Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)
1871-06-02 / nr. 55
Cautandu deci la spiritulu celu desvoltatu alu timpului nostru si considerandu suprema necesitate a unui institutu superiori, in care se invetiamu a cunosce drepturile si detorinitele nostre nationali si patriotice, suntemu convinsi, ca apelulu nostru va afla resunetulu doritu, ca fiacare barbatu alu natiunei va sprijini după putintiele sale oper’a acést’a salutifera; ca toti se voru angagia cu căldură a se face agenţii ideei măreţie, ce urmaresce „Asociatiunea“ nostra si ca resultatulu contribuiriloru va desmustra in curundu lumei, ca geniulu poporului nostru viéza, cu naţiunea nostra si intielege detori’a si missiunea si ca ea n’a abdîsu, d'a-si elupta loculu demnu intre celealalte naţiuni culte. Fia ! Sibiiu, in 11. maiu 1871. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Iacobu Boroga , m. p., Vice-Presiedinte. Ioane V. Rusu , m. p., Secretariu N. Sibiiu, 14 maiu. Multiumita staruintieloru neobositului barbatu, ale colonelului baronu Davidu U.su de Margine, fostii graniti ai, d’in regimentulu romanu I si vu asta-di realisata o dorintia vechia a loru si de mare folosu o ’tarei nóstre preste totu. Este aprobarea „statuteloru pentru v resentarea, inspectiunea, administrarea si manipularea fondul scolasticu“ alu numitiloru granitiari. In 8 ale eurer*'’ se tienu in Sibiiu prim’a adunare a representantiei gener ale, in care se citiră si primiră statutele după tecstulu aprobarei cu modificările, cari se făcuseră d’in partea gvernului cu invoiel’a deputatiunei plenipotentate in asta privintia si cari modificări nu altereza intru nimic’a scopulu principalu alu granitiariloru in privinti’a scdleloru loru. S’au alesu apoi comitetulu administrativu alu numitului fondu scolasticu d’in personele urmatorie : Presiedinte : br. Davidu Ursu de Margine ; vice-presiedinte: capitanulu Constantinu Stezaru ; asesori : maiorulu Ioane Noacu de Huniadu, capitanulu Basiliu Stanciu de Viste, secretariulu finant. Ioan Tulbasiu, oficialulu Basiliu Ardeleanu, oficialulu de finant. Ioane Poparadu ; de cassariu : capitanulu pens. Irimie Margineanu ; de controloru : capitalulu Ioane Bradu ; de asesorii suplenti : capitanulu Teodora doritu, 'ipialulu Mihaile Echimu, locotenentulu in pensiune precugetare matm. se nu o maculeze pfilitatea scolaria s’au alesu de lui prosternutu la pameniucrptopresidteru si directoru seminarian!xvane Manea, dd. prau?, rii profesori Ioane Rusu si Ioane Popescu, d. directoru seiariu Papiu si d. advocatu Dr. Ioane Borcea. D’in antâi’a siedintia a comitetului aflamu, că postulu de secretariu s’a incredintiatu dlui Visarionu Romanu. Astfeliu vedemu in comitetu intruniti barbati de zelu, de capacitate si de merite pre terenulu scolariu , dela cari granitiarii noștri potu așteptă mari felese. Domnedieu se încoroneze staruiniiele loru cu succesele cele mai bogate ! „Gaz. Trans.“ VARIEIATI. (D 1 u i B a s i 1 i u Petri), profesoru la preparandi’a de statu in Dev’a. — Stremtur’a Marmatîei, 17. maiu 1871. — „Suntemu cuunu pasu mai aprope de scopulu maretiu, spre care in presinte tote poporele lumei tientescu. Lumina salutaria a culturei natiunale a inceputu a străbate si prin anghiurile Marmatîei, radiele ei binefacutorie începură a petrunde si incaldî sinurile, cari pana in tempulu mai recinte pareău inghebate si amortîte facia cu totu ce e natiunalu. Acum inse nu e comuna romana in sinulu Marmatîei, in carea se nu se arete semne de progresu si vietia