Federatiunea, august 1871 (Anul 4, nr. 79-90)
1871-08-05 / nr. 80
IVr . 80 -548. Inest’a, Sambeta, 24. iuliu, 5. augustu, 1871. Locuinti’a Redactorului 81 Cancelari’» Redactiunii e in Strat’a tragatoriului [Lövészutoza]. Nr fi. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decata numai de la corespundintii regulari ai ,,Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se vorn arde. Diuutui.itppolitar, literariu, comercialu si economicu. u. Wesî Mercuria, Vineria si Mominec’a. ✓ Anulu alu patrulea MDCCCLXXL PretiuIn d.» Prenmneratidne: Fre trei lune . . . S fl. v. a-Pre aiese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentcu Hoinani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n ” „6 Iune 16r » = ^ .. « Pentru inscriiivil : 10 or. de linia,si 30 or. tacs’a timbrale pentru fiesce care publicatione separatu- In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu eseruplariu costa 10 er- Pest’a, Jr a.^:- 187 Cercurile cornifeiloru cehi, chiamati d’a realiad impacatiunea cu cabinetulu Hohenwart, paru a nu fi multiumite cu descoperirile d’in urma ale d’uariului feudalu vienesu, care pretinse cd actiunea impacatiunii se se estinda si asupr’a Ungariei. Fia cd organulu feudaliloru „Vaterland“ s’a grăbit,u pire tare cu descoperirile aceste, fia cd corifeii partitei cehice nu aproba opiniunea acestui diuariu, destulu cd in unulu d’in numerii mai recinti ai diuariului cehu d’in Praga .„Pokrok“ afldmu unu articlu, care protesteza in modu resolutu, cd cehii ar’ avé dara si celu mai micu cugetu d’a sehimbd seu derimd ce’a ce monarculu a promisu Ungariei prin juramentu. Dreptu contra-servitiu pentru acesta procedere binevoitoria a cehiloru „Pokrok“ cere inse, cd neci Ungari’a sh nu puna vre-una pedeca restituirii „coronei boeme“, si cd contele Androssy b& respecteze principiulu neintrevenirii in afacerile austriace, respective cislaitane. Aceste descoperiri si dechiaratiuni paru a nu afld prd mare resunetu d’in partea unguriloru, ba ele au suscitatu pre cari suspitiuni si temeri in cercurile politice mai inalte d’in capital’a Ungariei, Diuariulu „Pester Lloyd“ dîce ce crede cehiloru cd ei nu voru sgudui coron’a unguresca, dar’ se indoiesce despre buna vointi’a loru, daca voru avé odata poterea in mana. Daca cehii au intru adeveru cugete bune si oneste facia de dualismu, dîce organulu semi oficialu alu guvernului ungurescu, atunci ei nu potu negoi conditiunile fundamentale ale acestuia, adeca esistinti’a representdrii in ambele pdrti ale imperiului, si a inlocui acést’a prin formdri de state, ce’a ce desî nu e indreptatu spre a amenintid coron’a unguresca in pusetiunea ei de dreptu publicu, dar’o pote amenintid. Cd se potemu ave încredere in sinceritatea asigurdriloru cehiloru, se recere mai multu decâtu aceste vorbe simple ale lui „Pokrok.“ Corifeii cehiloru aru trebui se arete prin fapte, cd ei sunt aplecați a intrd intre marginile reporteloru de statu create prin dualismu, si cum cd acést’a se pote fdra cd prin restituirea coronei boeme se se nimicesca independinti’a de dreptu publicu si unitatea tiereloru austriace, e de prisosu a o mai spune. — Aceste descoperiri ale diuariului „Pester Lloyd“ merita tota atențiunea nostra, cd ci ele nu spunu, desî in modu indirecta, dar’ sinceru, co ungurii nu voru neci una impacatiune cu naţiunile collocuitorie, ci sunt resoluti a-si continud si pre venitoriu nefast’a loru politica de împilare si suprimere a totu ce nu si trage originea dela Arpadu. Nu voimu se li mai demustrdmu orbl’a de cari sunt cuprinsi, cdci acést’a ar inetind a bate toc’a la urechiele surdului, ci li spunemu numai, cd cu câtu intardîa d’a intinde mana fratiesca celoru a lalte națiuni nemultiumite si apesate, pre atâtu mergu cu pasi gigantici spre marginea abisului, cdci poterea prin care se tienu asta di la pamentu celelalte natiuni collocuitorie, va slabi, mai tardîu sau mai de tempuriu, dar’ se siguru. Reapucandu, firulu intreruptu avemu a inregistra coi corifeii cehiloru, dr. Rieger, cont. Clam- Martinitz, principele Lobkowitz si dr. Prazak, au sositu la Vienna pentru a continua negociatiunile cu ministeriulu Hohenwart, si asie vomu vedé câtu mai curându daca se va poté, si in ce modu se va realisa impacatiunea. Dealtmintrea după asigurarile dinariului „Pester Jor“, negociatiunile se continua cu succesui favorabile. Repasîrea lui Jules Favre e fapta împlinita. Elu si depuse in 30. iuliu portfoulu ministerialu, era conducerea