Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)

1871-06-02 / nr. 55

Cautandu deci la spiritulu celu desvoltatu alu timpului nostru si considerandu suprem­a necesitate a unui institutu superiori­, in care se invetiamu a cunosce drepturile si de­­torinitele nostre nationali si patriotice, suntemu convinsi, ca apelulu nostru va afla resunetulu doritu, ca fia­care bar­­batu alu natiunei va sprijini după putintiele sale oper’a acést’a salutifera; ca toti se voru angagia cu căldură a se face agenţii ideei măreţie, ce urmaresce „Asociatiunea“ nostra si ca resultatulu contribuiriloru va desmustra in cu­­rundu lumei, ca geniulu poporului nostru viéza, cu naţiunea nostra si­ intielege detori’a si missiunea si ca ea n’a abdîsu, d'a-si elupta loculu demnu intre celealalte naţiuni culte. Fia ! Sibiiu, in 11. maiu 1871. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Iacobu B­o­r­o­g­a , m. p., Vice-Presiedinte. I­o­a­n­e V. R­u­s­u , m. p., Secretariu N­. Sibiiu, 14 maiu. Multiumita staruintieloru neobositului barbatu, ale co­lonelului baronu Davidu U.su de Margine, fostii graniti ai, d’in regimentulu romanu I si­ v­u asta-di realisata o dorintia vechia a loru si de mare folosu o ’tarei nóstre preste totu. Este aprobarea „statuteloru pentru v resentarea, inspectiunea, administrarea si manipularea fondul scolasticu“ alu numi­­tiloru granitiari. In 8 ale eurer*'’ se tienu in Sibiiu prim’a adunare a representantiei gener­ ale, in care se citiră si pri­miră statutele după tecstulu aprobarei cu modificările, cari se făcuseră d’in partea g­vernului cu invoiel’a deputatiunei plenipotent­ate in asta privintia si cari modificări nu altereza intru nimic’a scopulu principalu alu granitiariloru in privin­­ti’a scdleloru loru. S’au alesu apoi comitetulu administra­­tivu alu numitului fondu scolasticu d’in personele urmatorie : Presiedinte : br. Davidu Ursu de Margine ; vice-presiedinte: capitanulu Constantinu Stezaru ; asesori : maiorulu Ioane Noacu de Huniadu, capitanulu Basiliu Stanciu de Viste, secretariulu finant. Ioan­­ Tulbasiu, oficialulu Basiliu Ardele­­anu, oficialulu de finant. Ioane Poparadu ; de cassariu : ca­pitanulu pens. Irimie Margineanu ; de controloru : capitalulu Ioane Bradu ; de asesorii suplenti : capitanulu Teodora doritu, 'ipialulu Mihaile Echimu, locotenentulu in pensiune precugetare matm. se nu o maculeze pfi­litatea scolaria s’au alesu de lui prosternutu la pameniucrptopresidteru si directoru seminarian!­xvan­e Manea, dd. prau?­, r­ii profesori Ioane Rusu si Ioane Popescu, d. directoru sei­ariu Papiu si d. advocatu Dr. Ioane Borcea. D’in antâi’a siedintia a comitetului aflamu, că postulu de secret­ariu s’a incredintiatu dlui Visarionu Romanu. Astfeliu vedemu in comitetu intruniti barbati de zelu, de capacitate si de merite pre terenulu scolariu , dela cari granitiarii noștri potu așteptă mari felese. Domnedieu se încoroneze staruiniiele loru cu succesele cele mai bogate ! „Gaz. Trans.“ VARIEIATI. (D 1 u i B a s i 1 i u Petri), profesoru la prepa­­randi’a de statu in Dev’a. — Stremtur’a Marmatîei, 17. maiu 1871. — „Suntemu cu­­unu pasu mai aprope de sco­pulu maretiu, spre care in presinte tote poporele lumei tientescu. Lumin­a salutaria a culturei natiunale a inceputu a străbate si prin anghiurile Marmatîei, radiele ei binefacu­­torie începură a petrunde si incaldî sinurile, cari pana in tempulu mai recinte pareău ingheb­ate si amortîte facia cu totu ce e natiunalu. Acum inse nu e comuna romana in sinulu Marmatîei, in carea se nu se arete semne de pro­­gresu