Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-03 / nr. 109
pre biuroulu camerei litterele sale credentiunale. Se tramitu comissiunii verificatorie. Franciscu C h o r in interpelleza pre ministrulu de justitia, daca e adeverata scirea respandita prin diuarie, cu comissiunea formata d’in membrii curiei* regegci, carea . ’a esmisu spre a face modificatiunile la procedur’a civile, devenite necessarie prin organisatiunea tribunaleloru, ar fi cerutu autorisarea, ca sa-si pota estinde activitatea asupr’a itraformarii radicale a procedurei civile ? Daca este adeveratu, cugeta dlu ministru, ca la revisiunea procedurei d’in cestiune se proceda astfeliu, ca de una parte sa nu se pericliteze interessele justitiei prin introducerea unui provisoriu nou, or’ de alta parte, prin aceasta noua despusetiune sa nu se traganeze atâtu esecutarea neamenata a organisatiunii tribunaleloru, câtu si punerea in lucrare a unei procedure civile, basate pre principiele verbale si ale publicităţii. Ministrulu de justiţia Bittu dechiara, câ elu a insarcinatu comissiunea, ca se-i asterna unu projectu despre delaturarea scaderiloru celoru mai pregnante ale procedurei civile, si ca i-a si datu se intielega, ca ea se pote consultă si despre impregiurarea, daca curtea de cassatiune are sa se sustiena si pre venitoriu in form’a sa de asta-di, si ore n’ar fi mai de doritu a se contopi era cu judecatori’a suprema ? (Aprobări vine d’in mai multe părti.) Mai departe oratorele a dechiaratu comissiunii, câ, la casu candu s’ar projecta contopirea curtii de cassatiune cu judecatori’a suprema, — unu conclusu pre care diet’a presinta n’ar’ avé tempu a lu radicâ la valore de lege, — afara de acestu projectu radicalu comissiunea se mai elaboreze si altulu de importantia mai mica, prin care s’ar’ potu delatura scederile cele mai ardietorie d’in procedur’a civila. Mai departe, fiindu-ca in comitate esiste pana acuma, cu privire la procedur’a criminale, una pracsa forte diverginta, oratorele a insarcinatu comissiunea ca sa elaboreze unu projectu, care sa inlesnesca introducerea unei procedure uniforme a tribunaleloru in acesta privintia. Relativu la observarea interpellatorelui despre publicitate si verbalitate, oratorele observa, ca in thesi urmarea acestoru principie offere cele mai mari garantie spre eruarea adeverului materialu. Cu tote aceste inse oratorele se vede silitu a dechiara, ca nu are curagiulu d’a introduce in Ungari’a inca de pre acum’a aceste principie, de-orace aici lipsesce totu ce formeza conditiunea premergatoria acestoru a ; lipsesce unu dreptu ordinariu formalu si materiale, lipsesce statulu judiciariu si advocatualu, precum se recere aci, lipsesce institutiunea notariloru publici si inca alte multe, cari la introducerea acestui sistemu aru trebui sa esista degiu. Ministrulu privesce publicitatea si verbalitatea de incoronarea justiţiei, dar’ nu de basa de la carea trebue manecatu. Franciscu C h o r i n concede, câ curtea de cassatiune stă in contradîcere cu procedur’a scripsale, dar’ ea fu introdusa de ministrulu de mai innainte chiaru numai pentru a pregăti publicitatea si verbalitatea procedurei. Recunosce difficultatile cu cari este impreunata introducerea loru, dar’ pentru ace’a nu voiesce sa renunde la ele. — Camer’a ia actu despre respunsulu ministrului. Iuliu G y ö r f f y propune, câ după deliberarea proiectului de lege despre comunele contractualiste se se puna la ordinea dîtei projectulu de lege industriariu. Danilu Irányi invita camera a tramitte la secțiuni projectulu de lege despre libertatee religionaria, ca sa se pota pertrata indata după deliberarea projecteloru mentionate. — După una