Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-03 / nr. 109
ck acea comissiune, ori centrale, ori stabile, va sk reesa in majoritatea ei, după numerulu si proportiunea partidei, carea e mai mare si mai poternica in comitatu, de unde urmedia, ck si membrii conscrietori voru fi preste totu representantii , seu mai bine dîcundu primii agenți ai acelei partide. Cum ck unde va sk duca acést’a, cine nu vede ? si cine n’a esperiatu in tempurile trecute ? Au nu scimu, ck o astfeliu de comissiune conscrietoria, apartienetoria unei partide, afla sute si mii de moduri, cu alegatorii aceia, despre cari dins’a scie inainte, ck nu voru sk tiena cu partida ei, sk remana neinscrisi ? Séu trebue sk amintimu in detaiu despre apucaturele cunoscute ale loru ? — Vine unulu, se insinua, — ei! libelulu séu bucvariulu nu e in rondu, — identitatea persoanei se aduce la indoiela s. c. a. — merge la Pontiu la Pilatu, ada-ni acestu séu acelu documentu ! Sermanulu merge, inse plina ce ambla la Petru la Pavelu trece tempulu si alu conscrierei, si alu rechiamatiunei! Trop tard ! Apoi vedi, legea dîce, ck comissiunea conscrietoria trebue sk sieda in unu locu, anumitu, in restempu de 14 dîle, si sk ascepte acolo pre acei ce voru sk se presente. — Acésta dispusetiune a legii raru comitatu o a urmatu plna acum in intielesulu literale, parte pentru ace’a, ck nu se cam afla comissiune, carea cu negligarea trebureloru ei private sk sieda 14 dîle in unu locu parte pentru ace’a, ck, precum erau impartîte cercurile electorali, si defiptu loculu centrale de conscriere, mai neci candu n’au fostu in stare toti alegatorii sa alerge la acelu locu pentru a se înscrie — sau daca vineau, pre cine nu gaseau in locu era chiaru comissiunea conscrietoria. A trebuitu sa se invente una modalitate noua,inse neci ast’a n’a ajutatu multu. — Acesta modalitate a statu in ace’a, că comissiunile conscrietorie să fia ambulante, d’in comuna in comuna, sau d’in notariatu in notariatu. — Bine ! — Dar’ afara de ace’a, ce mai că e o imposibilitate fisica ca un’a si ace’asi comissiune conscrietoria in restempu de 14 dîle sk cercetedie 10—40. comunitati, si pretotindenea sk petreca atât’a tempu, câtu se cere pentru conscrierea alegatoriloru, ce se vedi inca ? — Candu membrii comissiunei, — séu baremu duci d’in ea, si ast’a era majoritate, — cugetau, séu sciau, ck in cutare comuna seu notariatu, alegatorii se tienu de partid’a contraria, nemicu erâ mai usioru de câtu a intocmi lucrulu asik, câ respectiviloru conscriindi sk nu li remana neci tempu fisicu de ajunsu, pentru de a se presenta. Ast’a a fostu una causa, ck p. e. in comitatulu Carasiului, in unele comune — precum amintiramu si in altu locu — abia s’au inscrisu duci, trei alegatori. Apoi aici neci rechiamatiunea n’a potutu sk ajute de feliu. (vedi mai susu sub f.). — Cine nu vede, ce aici de ajutatu ? ck e de a se modified acesta parte a legii electorali ? — Si cum ? — Noi intr’adeveru marturisimu, ck nu sentîmu chiamare in noi, de a propune unu espedientu infailibile. Sustienemu si aici, cd si la orice dispusetiune omenesca, aceea, ck o mesura, carea aprossimativu e mai practica, si e mai putienu espusa a poté fi eludata, e relativu cea mai buna. Si d’in acestu punctu de vedere, baremu de-ocam data, va sk dîca pana atunci, pana candu esperinti’a si pracs’a ne-aru invetia ce-a mai bunu, amu propune urmatoriulu modu de conscriere pentru alegatori. Cemissiunea consrietoria nu e de a se esmite pentru unu cercu întregi alegatoriu, pentru ca ace’a, d’in căusele mai si su espuse, nu e in stare a-si împlini missiunea sa cu esactitatea si impartialitatea receruta. Ci £a care cercu alegatoriu e de a se impartî in subcercuri constatatorie d’in 6 —10 comune, si pentru fia*care subcercu sa lucre câte una comissiune conscrietoria separata.— Subcercurile sk se arondeze cu privire la cercurile notariali. Comissiunea centrale denumesce seu alege numai pre presiedintele comissiunei conscrietorie, care sk se ike câtu se p5te, d’in ambitulu subcercului respectivu, prin urmare pote sk fia si afara de sinulu comissiunei centrali. Presiedintele sk aiba diurnulu seu potrivitu, pre tempulu câtu fungedia in acesta calitate. Pre langa presiedintele sk functiunedie cu membri ai comissiunei conscrietorie, in fiacare comuna, judele si unu membru alu corpului representantivu, prin acestu a alesu, si in urma respectivulu notariu, cu secretariu, care are de a duce protocolulu si lista conscrisiloru. Sa se duca numai una lista originale, de pre carea