si vietia natiunale­. De aceea, elevii scoleloru nostre, petrecandu cu succesu imbucuratoriu „Abecedariulu“, cu care Dlu­i Petri a binevoita a-i donă, vinu a sa rogă de Dsa, se binevoiesca a-i provedé si cu unu „Legendarul“, cărui necessitate este acum atâtu de tare sentîta. — I ... . ................invetiatoriu. * (Comerciulu de cereale alu Ro­mâniei si portulu de la Sulin ’a.) Prin re­­gularea portului de la Sulin’a, care este celu mai insemnatu braciu alu gureloru Dunărei, comerciulu României a casci­­gatu unu avantagiu considerabilu si si-au luatu unu sboru mare. Esportulu de cereale d’in Romani’a a crescutu de la regularea portului de la Sulin’a incoce cu 250 de per­cente. In anulu 1865 s’au esportatu 2.600.000, mesure (quarte) de bucate, in 1867 — 2.300.000, in 1868 esportulu s’a urcatu la 4.200.009 si in 1869 la 4.633.000 mesure (in pretiu­­ preste 35 milione taleri.) Acestu­a e celu mai mai mare esportu de bucate ce se face sau s’a facutu d’in vre-unu portu alu lumei vechie si noue; elu întrece esportulu tuturoru porturiloru germane de la laculu osticu, la-olalta computare, si, in anulu 1869, care de altmintrea nu se tienu de anii cei mai fructiferi ai României, repre­­senta 22 millione de merite austriace. (Inca­ una do­veda magiaro-patri­­otica d’in par­ .a eppului Oltean­u.) Foiele (Pentru fondu scalasticu.) D’in Bertanu (Transite.) ni­ se tramise inca la inceputulu lui Fevruariu, a. c. una corespundintia despre balulu ce se făcuse in acelu opidu in folosulu fondului scalasticu rom. Epistol’a resp­­ratecise printre hartiele Red. si numai acum dederamu preste d’ins’a. Reportulu nu mai pote fi de interesu, prin urmare publicamu d’in elu ceea ce este lucru principalu, adeca resultatulu. Prin subscriptiuni s’au adunatu 83 fl. 50 cr. v. a. d’in cari, scadiendu-se erogatiunile 31 fl. 50 cr., remase pentru fondulu scol. sum’a de 52 fl. v. a. Ca unu ce curiosu estragemu d’in acea coresp. unu incidente, ce merita a fi impartesîtu. Unulu d’in preutii locului D. Iacobu P ... au consiliatu pre credintiosii sei că se nu partecipe la baiu, pentru ca balulu si­ are originea de la „bala“ si crestiniloru nu li­ se cuvine a se infacisia la asie ce­va, ba teneretului a daruitu o mesura buna de vinu pentru ca i-a date ascultare, astfelu glasulu cuviosîei sale n’a fostu glasulu celui ce striga in pustia. Că atât’a­ ser­­vitia filologica se nu remana ascunsa si îngropata, tragemu atențiunea societății academice rom. a­supr’a acestui filologu. Pentru justificarea respectivilorn, lasamu se urmedie list’a contribuitoriloru. Mihailu Schuller si Dr. Thumner câte 2 fl. ; Mihailu Saltzer, par. luth., Giovani Mussiatti, geometru, Zacharia Tatarulu, N. Bozesianu, Ioanu Werner, Georgiu Zenu, N. Stuchireanu, Melchisedecu Florea, Petru Ciobanu, Dumitru Bozesianu, Friderica Kessler, Ioanu Bozesianu, Iosifu Stuchi­reanu, Carolu Ungar, Martinu Pileps, Andreiu Loreni, Iosifu Richter, Micha­ela Krestel, Michael Werner, Mail’a Bozesianu, Nicolau Litchirie, Ioanu Buchholtzer, Ioanu Fleischer, Ioanu Campeanu, Theresi’a Roth, Franciscu Roth, Martinu Orendi, Ioanu Ditrich, W. Schlatner, M. Reich, Fridericu Pileps, Frid. Kentz, Frid. Fleischer, Ioanu Kaspari, Michael Biltz, Carola Klein, M. Saltzer, M. Maurer, Martin Graeff, Luca Kaspari, Zacharia Harboiu, locotenentele Schmidt, Ioana Andreiu, Rudolf Roth, Ioana Tabacariu, Fried. Maurer, Jos. Walisch, Martina Binder, locotenentele Theil, Teodora V. Bourza, toti câte 1 fl., Wilhelmu Melas, 1 fl. 50 cr. ; N. Morariu, notariu, Ales. Filipu, cancel., Adolfu