discutiune mai lunga camer’a edmitte ambele propuneri. Presiedintele spune câ, conformu unui conclusu alu camerei, in siedinti’a de asta di ar’ avé a se pertratâ projectulu de resolutiune alu deputatului Ales. C si k y, despre respunsulu ministriloru la interpellatiuni, dar’ observandu ca projectulu d’in cestiune s’a presintatu in sessiunea trecuta si, după pracs’a de până acum’a, asemenea projecte nu se potu trece d’in una sessine in alta, invita pre propunetoriu se-si reinnoesca propunerea, câci altmintrea nu se pote pertrata. — Ales. C s i k y si reinoiesce propunerea, si este la întrebarea presiedintelui, daca camer’a voiesce sa puna la ordinea dîlei propunerea d’in cestiune, majoritatea se dechiara contr’a, prin urmare se respinge. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei, alegerea unui vice-presiedinte, si se alege Iosifu Banu cu 150 d’in 247 voturii Urmeza raportulu comissiunii petitionarie despre petitiunile cuprinse in list’a 47. Intre petitiuni se afla si petitiunea districtului Cetatii-de-petra, privitoria la dobendirea unui tribunalu de prim’a instantia in Sioncuta-Mare. — Danilu Irányi sprijinesce petitiunea, dechiarandu ci districtulu Cetâtii-de-petra e uniculu, care n’are tribunalu si ca romanii privescu impregiurarea acést’a de o vatemare a drepturiloru loru nationale. Ministrulu de justitîa, Stef. Bitta, rectifica, înainte de tote, afirmarea ca Cetatea-de-petra ar fi unic’a juredictiune, carea nu are tribunalu. Cetatea-de-balta inca e o asemenea juredictiune. Nouele tribunale, continua oratorele, sunt regesei de statu, dreptu-ace’a nu e neci decâtu de lipsa ca fiacare juredictiune se aiba tribunalu, împărțirea e statorita una-data si ar fi periculosu a o schimbă, caci in casulu acestua sute de locuri aru petitiunu după tribunale. — Petitiunea se respinge, era celelalte se transpunu ministriloru concerninti. Urmeza la ordinea dîtei desbaterea generala asupr’a proiectului de lege despre comunele contractualiste, la care partecipa Gabriela Várady , Paulu Daniel, Ladislau Gonda si cont. Ferdinandu Zichy. In fine se cetesce a treia ora si primesce definitivu projectulu de lege despre venatu, si cu acesta Siedinti’a se inchiaia la i3/4 ora d. m. du potere si indresnéla a cuceri mai multe, si acum’a e atacatu alu douilea odoru, totu atâtu de pretiosu, adeca limb’a. Până candu romanulu lipsitu, rapitu de avere, oftéza, ba in cruntele sale sudori muncesce pamentulu spre a multiumi pre stapanulu seu de acum; până candu romanulu contribue cu avere, sânge si vietia spre aperarea si ferecirea, patriei, stapanii dâlei, ospetii primiți — cu incetulu lu submina, pamentului subtragu, ba acuma chiaru si graiulu voescu sa amutiesca. Pre langa toate ca romanulu scie bine, cu pamentulu e zestrea lui stramosiesca, carea au ingrasiatu-o — de sute de ori — cu peraie de sânge si multime de cadavre romane. Nuni ajuta tenguire, nu ni ajuta oftare — nu trebue se damu locu ca sa se incuibe in noi ur’a, resbunarea si invidi’a, pentru ca toate acestea sunt nedemne de maretiulu scopu alu omului, ci romanulu cu mare si micu, avutu si seracu, trebue sa se puna pre munca, trebue se lucre d’in tóte poterile, trebue sa crutte si se câscige si, prin sudarea faclei sale, prin păstrare, prin economie, prin unire, trebue sa fia ingrijitu a-si reocupă pamentulu, carele este fantan’a vietiei, ferecirei, marirei, si faptorulu principale alu esistintiei unei națiuni. Câci o națiune e poternica si vigorosa numai atunci candu domnesce preste pamentulu ce lu locuesce, câci pamentulu nu du tóte, si nice o întreprindere ominesca, ba nemica nu ar’ poté esiste, candu pamentulu ar’ lipsi. Străinii fiindu