apoi sk se ike doue copie autentice, subscrise de presiedinte, si respectivulu secretariu. Presiedintele comissiunei conscrietorie are sa petreca in fiacarea comuna, daca ace’a nu numera mai multu de 1500 suflete, celu putienu una dî, si sa se ocupe cu conscrierea neintreruptu de la 8 ore demaneti’a paina la 6 ore ser’a, luandu afara una ora de repausu. In comunele mai mari de câtu cu 1500 suflete, sunt a se petrece atâte dîle de câte ori se cuprinde 1500 in numerulu locuitoriloru. Fracțiunea preste 1500 sk se compute pentru una dî intrega, seu pentru una diumetate de dî, amesuratu marimei fractiunei. — Subcercurile sk se imparta asik, cu conscrierea alegatoriloru la neci unu casu sk nu pretindă mai multu de 14 dîie. List’a e de a se provede cu rubricele necessarie in privinti’a numelui, comunelui locuintiei, etktii, calificatiunei positive seu negative. In rubric’a respingerei e de (I se indicâ pre scurtu caus’a aceleia. Fia care primitu ca alegatoriu sk capete de la comissiune una siedula verificatoria, in carea sk fia espusu numele si comunele, locuinti’a si etatea alegatoriului, care siedula va servi pentru alegatoriu de documentu la actulu alegerei. — Pentru rechiamatiuni pro si contra, cari se făcu de a dreptulu la comissiunea centrale, este a se defige prin comissiunea centrale unu restempu mai putienu de 14 dîle, socotitu de la dîn’a siedintiei, in carea s’au luatu la pertractare conscrierile tramise d’in tóte sub cercurile. Atâtu terminulu conscrierii, câtu si celu de rechiamatiune e de a se face cunoscutu in tóte comunitatile prin midilocele indatenate, dar’ deschilinitu prin afisie. Una copia d’in list’a de conscriere (carea e de a se lua pentru fiacare comuna pre cola separata) de locu după finirea conscrierei e de a se afige pre zidulu casei comunale, unde are sk remana până la finitulu rechiamatiuniloru. Unu alu duoilea esemplariu decopiatu se tramite la ministeriu, era esamplariulu originale remane la comitatu. Acestea aru fi după parerea nostra, in trasure mai generali, mesurele, cari aru fi sk gsike in privinti’a conscrieriloru. Pote ni s’ar obiectă d’in un’a seu alta parte, ck toata procedur’a ar fi pre decentralisata,ksi asik espusa la multe minutîositkti. — Ei Domniloru ! in astfeliu de cause trebue sk fimu minutîosi, câ sk scapkimu de abusuri. Apoi noi credemu, ca modalitatea prin noi propusa ar corespunde de totu cercului mai amplu de activitate, care pentru comune e prevediutu in art. 18 d’in 1871. — Si in fine s’aru delatura, după potintia, si abusurile, si fortiele parti sane, pentru ca afara de presiedinte, ceialalti membri ai comisiuniloru conscrietorie, va sk dîca: judii comunali, representantii comunali si notarii, alesi ca atari, sunt de a se socoti ca efluinti’a vointiei majoritătii d’in respectivele comune. FOISIOS A. Domnulu a dîsu si s’a facutu(Fine.)*) Totu istori’a nu documentéza, ca strămoșii nostri au fostu infricosiati in astu feliu de lupte si ca au avutu succese enorme, câci domnirea loru devenise cunoscuta preste tota lumea. Legea creatiunii dîce : tote sunt trecatorie, asia a trecutu si domnirea loru prin imgamfare, orba neunire si neactivitate, si asta-di descedentii acestui popom poternicu si gloriosu possedu forte pucinu d’in multulu stramosiloru loru. — Ba, dorere, totu d’in caus’a neunirei, nelucrării si daca voimu, a sumetîei vedemu ca acestia perdu totu mai multu, si fatalitatea nu areta câ fiic’a cea mai mare, sor’a nostra dulce mai eri fuse adusa apróape la sapa de lemnu. Istori’a ni documentéza, câ noi, romanii, inca amu avutu partea nostra la acestu daru cerescu ; ni documenteza câ particic’a de pamentu, pre care locuimu, a fostu d’in vechime esclusivu a nostra. Pline sunt tote tienuturile de urme, lucrări, monumente si inscriptiuni romane, doveda ca mai inainte erau ale parintiloru nostri. — Numirile vechie si noue ale tiereloru, ale muntiloru, ale fluviloru, ale campieloru, ale deluriloru si lunceloru, tote, tote acestea sunt documente viue despre ceea ce romanulu au pisedatu. Nu e scopulu acestora pucine stie, ci e detori’a istoriei a ni documenta ce avé romanulu si a se preocupă de fatalitatea cum le-a perdutu; — a fostu lasitate, a fostu tradare, orba reunire, a fostu fortia majora, au instelatiune, — a fostu neingrijire si lenevire sau chiaru viituri s. a., acestea nu va documentă istori’a. D’in parte-mi dîcu d’in convingere, că cu câtu sunt adeverate aserţiunile si documintele istoriciloru, cari afirma si ne asigura ca: „romanulu s’a luptatu mai multu pentru limba, decâtu pentru viétia“, cu atâtu e mai adeveratu, mai sigura ca: „daca limb’a a fostu romanului scumpa, pamentulu i-a fostu pré santu.