tota averea, apoi i scose si ochii. Manuilu Cantacuzinu a scapatu de aceea­si sorte numai Ca prin urechiele acului. Acelu­a­si Thomas a pusu in viétima sa sume de juramente, si anume unulu la Sparta sub litur­gia, in presenti’a mitropolitului, catra frate-seu Demetrios, a cărui viétia inca nu eră sigura de elu , le-a calcatu inse pre tote, fara cea mai mica mustrare de cugetu. De alt mintrea parol’a data si juramentulu la greci in tempurile d’in urma ale imperiului perdusera ori­ce valore in cercu­rile mai inalte ale societatii. De aici apoi apusenii o luara că de una macsima, ca se dîca : Graeca tides nulla tides. Intr’aceea, pre atunci neci apusenii nu erău cu multu mai buni, neci chiaru in punctulu acestu­a. D’in secululu alu 13-lea se asiediase una ramura de imperiu grecescu si la Trapezuntu (Trapezus, Trebisonda). Celu d’in urma imperatu de la Trapezuntu, anume Davidu, fu adusu cu tota famili’a sa la Constantinopole, unde sub unu pretestu prea de nimicu lu taiatu elu, siepte fii ai sei, frate-seu Alessie si unu nepotu alu seu, era pre fiic’a lui Davidu, anume An’a, o aruncara in harem, nu vise cu socîai ci că sclava a sultanului. Destulu atât’a, ca Mohamedu II, plina unde numai potu ajunge sabi’a lui cea recurbata, micsioru numerulu aristocratiloru greci cu multe mii de capete, si asie tirani’a *) Vedi Niii 40, 42 si 43 ai „Fed.“ 174 Publickmu, in estrasu, dupa „Trompet’a Car­­patiloru“ urmatoriulu artiolu : Jurnalistic’a de asta­ di. Este si veselu, este si tristu se veda cine-va mulți­mea gazeteloru ce aparu si desparui pre tota diu’a in Bu­­curesci. Este veselu candu vede cine-va mulțimea loru, se gan­­desce câți omeni de litere trebue se fia ca se le scria, câte imprimerie sunt in Bucuresci, si in ce activitate, si, in fine, este veselu se se véda cine­va intr’unu aste progresu. Este tristu, si întristarea se adenceza crescundu cu luarea in mana pre rondu a acestoru gazete. Tristeti’a cresce apoi necontenitu dupa percursulu fia­­carei­a d’in aceste fortte, in cari nu domina una idea, cari nu ceru nimicu, nu combătu nimicu, ci injura numai pre întrecere intre d’insele, ca si candu premie ar’ fi puse pen­tru cele mai impudice, pentru cele mai distinse in triviali­tăți, mai fara gustu si mai fara rusîne. In adeveru, éta cam in generale, cu putiene distinc­­tiuni, efectulu acestoru roiuri de foitie falfaindu de câte­ va ori, ca acele insecte cari si-ieu una fiintia demanéti’a pre care o repunu­sér’a, cari pisca de doue-trei ori in viéti’a ei de una dî, si despare. Aceste gazete nu esu d’in unirea macaru a câtoru­va omeni, cari aru voi sa céra una imbunetatîre, séu se com­bată unu reu, si cari si-aru propune se publice unu anu, séu siese lune, seu trei lune, una foia spre respandirea cu­getării ce o dictéaza ; ele esu câte unu numeru, doue, trei, putiene d’intr’insele se adjunga la cinci, si forte putiene la diece , punu unu titlu mare in capu, anuncie mari d’in alte jurnale in coda, si la midi-locu, cu caractere mitelu, câte una înjurătură contr’a cui­va, si regulatu de la unu timpu incoce contr’a Domnitoriului seu Domnei. Acést’a este tota gazet’a. Si­ inchipuesce cine­va câta vatemare aducu aceste foi­tie efemere jurnalisticei seriose, in privinti’a chiaru a pâr­tii materiale, pentru ca aceste foitie descreditéza pre acei­a cari si-aru propune se întemeieze unu diurnalu durabile. Altu-felu era, trebue se marturisimu ca este una pla­cere se véda cine­va, dominic’a, mai alesu, unu vrafu de gazete in tote formatele, cu felu de felu de nume, in felu de felu de limbe, editate tote in Bucuresci; si era­ si, ca se fimu drep­ti, iu tote aceste fotite, mai alesu cele glumetie, sunt totu­­de-un’a fara sare ; sarea li este data in grunji vineti, sunt prea piperate, dara se vede ca cam astu­ felu se si cere. Lumea care cetesce gazetele romanesci, este cam de aceea ce-si are cerulu gurei deprinsu cu sarature tari de bacania, si una rafinare indelicata s’ar’ paré pote salcia.

Next