pre deplinu petrunsi de acestu adeveru, nu crutia sacrficie câtu de mari, numai se se poata incuiba in pamentulu Romaniei, si ast’a in totu loculu, si acum mai alesu in Romani’a libera. Luandu tote in considerațiune, credu ca pentru noi nu poate fi devisa mai santa si fericitoria decâtu „pamentu“; credu câ, daca toate lucrările nóstre ar fi îndreptate spre a casciga pamentu, amu ajunge la limanulu fericirei. Romanulu cunosce insemnetatea pamentului si nu sunt rare esemplele, ca si cheltuesce strarea pentru a casciga câtiva stangeni de pamentu. Pre langa toate acestea e necessariu, ca preotii in beserica, invetiatii in societati si de pre tribuna, profesorii de pre catedra, cu unu cuventu prin toti, in totu loculu si cu tota ocasiunea, sa se îndemne poporulu romanu, se se povatiuesca si sfatuescu a lucra d’in tote poterile, a economisa si a pastra câtu numai se pote pentru a câștigă si cumperâ câtu mai multu pamentu! Conoscu suferintiele poporului, sciu câ povarele sunt pre grele si dările mari la seca de totu; dara crediu si sum convinsu, câ cu poteri unite multe se potu face, si asia infiintiarea de asociatiuni spre acestu scopu nu ar’ poté fi de mare folosu. Dee cerulu se ni se unesca cugetele si animele, — sa fimu tari in vointia si neobositi in lucrare — si scopulu ar’ fi ajunsu. // 235 Delegatiunea societatii academice romane. Premiulu Evangeliu Zappa. Fiindu câ antâi’a publicatiune de concursu pentru lucrarea celei mai bune sintactice romane nu a datu nici unu resultatu, de aceea, conformu decisiunii societăţii, luata in siedinti’a d’in 9. augustu 1871, pentru aceeasi lucrare se republica concursulu cu program’a si conditiunile urmatorie : I. Program’a. Partea sintactica a gramaticei limbei romane va cuprinde : 1. Una introductiune generale, in care se voru stabili, prin essemple trase atâtu d’in limb’a propria, câtu si d’in alte limbe, mai vertosu d’in limbele clasice si surori cu a nostra, diversele relatiuni in cari se potu pune conceptele spre enuncarea cugetariloru, stabilindu-se totu-de-o-data si terminologi’a sintactica cea mai buna ce s’ar poté da după cele mai noue lucrări gramaticali. 2. Sintass’a speciale a limbei romanesci, in care se voru desvolta in detaiu tote modurile de espressiune a fiacareia d’in relatiunile stabilite in partea generale, cautandu se se dee pentru fiacare modu de espressiune essemple numerose atâtu d’in limb’a populara, câtu si d’in cărțile nostre cele mai bine scrise, vechie sau noue, producandu-se la fia-care modu de espressiune a unei relatiuni sintactice si idiotismii limbei, alaturandu-se fia-care d’in aceste forme de espressiune cu cele analoge d’in alte limbe, mai alesu romanice, cautandu-se in fine pre de-una parte sa se alega cele mai corecte espressiuni, era pre d’alt’a se se puna in vedere decismii si trasele neadmisibile in limb’a nostra. Topic’a romanesca, in care se va stabili pre de una parte, care este constructiunea romana comuna, era pre d’alt’a se vor areta abaterile de la aceasta constructiune, punendu-se in lumina, prin esemple indestulitorie, necessitatile de espressiuni d’in cari născu inversiunile constructiunii comune. 4. Regulele detaiate de ortografia cum si de punctuatiune. 5. Unu conspectu istoricu alu diverselor o fase prin cari a trecutu limb’a romanesca si sintassea ei, pentru ca d’in acésta se se traga conclusiuni asupr’a qualitatiloru generali ale frasei romanesci. Acestu conspectu inse nu se cere de rigore, ci se lasa in voi’a concurentiloru. II. Conditiunile concursului sunt: 1. Marimea opului are se fia celu pucinu de 20 cole tipărite in octavu mare cu litere germond. 