* Pré santu a fostu si este pamentulu romanului si acést’a nu o documentéza istori’a, asik dîcându la tota pagin’a. De la descalecarea romanului in tierele cari le locuesce, de mai bine de 17 secle a fostu naţiunea romana gigantica fortaretia contr’a invasiuniloru barbariloru, tatariloru, musulmaniloru si a altora popore selbatice, cari amenintiau Europa, cari au nimicitu multe alte popore si s’au asiediatu pre vetrele loru. — Natiunea romana a fostu poternic’a fortaretia si scutulu poporeloru occidentale contr’a lavei periculose d’in orientu ; ba a fostu fortaretia neînvinsa contra paganismului, de care eră Europ’a amenintiata. — A fostu murulu de adapostire pentru poporele occidentale, sub a caruia scutire ele s’au maritu in numera, au inaintatu in cultura si asie s’au bucuratu si se bucura de o mai buna perfecţionare, de o mai mare înflorire si avutîa, prin urmare asta-di se tienu ferice si sunt măreţie. Dîca, 17 secle s’au incercatu poporele barbare a răpi romanului tier’a, a-i rapi viéti’a, pamentulu si totu ce are, inse bunu e Ddieu, si asta-di vedemu cu bucuria ca vechi’a Dacia e totu romana, o parte libera si independenta (Romani’a libera) ; era ceealalta parte, desî cucerita nu prin lupta derepta ci mai multu prin intrige si instelatiune, totusi e populata in genere de romani, si nemurile cari locuescu in acestea tiere sunt primite că ospeti. Deci mare a fostu indurarea cerésca, mare a fostu bravur’a romana si cugetatoriulu dereptu trebue se admire viéti’a poporului si pre poporulu romanu carele, napaditu de atâtea parti, atacatu in nenumerate ronduri de poteri infricosiate si mari, de barbarii, cari că lăcustele întunecau cu mulţimea loru sorele si in urma loru si pamentulu era arsu si friptu. Romanulu sciu infringe acestea plage si sciu si remana stapanu, seu celu pucinu predomnitoriu in tierele sale. Periculosi au fostu barbarii crudi, dar’ mai periculose că acestia au fostu si sunt nemurile primite că ospeti, fatala a fostu si este pentru poporulu romanu marinimositatea si bunetatea romanului. Daca ordele barbare, daca infricasiotii si numerosii tatari, musulmani, s. a., nu au potutu despoiă pre romanu de cei lui mai santu, nu l’au potutu despoiă de pamentu, apoi ospetii prin marinimositatea romanului primiti in casa, acum’a s’au pusu la mesa, traescu si se desfateza ; — pamentulu, acestu santu odora alu romanului li da tota multiumirea; i face stapanii dîlei, li dâ predomnirea. y *) Yedi Nrii 105, 106, 107 si 108 ai „Fed.“ 43$ Camer’a representantiloru Ungariei. Siedinti’a de la 10. noemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului au fostu de facta ministrii: Stef. Bitta si Teod. Pauer. După verificarea procesului verbale alu siedintiei trecute si după presintarea mai multora petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria, deputatulu Stefanu Bárdossy, alesu in cerculu Ruma, cortulu Eisenburg, pune pre biuroulu camerei litterele sale credentiunale. — Se tramitu comissiunii verificatorie. Ales. C s i k y spune, cu multe interpellatiuni remanu nerespunse, si, pentru că se se delature acestu reu, oratorele a presintatu inca de multu unu projectu de resolutiune, după care ministrii se fia indetorati a respunde la tote interpellatiunile intr’unu tempu anumitu; dreptu-ace’a intetiesce deliberarea projectului seu de resolutiune si cere sa se puna la ordinea dîtei. Alessandru Török presinta unu projectu de resolutiune, după care camera are se esmitta una comissiune constatatoria d’in mai multi membri, carea, esaminandu regulamentulu camerei, cu privire la defectele obveniende la procederea verificatiuniloru si la normele de consultari se presinte inca in sessiunea acést’a unu projectu de lege despre îndreptarea regulamentului. — Se va tipări si la tempulu seu (?) se va pune la ordinea dîlei. Trecandu apoi camer’a la ordinea dîlei, se continua desbaterea speciale asupr’a proiectului de lege despre venatu, si se delibera intregu si cu acest’a Siedinti’a se inchaia la 113/4 ore a. m. Siedinti’a de la 11. noemvre. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii: Bittó, Pauler, Tisza, Pejacsevics, Szlăvy, Wenckheim si Tóth. După verificarea procesului verbale alu siedintiei precedinte, presiedintele anuncia mai multe petitiuni juredictunarie, cari se trecu la comissiunea petitionaria. — Deputatulu Desideriu Szilágyi, alesu in Alb’a-Iuli’a, pune