Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-17 / nr. 2
I Pest’a, Mercuri, 5./17. ian., 1872. Mr. 3603. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Locuinti’a Redactorului 81 Cancelari’» Redaction«» e in Strat’» tragatoriulul [1.6- vaHutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Vrticlii trainisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicu. Va esi Mercuria, Vineria si Jominec’a. Pietlurn di l*rf mineriturn» . Pre trei lune . . . 8 ti. v. 4 Pre tiese lune . . . 6 „ „ „ Pre snulu întregii . 12 „ „ „ Prntt’n Honnini’* , prea. intregu 80 Fr. == 30 Lei u „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ « 3 ~ 3 „ __ 8 „ „ Pentru insertiant : 10 or. de linia,si 30 or. taps a tii»brale pentru fiespecare publicatii de separatii. In locutu deaphian 20 or. de linia. Unu esewplariu costa 10 cr. Pest’a, 4/16. ian . 1872. In camer’a Ungariei desbaterile asupr’a bugetului ministeriului de instructiune se apropia de inchiaiare, pote fi di in siedinti’a de asta di a?&stu bugetu va fi in tote punctele salle votatu Liberalitatea camerei a fostu si estu annu, facia de ministeriu, câtu se pote de mare. Copilulu celu desmerdatu allu mamei camere este inse ministeriulu instrucţiunii publice , — nu ministrulu insusi, Pauleru, ckci acestua in locu de colaci au capetatu palmuiture, chiaru si de la credincioşii partitei ministeriali, — neci instrucţiunea popolare preste totu, ckci aici ar trebui să fia consideraţi si fiii Cei vitregi ai mamei vitrege, d. e. romanii, slovacii si alti fiii adoptivi, cari de dragulu novercei (reotius Megerei) potu se mora de fome ; — ci copillulu de predilectiune, caruia, ca sk nulu cunoscu fraţii vitregi, i s’a datu numele de „scopuri de cultura generale“ si sub acestu nume speciosu, mam’a vitrega storse cu inlesnire musiorele pentru fiulu seu cellu risipitoriu, altu cărui nume adeveratu este : magiarismu. Sub acetu pretestu se votara sumulitie pana si pentru persone singuratece, provediute de altmintrea cu lefsiore destulu de grasse. Lucru ne mai audîtu are inca té se inten ple, unu adeveratu attentata in contr’a onorei camerei, daca majoritatea acesteia va impinge cinismulu pana la estremele margini alle nerusi irii, primindu necalificabilea propunere ce i imintedia comissiunea financiari», adi ca nemica mai pucinu decâtu votarea unei sume de 150u fl. spre a se infintia unu pasinu pentru stundentii magiari de la universitatea pestana! Deu, vomu ajunge ca sa se dee apanage la toti eiorogarii magiari, d’in bueulu statului, adeca d’in sudarea poporeloru — tienii, cu majoritate nemagiara, pentru a caroru saracntie institute de cultura lipse cu banii. Asiéconniss. financ.respinse petitiunea corpului professarele d’un Perusiu, carele ceruse unu ajutoru nu mai mare decâtu s’a votatu unei Singure persone (lui Toldy) adeca 4000 fl. P. etestulu pentru care comiss. fin. opinedia respingerea este : ck gimnasiulu de Beiusiu este puru confessiunale si ck pre professori numesce episcopulu. Da, asié este, ce dore inse pre magiari : este caracterulu natiunale allu acestui gimnasiu, dar’ decâtu si lu perdia pentru farimaturele magiariloru mai l ne voru rabda inca acei bravi apostoli ai servitiei si ai românismului si voru lupta si mai departe cu neajunsele si lipsele vietii, plna candu provedintia divina va ajuta pre patronulu actualeștiu acellui gimnasiu spre a si poté împlini dorulu mimei salle d’a si vedéa numele inscrisu in cartea cea de auru a națiunii romane, alaturea cu bine cuventatulu nume allu nemoritoriului Vulcanu ! — Va veni. Este dorerosu candu esti nevoitu a cersi elempsina inimicului, dar’ este si mai dorerosu Candu inimiculu seculare este epitropu preste averile talie, despune asupr’a sângelui teu, si candu perfidulu epitropu in locu ca sfe-ti intorca una partecica d’in averea ta spre conservarea trupului si recreatiunea spiritului teu, ellu te totu storce, storce, storce . . . Ore nu-i vine in minte câte una data ce i se pote urdî processulu cellu mare si i se voru cere capitalurile cu censulu censului? Si credemu in poterea civilisatoriului spirituallu timpului. Desbaterile asupr’a adressei in camer’a deputatiloru senatului imp, de Vienn’a s’a inceputu. Centralistii sunt cam igrigiti d’in caus’a deputatiloru Grallician cari amenintia a-si lua catrafusele de nu se voru plini pretensiunile cuprinse in resolutiunea galliciana. Cabinetulu auerspergianu anuncia, prin organele salle plătite, ca Gallicianii au sa fiu multiumiti, dar’ mai antâiu d’insii sa ajute a se vota legea de urgintia. Firesce, că după acest’a ministeriulu pote lesne tramite acasa pre deputaţii galliciani si apoi pote peteci (intregi) camer’a deputatiloru cu candidaţii cadiuti la alegerile tr. cari după legea de urgintia se potu numi „candidaţi de argintia.