2. Termenulu, pina candu manuscriptele concurentiloru au se fiu tramise societății, este 15/27. iuliu 1873. 3. Manuscriptele voru fi scrise in modu legibile, de mana străină, paginate si legate in fascicule Pre pagin’a antei’a voru portă una devisa in veri ce limba, scrisa de asemenea cu mana străină. Aceeasi devisa se va scrie si pre unu plicu sigilatu cu sigiliu fara inicialele autorului, in care plicu se va afla inchisu numele concurentelui. 4. Manuscriptele se voru cercetă si judeca de secțiunea filologica, care va propune societăţii academice, in siedintia plenaria, premiarea acelorua d’in operare cari voru satisface programei. Manuscriptele respinse se voru pastra in archiv’a societatii până ce se voru reclamă de autorii loru, ale caroru nume remanu necunoscute, fiiindu ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deshide. 5 Premiulu destinatu pentru lucrarea, care va atinge perfecţiunea, va fi de 400 galbeni ; sunt inse destinate inca doue premie, unulu de 200 galbeni si altulu de 100 galbeni, in favorea aceloru concurenţi, cari s’aru apropia de perfecţiunea ceruta. Presiedinte, A. Treb. Laurianu. Secretariu generalu, I. C. M a s s i mu. Premiulu Evangeliu Zappa. Conformu decisiunii societății academice romane d’in siedinti’a de la 13. septemvre 1871., pentru cea mai buna lucrare asupr’a formaţiunii cuvinteloru in limb’a romana prin derivatiune si compositiune, se publica concursulu cu program’a si conditiunile urmatorie : I. PROGRAM’A. Tractatulu va cuprinde: a) Una parte generale, in care, cu exemple luate si d’in alte limbi in legătură de cumnatîa cu a nostra, si mai alesu d’in limbele clasice, se voru defini si esplica principiele formațiunii cuvinteloru atâtu prin suficse seu derivatiune in intielesu mai strinsu, câtu si prin preficse seu compositiune ; b) Una parte speciale, care va ave de obiectu formațiunea prin aficse a cuvinteloru limbei romanesci si care se va întinde: 1. Asupr’a formatiunii cuvinteloru prin suficse seu derivatiuni, cum: morariu(d’in mora), fericare (d’in feru), strimtare (d’in strimtu), carnosu (d’in carne), vacutia (d’in vaca), parentescu (d’in paiente), etc. . . Pentru fia-care suficsu se va stabili prin numeroase esemnle : a) la ce genu de cuvinte se afige ; b) daca are o singura forma sau mai multe; c) care este intielesulu celu mai generale alu lui; d) cari sunt însemnările accidentali ce mai poate lua; e) in casurile in cari intielesulu unui suficsu pare a se atinge cu intielesulu unuia sau mai multoru alte suficse, care e diferinti’a ce le distinge; f) cari d’in suficse sunt romanice, cari nu; era la acelea cari, desî romanice, păru, prin transformările fonetice ce aujtutu lua in limb’a nostra, a se departa de corespundi.„ariele loru in cele-alte limbe romanice, sa se determine cu probe indestulitorie acele transformări; g) in fine atâtu in respectulu formei, câtu si alu intielesului, se voru compară suficsele romanesci cu cele corespundietorie d’in limb’a latina si d’in alte limbe sorori. 2. Asupra formatiunii cuvintelor, cu preficse sau compositiuni , cum : a p-p u n e r e , op-p une, d e spunere, com-punere, ne-fientia, in-fam u, etc. . . Pentru fia-care preficsu si pururea in comparatiune cu limb’a latina si alte limbe surori, se va stabili prin numerose esemple : a) la ce genu de cuvinte se pune ; b) ce transformări fonetice sufere ; c) care e intielesulu lui generale ; d) cari sunt insemnarile speciali si derivate ce mai pote lua ; e) care e in fine diferinti’a de intielesu a unui preficsu, intru câtu pare ca se atinge cu intielesulu altui preficsu. 3. Asupra formaţiunii cuvinteloru prin compositiunea a 2 cuvinte, cari esprimu fia-care unu conceptu bine defi*