natiunale. De aceea, elevii scoleloru nostre, petrecandu cu succesu imbucuratoriu „Abecedariulu“, cu care Dlui Petri a binevoita a-i donă, vinu a sa rogă de Dsa, se binevoiesca a-i provedé si cu unu „Legendarul“, cărui necessitate este acum atâtu de tare sentîta. — I ... . ................invetiatoriu. * (Comerciulu de cereale alu României si portulu de la Sulin ’a.) Prin regularea portului de la Sulin’a, care este celu mai insemnatu braciu alu gureloru Dunărei, comerciulu României a cascigatu unu avantagiu considerabilu si si-au luatu unu sboru mare. Esportulu de cereale d’in Romani’a a crescutu de la regularea portului de la Sulin’a incoce cu 250 de percente. In anulu 1865 s’au esportatu 2.600.000, mesure (quarte) de bucate, in 1867 — 2.300.000, in 1868 esportulu s’a urcatu la 4.200.009 si in 1869 la 4.633.000 mesure (in pretiu preste 35 milione taleri.) Acestua e celu mai mai mare esportu de bucate ce se face sau s’a facutu d’in vre-unu portu alu lumei vechie si noue; elu întrece esportulu tuturoru porturiloru germane de la laculu osticu, la-olalta computare, si, in anulu 1869, care de altmintrea nu se tienu de anii cei mai fructiferi ai României, representa 22 millione de merite austriace. (Inca una doveda magiaro-patriotica d’in par .a eppului Olteanu.) Foiele (Pentru fondu scalasticu.) D’in Bertanu (Transite.) ni se tramise inca la inceputulu lui Fevruariu, a. c. una corespundintia despre balulu ce se făcuse in acelu opidu in folosulu fondului scalasticu rom. Epistol’a respratecise printre hartiele Red. si numai acum dederamu preste d’ins’a. Reportulu nu mai pote fi de interesu, prin urmare publicamu d’in elu ceea ce este lucru principalu, adeca resultatulu. Prin subscriptiuni s’au adunatu 83 fl. 50 cr. v. a. d’in cari, scadiendu-se erogatiunile 31 fl. 50 cr., remase pentru fondulu scol. sum’a de 52 fl. v. a. Ca unu ce curiosu estragemu d’in acea coresp. unu incidente, ce merita a fi impartesîtu. Unulu d’in preutii locului D. Iacobu P ... au consiliatu pre credintiosii sei că se nu partecipe la baiu, pentru ca balulu si are originea de la „bala“ si crestiniloru nu li se cuvine a se infacisia la asie ceva, ba teneretului a daruitu o mesura buna de vinu pentru ca i-a date ascultare, astfelu glasulu cuviosîei sale n’a fostu glasulu celui ce striga in pustia. Că atât’a servitia filologica se nu remana ascunsa si îngropata, tragemu atențiunea societății academice rom. asupr’a acestui filologu. Pentru justificarea respectivilorn, lasamu se urmedie list’a contribuitoriloru. Mihailu Schuller si Dr. Thumner câte 2 fl. ; Mihailu Saltzer, par. luth., Giovani Mussiatti, geometru, Zacharia Tatarulu, N. Bozesianu, Ioanu Werner, Georgiu Zenu, N. Stuchireanu, Melchisedecu Florea, Petru Ciobanu, Dumitru Bozesianu, Friderica Kessler, Ioanu Bozesianu, Iosifu Stuchireanu, Carolu Ungar, Martinu Pileps, Andreiu Loreni, Iosifu Richter, Michaela Krestel, Michael Werner, Mail’a Bozesianu, Nicolau Litchirie, Ioanu Buchholtzer, Ioanu Fleischer, Ioanu Campeanu, Theresi’a Roth, Franciscu Roth, Martinu Orendi, Ioanu Ditrich, W. Schlatner, M. Reich, Fridericu Pileps, Frid. Kentz, Frid. Fleischer, Ioanu Kaspari, Michael Biltz, Carola Klein, M. Saltzer, M. Maurer, Martin Graeff, Luca Kaspari, Zacharia Harboiu, locotenentele Schmidt, Ioana Andreiu, Rudolf Roth, Ioana Tabacariu, Fried. Maurer, Jos. Walisch, Martina Binder, locotenentele Theil, Teodora V. Bourza, toti câte 1 fl., Wilhelmu Melas, 1 fl. 50 cr. ; N. Morariu, notariu, Ales. Filipu, cancel., Adolfu