“ Diuariele spoite cu ore si care lustru de liberalismu n’ar’ vre sa se aplice indata inca de acum acestu espedientu ce involve implicitu amanarea reformeloru legii electorali (alegerile directe) , era diuariele cari prasescu cu predilecţii ne papric’a (ardeiulu) politica, dechiara in stilu fulminante, ca dinsele prognostica apropiarea catastrofei. Absolutismulu ? Amu vediutu noi austriacii ca,i, si mai câte catastrofe, cunoscemu si absolutismulu , inse ceea ce are sa treca preste capuîu Ostrunguriloru acést’a este inca necunoscutu, dar’ o potemu prognostica si noi la rondulu nostru de se va urma si sustiené cu forti’a politic’a cea falsa dualistica. Negotiatiunile cu Croatii au ajunsu in fapta la resultate positive de transactiune, acést’a se confirma prin actulu deschiderii camerei croatice. Se pare ca Longai s’a feritu de a redica la massima de statu egoistic’a si orb’a devisa (biciulu ei presulu) a predecesoorului seu, — ci a doveditu intrelleptiune politica intrandu pre callea reconciliatiuni. Nu potemu soi ce direcţiune va lua cestiunea in camer’a Croaţiei, dar’ precâtu cunoscemu pretensiunile partitei nationale, după noi modeste si legitime, ae pote ascepta cu securitate complanarea onorifica pentru slnbe partile. Succedendu aici transactiunea atuicabille, atunci sk sperkmu, ck va succede si aiurea. Fiara drumulu impacatiunii sa duca de a dreptulu in Transsilvani’a de una parte a riului Latta, era de cea parte la — Prag’a in Boemi’a. Firesce, carlea federalistica e lunga, pote si grea, dar’ e sigura. In Camer’a francesa se urmedia desbaterile asupr’a diriloru. — Dinariele be’gice scriu ck Thers staruesce a mediulu l amanarea termindoru de platire a celloru trei milliard«, cu ceri Franci’a esti inca detoria Prussiei. Bisma ci sti pre cugete, temendu-se ca nu cumva francesii sk puna vreuna cursa, adeca neplatindu intarindu-se si cascigandu timpu spre inarmari, in urma sk refuse platire», si se apuce armele. — Acestea voru fi inse numai preteste, cu cari Bismarcu vre se motivedie respingere» amankrii terminiloru de platire, — adeca dsa scie apretiul valorea proverbe- ! lui rom. „ce e a mana nu e minciuna.“ In Madridu se ieau precautiuni in contr’a urnii complotu (conjuratiuni), ce s’ar’ fi urdîtu in contr’a regelui. Situatiunea politica in Ispani’a este forte labila si nesigura. Judecat’a opiniunii publice despre acesta tierra frumosa dar nefericita este, ca massele poporatiunii ar’ fi mai corrupte decâtu ca sa pota gusta una politica de stabilitate. Mai este unu stătu despre care se vorbesce astfelu, dar’ acestua va sei da de minciuna pre profeţii cei mincinoşi si pre voitorii de reu. Cssaer’o representantilorn Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 12. i a n., 1872. Presiedintele Somsaieh deschide siedinti’a la 10. ore a.ui. D’intre ministri sunt de facta: Kerkapoly, Panner, Szlávy si Lonyay. După verificarea processului verbalii d’in siedinti’a precedenta, presiedintele presinta una petitiune a mai multoru posessori de mori, din Vascutu, prin care acestia se roga, ca camer’a sa mediulocesca, a nu se mai cere arend’a de la acele mari cari facu pre bunurile intravillane ale I proprietariloru. Se transmitte la comissiunea petitionaria. Camer’a trece la ordinea dîlei si mai inainte de tote alege uuu membru in a cinci’a comissiune juredictionaria. Eesumatulu alegerii se va publica in siediuti’a prossima. Urmeza continuarea desbaterii speciale asupr’a bugetului ministrului de cultu si instrucţiune publica. „ Sub rubric’» „Recerintie pentru instrucţiunea poporale“ sunt preliminaţi 703.012 fi. Michailu Táncsics doresce, ca sub aceasta rubrica se se voteze inca 100.000 fl. — Iosifu Madarász cere esecutarea stricta a legii pentru instrucțiunea poporale, er’ obligațiunea, d’a stabili salariele invetiatoriloru poporali la una suma correspundietoria, sa se estinda si asupr’a scoleloru confessionale. Oratorele presinta apoi uuu projectu de resolutiune, după care postulu despre recerintiete instructiunii poporale in viitoriu sa nu se tai voteze asik in generalu, ci specialisatu si detaiatu. Ministrului aue r tiene acestu projectu de superfluu, inse cu tote acestea nu se opune, ci