Schinc­el, Eduardu Pissel, Stachiu Andreiu, Iuonu Andreiu, Grig. Triffu, Iuonu Dorea, Marin’a Almasianu, Fried. Schuster, G. Buzder, Fried. Krestel, Ad. Bergleiter, Mariuti’a Florea, Martinu Lang, Ioanu Hauzer, Nicolau Filipu, I. Weinerich, Mihaela Litsel, câte 50 cr. ; — prin staruinti’a dlui I. Popa, advocatu in Mediasiu, au contribuite următorii domni: Ioane Popescu, protopopu, T. Moldovanu Bucsia, G. Crisianu, parocu, A. Aaronu, parocu, D. Romanu, cancel. Nicolau _219_ magiare comunica, ca in 11. iuniu a. c. se va tiene in Lugosiu consecrarea stindardului honveditoru d’in batalio­­nulu lugosianu. Consecrarea si cele­lalte ceremonie se voru indeplini prin eppulu Cianadului, Alessandru Bonatz, pr’ eppulu lugosianu, părintele Olteanu, va rosti câtra fe­­tiori unu discursu solemnu in limb’a romana, si după aceea, totu Santî’a Sa, va dă unu prandiu serbatorescu. Părintele Olteanu vré adeca se arete cu ori­ce ocasiune stăpânului seu Andrăssy, care l’a investitu cu însemnele episcopesci, ca intr’adeveru nu s’a instelatu in alegere, si ca S. S. este resolutu si indemanaticu la tote si pentru tote. (D e t o r i’a A n g l­i e i) la finea anului financi­­ariu 1870—71. (31. martiu a. c.) fece 790.013.155 de pundi sterlingi ; detori’a flotanta 6.091.000 pundi steri. ; prin urmare tota detori’a Marei-Britanie se urca la 796,104.155 pundi steri., adeca mai mica cu 10,468.728 de pundi steri., că in 1. apr. 1868, înainte cu siepte-spre-diece ani, imme­­diatu după resbelulu d’in Crimea, detori’a Angliei se urcă preste 808 millione de pundi steri. *** (A d v o c a t u n o u.) D. Dr. Vasiliu Popu, con­­cipistu la ministeriulu de justitîa, a depusu censur’a de advocatu d’in legile comuni si cambiali cu succesu strălu­cite. I poftimu succesu strălucite pre acesta cariera noua. (Femei E p i s c o p i.) Unu clubu de femei parisiane, care si­tienii si edintiele sale in beseric­a de Ba­­tignolles, primi in datele trecute cu multe aplause proposi­­tiunea ca, precum oficierii gardei nationale, asemenea si preoții in ven­toriu se fia alesi, si calitatea de preotu se nu mai remana unu privilegiu alu barbatiloru ; c­e­t­a­t­i­e­­n­e­­­e trebue, totu asie de bine că si c­e­t­a­t­i­e­n­i­i, se devină preoți, si a­nume episcopi. Se proiecta numai decâtu una petitiune catra communa, spre a casciga decre­­tulu acestora doue reforme. D’in norocire inse comun’a e stersa d’in lista vetiuitoriloru, si asie si dorintiele sessului femeiescu devenira nesce simple pia desideria. *** (Dlu I o s. V u­­ c a n u), redactorele „Familiei“, tienu ieri, in 31. maiu d. m., discursulu seu de receptiune că membru estraneu alu societăţii belestrice magiare Kis­­faludyane, unde fu alesu inca in lun’a lui ianuariu a. c. D’insulu vorbi innaintea unui publicu numerosu, romanu si magiaru, despre poesi’a poporala romana, cetindu totu-una­­data si unele bucati traduse pre unguria cu succesu. Atâtu discursulu, prelucrate cu multa atenţiune si studiu, câte si poesiele fure primite cu aplause d­in partea membriloru societăţii si a publicului. Salutamu pre dlu Redactere alu „Familiei“ că membra alu societăţii Kisfaludyane, că­ci prin acést’a i s’a deschisu calea spre a face cunoscuta literatur’a romana antagonistiloru nostri, cari pana acum’a au avute idee de totu sinistre despre ea. Todoru, Achimu Luca, Elia Munteanu, docente, Teod. Cri­sianu, secret, onor., I. Popa, adv. prov., câte 1 fl. ; de la mai multi 8 fl. ; — sum’a totale că mai susu. Iciri electrice. Versal­i’a, 27. maiu. (Adunarea natio­nale.) Deputatulu Portalis propune a se presenta unu projectu de lege, după care petroleulu să se trateze in asemenea modu, ca si pravulu (orb’a) de pusca. — Picard dech­iara, cr generalii Douay si Vinoy au ocupatu piatr’a Bastille si suburbiulu St. Antoniu pkna la Bariére du Troune, ér’ gene­ ralii Clinchant si L’Admirault au ocupatu maga­zinele Reunis si alte locuri fortificate ale insur­­gentiloru, si s’au asiediatu la pitiorele Chaumon­­tului. 