Schincel, Eduardu Pissel, Stachiu Andreiu, Iuonu Andreiu, Grig. Triffu, Iuonu Dorea, Marin’a Almasianu, Fried. Schuster, G. Buzder, Fried. Krestel, Ad. Bergleiter, Mariuti’a Florea, Martinu Lang, Ioanu Hauzer, Nicolau Filipu, I. Weinerich, Mihaela Litsel, câte 50 cr. ; — prin staruinti’a dlui I. Popa, advocatu in Mediasiu, au contribuite următorii domni: Ioane Popescu, protopopu, T. Moldovanu Bucsia, G. Crisianu, parocu, A. Aaronu, parocu, D. Romanu, cancel. Nicolau _219_ magiare comunica, ca in 11. iuniu a. c. se va tiene in Lugosiu consecrarea stindardului honveditoru d’in batalionulu lugosianu. Consecrarea si celelalte ceremonie se voru indeplini prin eppulu Cianadului, Alessandru Bonatz, pr’ eppulu lugosianu, părintele Olteanu, va rosti câtra fetiori unu discursu solemnu in limb’a romana, si după aceea, totu Santî’a Sa, va dă unu prandiu serbatorescu. Părintele Olteanu vré adeca se arete cu orice ocasiune stăpânului seu Andrăssy, care l’a investitu cu însemnele episcopesci, ca intr’adeveru nu s’a instelatu in alegere, si ca S. S. este resolutu si indemanaticu la tote si pentru tote. (D e t o r i’a A n g li e i) la finea anului financiariu 1870—71. (31. martiu a. c.) fece 790.013.155 de pundi sterlingi ; detori’a flotanta 6.091.000 pundi steri. ; prin urmare tota detori’a Marei-Britanie se urca la 796,104.155 pundi steri., adeca mai mica cu 10,468.728 de pundi steri., că in 1. apr. 1868, înainte cu siepte-spre-diece ani, immediatu după resbelulu d’in Crimea, detori’a Angliei se urcă preste 808 millione de pundi steri. *** (A d v o c a t u n o u.) D. Dr. Vasiliu Popu, concipistu la ministeriulu de justitîa, a depusu censur’a de advocatu d’in legile comuni si cambiali cu succesu strălucite. I poftimu succesu strălucite pre acesta cariera noua. (Femei E p i s c o p i.) Unu clubu de femei parisiane, care sitienii si edintiele sale in beserica de Batignolles, primi in datele trecute cu multe aplause propositiunea ca, precum oficierii gardei nationale, asemenea si preoții in ventoriu se fia alesi, si calitatea de preotu se nu mai remana unu privilegiu alu barbatiloru ; cetatienee trebue, totu asie de bine că si cetatienii, se devină preoți, si anume episcopi. Se proiecta numai decâtu una petitiune catra communa, spre a casciga decretulu acestora doue reforme. D’in norocire inse comun’a e stersa d’in lista vetiuitoriloru, si asie si dorintiele sessului femeiescu devenira nesce simple pia desideria. *** (Dlu I o s. V u c a n u), redactorele „Familiei“, tienu ieri, in 31. maiu d. m., discursulu seu de receptiune că membru estraneu alu societăţii belestrice magiare Kisfaludyane, unde fu alesu inca in lun’a lui ianuariu a. c. D’insulu vorbi innaintea unui publicu numerosu, romanu si magiaru, despre poesi’a poporala romana, cetindu totu-unadata si unele bucati traduse pre unguria cu succesu. Atâtu discursulu, prelucrate cu multa atenţiune si studiu, câte si poesiele fure primite cu aplause din partea membriloru societăţii si a publicului. Salutamu pre dlu Redactere alu „Familiei“ că membra alu societăţii Kisfaludyane, căci prin acést’a i s’a deschisu calea spre a face cunoscuta literatur’a romana antagonistiloru nostri, cari pana acum’a au avute idee de totu sinistre despre ea. Todoru, Achimu Luca, Elia Munteanu, docente, Teod. Crisianu, secret, onor., I. Popa, adv. prov., câte 1 fl. ; de la mai multi 8 fl. ; — sum’a totale că mai susu. Iciri electrice. Versali’a, 27. maiu. (Adunarea nationale.) Deputatulu Portalis propune a se presenta unu projectu de lege, după care petroleulu să se trateze in asemenea modu, ca si pravulu (orb’a) de pusca. — Picard dechiara, cr generalii Douay si Vinoy au ocupatu piatr’a Bastille si suburbiulu St. Antoniu pkna la Bariére du Troune, ér’ gene ralii Clinchant si L’Admirault au ocupatu magazinele Reunis si alte locuri fortificate ale insurgentiloru, si s’au asiediatu la pitiorele Chaumontului. 