este gata a specialisa sum’a de sub acesta rubrica; un’a numai observa, ca si in acestu casu va trebui se-si păstreze una rubrica pentru erogatiuni neprevediute. Ministrulu de financie Kerkapoly inca este gat’a a accepta projectulu de resolutiune alu lui Madarász, inse cu adausulu, ca in unu anu se nu se voteze mai multe spesme pentru instrucţiunea poporale, de câte se potu intr’adeveru intrebuintiu cu folosu. Madarász primesce acestu amendamentu. Iuliu Schwarcz vorbesce despre modulu, cum se compunu, se edau si vendu cărțile pentru scolele de stătu. Una comissiune a luatu in mana acesta afacere si a monopolisatu-o. Intregu sistemulu cârtiloru este o satira facla cu libertatea instrucțiunii. Oratorele cere revisiunea legii scolare din 1868. Ministrului aue r dechiara, cu instalarea unei comissiuni pentru cărtile scolastice este una dispusetiune a fericitului E ö t v ö s. Dsa promite, câ in privinti’a monopolisarii cârtiloru scolastice va ordona totu, ce va fi in interesulu publicului si alu acestei afaceri. Oratorele inca este pentru libertatea instructiunei, inse numai in institutele mai inalte. Incâtu pentru revisiunea legii scolare d’in 1868,' Dsa nu este de asta părere, de ora ce una asemenea lege are trebuintia de mai multi ani până va petrunde in poporu si se va preface in sânge ai came. Desele modificări aru fi deci numai spre stricatiune. După ce mai vorbescu in asta privintia Csengery si Horn, si după ce se primesce cu unanimitate propunerea lui Madarász, Iuliu Schwarcz presinta unu projectu de resolutiune, după care camera se provoce pre ministrulu de cultu si instrucţiune, ca inca in decursulu acestei sessiuni se presinte unu proiectu de lege despre modificarea aceloru paragraf! ai legii scolarie d’in 1868, cari nu se potu eseeuta in pracsa. — Propunerea acést’a se respinge si sum’a se voteza după preliminariu. Urmeza rubric’a : 30.0000 fl. pentru edarea unei foie pentru invetiatorii poporali in cele siepte limbe ale tierei. — M. Táncsics este nemultiumitu cu acésta institutiune si cere, ca acésta foia sk se ^ee numai in limb’a magiara, de oace invetiatorii poporaîfc sunt detori a sei unguresce. Sigismundu - o pu combate pre rabulistulu slovacu magiarisalu si autodidacții Tanchiu*) carele pretinde ca toti locuitorii Ungariei se fia astrinsi a invetiâ numai magiaresce (caci pana candu voru invetiâ in limba loru propria voru fi inimici națiunii magiare, voru nutri sentieminte dusmanose si voru avéa idei separatistice. Ipsissima vorba, cari inse reporterii diumaleloru nu le-a reievatu, pentru ca estepurisarile nebunatece si antedilluviane ale acestui omu au produsu unu efectu reu si, cu tote cu magiariloru placea, n’ar’ fi Vrutu ca sa se pronuncie in camera — obiectandu-i cu sciintiele si preste totu cultura numai prin organulu limbei natiunali se potu stracora in trupulu unei natipni, si după ce octroprea unei limbe aniversali, ceea ce se pare a pretinde D. Tanchiu, este impossible, multiamesca-se magiarii a-ai *ede limb’s loru ca diplomatica in tierra, adeca, in camera, L-a dicaetsme, etc. va se dies, de susu in diosu, dar’ sk nu o fortiedie si de diosu in sucu, caci acest’a au produsa si produce pururea neoultiumire. — Cetu pentru „Foi’a Invetiatoriloru“ trebue sk observe, ca testulu romanescu se redactedia intr’o limba aprope neintiellessa, pentru ca este una traductiune puru literale după testulu magiaru, prin urmare nu pote se fia de folosu invetiatoriloru rom., si a fara de acestu inconvenientu foi’a mai are si altulu , câ in locu d’a se publica intr’ins’a miscaminte d’in vieti’a scoleloru romane, se imple cu traductiuni de corespundintie magiare d’in Kecskemét, etc., cari tote nu interessedia de felu pre invetiatorii romani, caroru a acelle amenunte, cu totulu străine, nu li-su neci d’uuu folosu. Este pentru votarea summei, dar’ cere ca testulu rom. sk fia redactatu intr’o limba correcta, intiellessa si redactorului ei romanu sk i se dee latitudinea d’a impartesî date d’in sfer’a romanesca a invetiamentului. Ministrului a ver observa, ci se va ingrigji ca for’a pedagogica sk se scria in una limba, carea se o pota intielege majoritatea cetitoriloru. *) Tanchiu, rectius Standes este slovacu de contesa, augustana (litteratu) d’in Békés, au fostu simbriariu si pana la allu 23 aunu allu vietiei salle n’a sciutu ceti neci scrie, si ceea ce scie asta-di este meritulu osteneleloru salle, peccatu numai, ca este cellu mai intolerante ultristu magiaru in tota camera. Red.