ministeriului de esterne e concredinta interimaru lui Goulard, in calitate de „secretar iu alu ministeriulu pentru afacerile esterne“ poi na candu Thiers va afld unu succesore capabilii. După una scrie d’in Versali’a Thiers ar fi desemnatu in loculu lui Favre pre Remusat, care precum se dîce, nu numai va poté suplini pre vechiulu barbatu de statu in ministeriulu esterneloru, dar’ tu va si întrece, la totu casulu inse e forte dubiu, cd are republic’a cascigd-va prin Remusat, unu asemene operatoriu intrepidu, precum perde in persón’a lui Favre. Firulu electricii ni aduse in momentulu acestua scriea, cd candidatulu de mai susu alu lui Thierse si numitu definitiva de ministru alu esterneloru, prin ce cris’a ministeriale e terminata definitiva. Ministrulu francesu de resbelu Cissey presintd in siedinti’a de la 31. iiliu a Adundrii nationale unu projectu de lege privitoriu la schimbarea codicelui penale militariu, cu scopu d’a se inteti investigatiunea contr’a insurgentiloru. D’in Romani’a primitu scirea, cd după una traganare mai lunga principele Carolu sanctiund in fine legea pentru collile ferate Strousbergiane. Acesta scrre produse sensatiune forte rea in animele inimieiloru României, cari acum’a au inceputu una adeverata campania contr’a Roenaniloru, fiindu cd acestia nu voiescu se fia instelati si esploatati de Strousberg si compani’a. Asie „Nou’aPressa libera“ d’in Vien’a, secundata de tota ceat’a nemtiesca si gidovesca, ienotitia despre aceasta scrie, firesce neplăcută pentru ea, prin urmatoriele de chiaratiuni: „Principele Carolu, de frica d’a nu deveni impopulara si in fine d’a se face imposibile, sanctiund legea despre calile ferate, votata de camera. Romanii si anecteza una cale ferata construita cu bani străini (mai alesu nemtiesci si austriaci), si nu voiescu a plati interesate obligatiuniloru respective. Principele Carolu, care nu voiesce se sanctiuneze una asemenea lege de banditi, e amenintiatu cu detronare, si elu e destulu de slabu d’a o sanctiuna. Acum’a se vorbesce cd guvernulu nemtiescu s’a adressatu cotra Port’a suverana, pentru ca acést’a se intrevina in favorulu interesseloru aminintiate ale detentoriloru nemtiesci de obligațiuni romane. Se nasce inse întrebarea, daca Port’a e aplicați d’a satisface dorintieloru guvernului nemtiescu. & tempulu d’in urma au obvenitu mai multe casuri, candu Port’a avé celu mai mare interessu d’a-si validita suveranitatea sa facia de Principatele Dunarene. Dar’ poterile si in specia cabinetulu d’in Berolinu s’au nesuitu totude-un’a d’a impedeca Port’a in esecutarea propusului ei, si prin acést’a a intari pre Romani in visulu loru de potere mare. Acum’a se vedu fructele acelei politice. Nu încape indoiela, cd prin votarea legii despre collile ferate, camer’a voi so si arete curagiulu si facia de nemtii uritiosi, si guvernulu nemtiescu apeleza acum’a la suveranitatea de atâtea ori despretiuita a Portei. E forte probabilu, cd intre cancelariulu imperialu nemtiescu si intre cancelariulu imperialu ostrungurescu esiste degiu ore si care contielegere in acésta cestiune, deorace la afacerea Strousbergiana e angagiatu si capitalu austriacu. Momentul u d’a invetia pre Romani cd ei nu sunt unu statu suveranu, ar’ fi acum’a bine alesu, or’ cu privire la impregiurarea, cd pre Port’a vedé-se-va chiamata d’a intreveni in favorulu interesseloru strainiloru, dupa ce ea fl de atâtea ori impedecata d’a-si validita suveranitatea sa in propriulu interessu turcescu, ni voiu da acusi desluciri scirile d’in Constantinopole.“ Diuariulu vienesu „Tages-Presse“ dîce cu privire la acésta cestiune urmatoriele: „Foiele d’in Berolinu si surorile Ioni de aici era lasa sd sune sabiele si făcu d’in palma pumnul de asta data contr’a României, carea fl de atât’a tempu unu pupilu plaeutu alu dlui Bismarck, si despre carea vice-tiarulu visi totu-de-una cd ea va ataca pre Austri’a in flanca. Aceste organe comunicară mai departe scriea despre una nota amenintiatoria a lui Bismarck si anunciara, că, armat’a turcesca va invasiunâ câtu de curundu in Principate. Fie cine pote glci usioru, ce urmdri ar’ fi trebuitu sd aiba unu asemenea pasu alu Turciei. Crisea romana, terminata numai mai de una di prin nestiintiele diplomatiei, era ar’ bate la usia, si inea la usi’a nostra deorace noi avemu neplacut’a fericire d’a fi vecinii principatului turbulentu de langa Dunăre. Dir’ d’in ce causa se ameninți» pacea? Ce motivu a aflatu principele