60.000 de fetiori voru ocupa mane acésta pusetiune, acestu ultimu locu de refugiu alu celei mai orribile insurrectiuni ce a esistatu vre-odata. Despre incendie si obstatici nu scie nimic’a nou. Changarnier va da marti desluciri despre capitulatiunea Metz-ului. Versali’a, 28. maiu. Insurgentii puscara ieri 64 de obstatici, intre cari si arci-episcopulu Parisului. S o i s s y , 28. maiu, 2 ore d. m. (d’in sorginte germana.) Scriea generalului Cissey relativa la scaparea arci-episcopului de Parisu — dorere — este nefundata. Elu fu impuscata d’impreuna cu alti 63, intre cari si presiedintele curtii de cassatiune, Bengeau. In carcerula la Roquette se aflara inca 169 obstatici, cari fure scapati prin truppele de Versali’a. Brussell’a. 29. maiu. Biuroulu postalu principalu d’in Parisu a inceputu de ieri era si a functiunu. Ve n ’a, 30. maiu. Imperatulu a primitu pre presiedintele camerei deputatiloru, Hopfen, si pre vice-presiedintele Vidulich, cari i immanuara adress’a. Imperatulu a fostu forte seriosu; elu aproba politic’a guvernului si provoca camer’a deputatiloru, a da mana de ajutoriu la restituirea păcii interne. Respunsulu oficialu la adressa se va publică numai in siedinti’a plenaria de vineri. V e r s a 1 i ’a, 30. maiu. Unu decretu alu lui Thiers, de la 29. maiu, ordona desarmarea Parisului si desfiintieza gard’a nationale d’in departementulu Secuanei. — Una proclamatiune a lui Mac-Mahori cktra locuitorii Parisului areta suprimerea definitiva a revolutiunei, dice, ck lupt’a este finita si provoca a se reintorce la lucru, ordine si siguritate. Cairo, 30. maiu. In portulu Saidu se continua fortificatiunile. La lini’a ferata spre Damiette se lucra cu totu adinsulu. Port’a este resoluta se depună pre chedivu si se prefaca Egiptulu in una simpla provincia. Prospectele nu sunt pre liniscitorie. B r u s s e 1 ’a 30. maiu. Diurnalulu „Etoile beige“ anuncia, ca Jules Favre si Picard ar’ fi demisiunatu. Unu decretu alu guvernului ordona, ca Victoru Hugo, care prin una scrisore a compromissu interesele tierei, se parasesca Belgiulu fara amenare. V e r s a 1 i ’a, 30. mai. (Adunarea natiunale.) Generalulu Trochu cere, ca propunerea relativa la examinarea atitudinei guvernului pentru aperarea nationale, se se ie in considerațiune. Elu areta căușele nenorociriloru militarie si dîce, ca armat’a nu este vinovata, ci ea este numai victim’a celoru vinovați. Tier’a intrega e culpabile, de orace s’a lasatu a se seduce de doue flagele : lucsulu anglesu si corruptiunea italiana. Adunarea voteza a lua propunera in consideratiune. După aceea Picard apera guvernulu de la 4. septemvre si dîce . Urdîtorii dîlei de 4. sept. sunt aceia, cari au voitu resbelulu. Barbatii de la 4. sept. au aflatu guvernulu vacantu si nimenea nu avea curagiulu se puna man’a pre acesta potere. Acei barbati n’au fostu dar’ usurpatori. Picard inchiaia provocandu la concordia, spre a face Franci’a tare si libera. Ve r s a 1 i ’a , 30. maiu. Despre schimbarile ministeriale, respandite prin diurnale, nu se scie nimicu positivu, cu osebire despre schimbarea in