60.000 de fetiori voru ocupa mane acésta pusetiune, acestu ultimu locu de refugiu alu celei mai orribile insurrectiuni ce a esistatu vre-odata. Despre incendie si obstatici nu scie nimic’a nou. Changarnier va da marti desluciri despre capitu­­latiunea Metz-ului. Versal­i’a, 28. maiu. Insurgentii puscara ieri 64 de obstatici, intre cari si arci-episcopulu Parisului. S o i s s y , 28. maiu, 2 ore d. m. (d’in sor­ginte germana.) Scriea generalului Cissey relativa la scaparea arci-episcopului de Parisu — dorere — este nefundata. Elu fu impuscata d’impreuna cu alti 63, intre cari si presiedintele curtii de cassatiune, Bengeau. In carcerula la Roquette se aflara inca 169 obstatici, cari fure scapati prin truppele de Versali’a. Brussel­l’a. 29. maiu. Biuroulu postalu principalu d’in Parisu a inceputu de ieri era­ si a functiunu. V­­­e n ’a, 30. maiu. Imperatulu a primitu pre presiedintele camerei deputatiloru, Hopfen, si pre vice-presiedintele Vidulich, cari i immanuara adress’a. Imperatulu a fostu forte seriosu; elu aproba politic’a guvernului si provoca camer’a deputatiloru, a da mana de ajutoriu la restituirea păcii interne. Respunsulu oficialu la adressa se va publică numai in siedinti’a plenaria de vineri. V e r s a 1 i ’a, 30. maiu. Unu decretu alu lui Thiers, de la 29. maiu, ordona desarmarea Pari­sului si desfiintieza gard’a nationale d’in departe­­mentulu Secuanei. — Una proclamatiune a lui Mac-Mahori cktra locuitorii Parisului areta supri­­merea definitiva a revolutiunei, dice, ck lupt’a este finita si­­ provoca a se reintorce la lucru, ordine si siguritate. Cairo, 30. maiu. In portulu Saidu se continua fortificatiunile. La lini’a ferata spre Da­­miette se lucra cu totu adinsulu. Port’a este re­­soluta se depună pre chedivu si se prefaca Egip­­tulu in una simpla provincia. Prospectele nu sunt pre liniscitorie. B r u s s e 1 ’a 30. maiu. Diurnalulu „Etoile beige“ anuncia, ca Jules Favre si Picard ar’ fi demisiunatu. Unu decretu alu guvernului ordona, ca Victoru Hugo, care prin una scrisore a com­­promissu interesele tierei, se parasesca Belgiulu fara amenare. V e r s a 1 i ’a, 30. mai. (Adunarea natiunale.) Generalulu Trochu cere, ca propunerea relativa la examinarea atitudinei guvernului pentru apera­­rea nationale, se se ie in considerațiune. Elu areta căușele nenorociriloru militarie si dîce, ca armat’a nu este vinovata, ci ea este numai vic­­tim’a celoru vinovați. Tier’a intrega e culpabile, de ora­ce s’a lasatu a se seduce de doue flagele : lucsulu anglesu si corruptiunea itali­ana. Adunarea voteza a lua propunera in con­­sideratiune. După aceea Picard apera guvernulu de la 4. septemvre si dîce . Urdîtorii dîlei de 4. sept. sunt acei­a, cari au voitu resbelulu. Barbatii de la 4. sept. au aflatu guvernulu vacantu si ni­menea nu avea curagiulu se puna man’a pre acesta potere. Acei barbati n’au fostu dar’ usur­­patori. Picard inchiaia provocandu la concordia, spre a face Franci’a tare si libera. V­e r s a 1 i ’a , 30. maiu. Despre schimbarile ministeriale, respandite prin diurnale, nu se scie nimicu posit­ivu, cu osebire despre schimbarea in

Next