Bismarck, pentru ca ver’a sd strice tota oper’a de asta érna a diplomației, compusa cu multa truda? Noi de siguru inca nu suntemu amicii unu poporu, care inainteza in fruntea mogilei, si a căruia activitate e redrinsa preste totu la jafuirea conlocuitoriloru gidani, dar’ cauta sd protestanau contr’a unei conturbdri a pocii in interessulu intreprindietoriloru de edi ferate si, alu financieriloru, ale carorua pretensiuni nu le potemu afla pre deplinu drepte. „Se scie, cd Strousberg si consocii au primitu asupra-le obligamentulu, ca pdna la terminarea cdliboru romanesci sd plateasca interessele după capitalulu cascigatu pentru întreprinderea loru. Acum’a inse aceste edi ferate s’au construitu estu-modu, incâtu guvernulu romanu nu le pote primi, si chiaru neci arbitriulu la care partecipara si representantii lui Strousberg, nu pote aplana conflictulu. Guvernulu romanu si Camera afirmau mai departe, ca, dupa ce ei nu afla bune colile ferate, Strousberg si ceiaalalti intreprindietori prusesci intre cari se numera florea feudaliloru prussiaci, au sd platesca cu poneie si sd indestulesca pre proprietarii de actiuni, era copiii protectorati ai dlui Bismarck sustienu contrariulu si arunca pre spatele guvernului bucuresceanu plutirea interesseloru. Nu voimu a cerceta daca guvernulu romanu a pasîtu cu procederea sa pre cale legale, dar’ la totu casulu conflictulu acestua e una cestiune de dreptu forte grava, si a o resolve numai de câtu pre calea poterii, ar fi una batu jocura noua aruncata in faci’a sentiului de dreptu si umanitatii. Una conturbare a păcii europene in interessulu doctorelui Strousberg si alu uucilori de arest si Ratibor ar fi, fdra indoiela, fructulu celu mai interessantu alu ingamflorii prusesci.“ Aceste dechiaratiuni oppuse a duoru diuarie nemtiesci, in fondu totu asie de inimice Romaniloru ne dispenseze de verice comentariu, si asceptdmu numai cu nerăbdare sd vedemu ce atitudine voru lua diuariele romane de d’incolo de Carpati facia de acestu stadiu nou, in care a ajunsu nefericita cestiune a cdlibru Strousbergiane. Respunsulu dlui Nicolae Ionescu la acusarile dlui T Maiorescu radicate contr’a sedei lui Barnutiu in siedinti’a de la 27. iuniu a camerei României, cu ocasiunea pertratării bugetului ministeriului de culte si instrucţiune publica. N. I o n e s c u. Die presiedinte, ve rogu se-mi daţi cuventulu nu pentru ca se respingu cu indignatiune acusările ce s’au adusu de catra unulu d’in onorab, membri ai universităţii d’in Iaşi in contr’a altora membri ai acelei universităţi, căci ei nu au trebuintia de aperarea mea contr’a nedemneloru imputări ce li s’au aruncatu de câtra acelua care i-a atacatu cu atât’a nedreptate si in paroxismulu unei pasiuni politice de mai multu timpu năbușite, dar’, Cloru, trebue sé ne felicitămu cu totii că, cu ocasiunea acestui bugetu insemnatu, s’a inaltatu discutiunea, ca se me serva cu espresiunea Dlui raportare, la aceasta regiune; si trebue se ne felicitămu inca candu vedemu că insusi agresorele pare a propune oare-cari remedie, căci nu se multiumesce numai a indică realu,dara vine cu autoritatea sa se ni areta că s’ar’ potea aduce unu remediu, pre care lu asteptu, cătu pentru mine, la paragrafulu catedrei de dreptu publicu d’in Iasi. Acolo negresitu va fi timpulu si loculu se vedemu pana la ce punctu sunt justificate imputatiunile onor. representante alu colegiului IV-lea de Mehedinţi, si pana la ce punctu remediele sale sunt aficace. Păna atunci D-vostra poteti fi asicurati de unu lucru : că discursulu onor. representante de Mehedinți era menitu se fia unu discursu ministeriale. Dara fia sicuru D-sa, nu va convinge pre nimeni in aceasta tiera : chiaru de se voru adopta ideele sale, că directiunea invetiamentului publicu se fia incredintiata unui omu asie de june si asie de pasionatu, inca nu va reusî sesi veda realisate teoriele D-sale cosmopolite. Asie dara onor. representante de Mesedinti a trenutu discursulu seu pentru a se recomenda ministeriului actualu si tronului ca se capete misiunea de a conduce destinatele instrucțiunii publice pre calea cosmopolitismului, credu că Adunarea intrega, care este o Adunare eminamente conservatoria, nu va incredintia destinatele sale cele mai scumpe unui omu care abie de eri de alalta eri a capetaiu impamentenirea in aceasta tiera. . . . Manolaki Kostaki. Dara Papius Ilarianus ? . . . (mare ilaritate). O voce: Si Suciu si Cuciu si multi altii (aplause, ilaritate).