Federatiunea, iunie 1872 (Anul 5, nr. 54-66)
1872-06-02 / nr. 54
Pentru aperarea intereseloru nostre natiunali atari-comisiuni sunt „conditio sine qua no n.“ ; Aceste comisiuni d’in cercurile electorali au se fie in strinsa relatiune cu comitetulu centraluAra j da nu ; in casu de lipsa au se cera de la acestua infor- matiunile necessarie ; tote abusurile si fara-de-legile comisse prin adversari se le aduca indata si fara amenare in pu- blicitate , si se protestedie chiaru la guvernulu tierei. In impregiurarile de facta, candu votulu fia-cărui alega- toriu e atâtu de pretîosu si decidietoriu pentru resistinti’a seu neesistinti’a guvernului si sistemului actuale , detorinti’a de romanu ni impune, că in tote cercurile, chiaru si unde suntemu in minoritate, se avemu candidații noștri nationali. Alegatorii romani au se cera programa esacta de la respectivulu candidatu, se pretindă ca acestua sé se oblige solemnu pentru partid’a natiunale opositiunale. Er’ unele mistificatiuni, cum ca dora ar’ fi deachistu seu nu scimu ce, dar’ in cestiunile natiunali va tiené cu partid’a natiunale — sé le respingă cu indignatiune. Romanii nu potu fi in presinte nici deakisti, nici tiszaisti. Care ar’ afirma contrariulu minte si voiesce numai se amagesca lumea. A fi deachistu si mamelucu pote cineva sé fia d’in anima speculanta, dar’ nu d’in convingere si cu anima curatu romanésca. Actulu de alegera e una scola de mare insemnetate in vieti’a contsitutionale pentru fiacare cetatienu, si mai alesu pentru class’a dejosu a poporului. Chiaru si candu n’amu poté reusî cu resultatulu doritu, — avemu totusi unu resultatu moralu : desceptarea si aduce reala cunoscinti’a de sine a poporului, disciplin’a atâtu de trebuinco sa in tote faptele nostre natiunali. Numai candu inteliginti’a si poporulu este la cunoscinti’a de sine potemu ajunge resultatulu doritu. Se nasce inse intrebarea : Cu care partida se votsedie romanii in atari cercuri, unde, fiindu in minoritate neînsemnata, neci decum nu potu avé candidatu romanu natiunnalu ? Partidele magiare, drept’a si stang’a, ce e dreptu nu potu avé pentru noi romanii nici unu interesu, caci si un’a si alta nu sunt inimice si contrarie , fiindu câ împrejurările de asta di ne constringu se faceau opositiune guvernului si partidei sale, numai si numai d’in acestu principiu de opositiune avemu se ni dâmu votulu opositiunaliloru. La lucru deci cu totii ! Situatiunea este critica. Tempulu este scurtu. Veritoriulu natiunei depinde dela îndeplinirea esacta a detorintiei nostre de romanu si cetatieni.*) imense, sunt infioratorie. Astfelu sunt elementele in mani’a loru ; aici se areta grandensitatea naturei. Dar’ nici ne cuprinde atâtua mirare, candu, sciiudu câ in randi’a globului nostru foculu inca totu lucra, forma si straforma, aprinde si topesce petrii si metalle, combinâmn ca pre acesta peninsula estinsa, Europ’a-Asi’a, abié sunt trei aperture insemnate de resuflare, abié trei hornuri pre unde se pornesca vaporii si fumulu, pre unde sé se golesca randi’a pre impluta a pamentului, craterulu Etna d’in Sicili’a, Vosuviulu d’in Napolea si Hed’a pre Island’a. Lips’a astoru felu de crateri se si simte in multe locuri, câci in altu tipu n’amu sei de unde sguduitele cele numerose de pameniu ; cum, de aici dispăru preste nopte insule intregi cu totu ce este pre ele, colo era se redica altele, si câte alte multe , e lucrarea continua, neîncetata a focului d’in sinulu pamentului. Intre altele ar’ stu omulu se creda, cu creatiunea, pre cum a lasatu lavinele si fortunele pentru locuitorii muntiloru, astfelu a vediutu de bine a asiedia acesti duoi crateri poternici, Etn’a si Vesuviulu, tocmai pre pamentulu italicu, eldoradulu europenu, ca in tempuri critice, se servesca poporului italianu parte de sbiciu, parte de admonitoliu. V................ Vesuviulu. Poterniculu Vulcanu, innainte de ce nimici cele trei cetati sorore, mărgelele Campaniei, Erculanu, Pompeii si Stabiae, serbasse, după cum scimu noi, doue dieci de secuii. Campani’a era mandra, o gradina infloritoria pana in diu’a de 5 lauru a ominosului annu 63. După ce inghitî aceste trei orasie pompose, odihni inca 16 anni pana in lun’a lui noemvre 79.De aici încolo inse se vede a-si fi luatu pentru totu de-un’a una positiune amenintiatoria. Erruptiunile Vesuviului n’au mai incetatu apoi, si au urmatu un’a după alta in annii 203, 471, 550, 672, si 993. Celle d’in 1036 si 1631 au fostu forte ingrozitorie perdiendu-si la cea d’in urma vieti’a preste 10.000 omeni. Intre celle siese erruptiuni mari d’in secululu trecutu, cea care s’a inceputu in an. 1754 s’a intinsu, cu pucina intrerumpere, preste siese anii intregi si s’au formatu alti 12 crateri. Celle d’in annii 1779 si 1794 inca au fostu infioratorie. Orasiulu Torre del Greco fu de 11 ori nimicitu ; la erruptiunea ultima d’in secululu trecutu fu innecatu de unu fluviu de lava, care se estinsse in latîme 600 si in atunciîme de 6 metri pre mare. Intre erruptiunile d’in secululu acestu a celle d’in an. 1820 si 1860 au fostu celle mai veheminte. Erruptiunea d’in estu annu ce s’a inceputu in 20 aprile si a trenutu până in 10 maiu, cu pucinu stă inderetru toturoru erruptiuniloru vulcanice grandeose ; a fostu totu asie de infricosiata ca celelalte atâtu in privinti’a vehementiei, estensiunei, câtu si in a consecintieloru. Cenusi’a, care o sufli ventulu pana si in stradele Neapolei, lav’a cea ferbinte si nimicitoria, ce curgea neincetatu, au ingropatu câmpie manose, gradine infloritorie si vinie avute. Mai multe locuri, dintre celle insemnate, orasiele San Sebastiano, Massa di Somma, Cremano, Torre del Greco, Torre del Annunciata si altele au ajunsu sortea Erculanului ci a consorteloru sale, cari de abié acum, după 18 sute de anni, potu se vec a era lumin’a dîllei si se nu vorbesca prin urmele loru conservate despre marirea si crudîmea aceloru tempuri antice. Dar d ecatombele de omeni, ce pretinde acestu dieu ingrozitoriu, cine le-a numeratu ? sunt nenumerate, sunt *) Spre a evita si delaturâ orice umbra de rea-intielegere insemnâmu aci, câ atâtu acestu articlu, câtu si cei precedenţi, asemenea intitulaţi „înainte de alegeri,“ se referescu numai la tienut’a ce ar’ avé s’o urmeze Romanii d’in Ungari’a propria la actulu alegeriloru imminenti. Red. 215 Raporturi comerciali. Pest’a, 29. maiu. Tempulu ploiosu ; termometrulu + 14°, barometru 28'' 5"'; ap’a scade. Fabricatiune de sticla cu cărbuni de petra u n g u r e s c i. In 26. 1. c. s’a deschisu in Puszta-Csókás langa Salgo-Tarján o fabrica de sticla, carea a oscitatu interessu la multi fabricanti, ale caroru întreprinderi stau in legătură cu industri’a de sticla. Până acum s’a crediutu, ca numai cărbunii d’in Boemi’a, Prussi’a si Angli’a se potu intrebuintia cu succesu si avantagiu in industria de sticla. Deocamdată numai unu cuptoriu s’a incalcîtu cu cărbuni unguresci, proiectate sunt inse cinci cuptore si astfeliu se spera ca prin nou’a constructiune a cuptoreloru fabric’a va poté sa tieua concurintia cu fabricele esterne. In decursulu anului 1871, in Angli’a s’au infiintiatu noue-spre-diece societâti noue de assecuratiune. Optu d’intre ele, tote societâti de actiuni, se ocupa cu assecurarea contr’a focului. Precum comunica o foia de Londonu, unele d’in aceste fundatiuni noue au mari prospecte de unu succesu bunu, altele inse sunt pre calea ultimei respiratiuni. Daca romo consideră, câ in Angli’a capitalulu nominalu n’are nici câtu e mai pucinu d’a face cu resultatulu subscrieriloru, câ acolo, daca siepte persone cumpera fiacare câte o acțiune, după lege este de ajunsu, spre a se infiintiâ societatea si a-si incepe cursulu afaceriloru, cu tote câ capitalulu este anunciatu in sute de mii, — daca vom consîdera deci aceste impregiurâri, vomu vedé câtu de necessaiiu este pentru toti capitalistii si agentii, d’a cunosce bine caracterulu si prospectele intreprinderiloru angl. de assecuratiune mai înainte d’a lua si dinsii parte la ele. Tergula de effecte. Burs’a si asta-data a fostu animata ; sortiuri de premie cu câte 105 g2i francoung. forte viu. Banc’a de industria 515, banc’a de păstrare si creditu 68. Tergula de lana. Importata e micu. Cumperatori au fostu atâtu străini câtu si d’in intru destui, s’au retienutu inse tare si voru se ascepte trecerea terguriloru germane. Cuantulu vendutu până acum se urca la aprope 3000 centenari. Pretiurile d’in periodulu acestua facia cu celu trecutu au crescutu cu 12—13 fl. *s VAUIETATI. A (N a s a u d e n i i) au isbutitu a face transactiune cu ministeriulu pentru rescumperarea reganeloru. Neci una palma de locu nu mai are erariulu in acellu districtu. Pretiulu rescumperarii este 100 de mii de fl. cari se platescu in cursu de 32 de anni. Districtulu au facutu buna tocmela si cascigulu ce resulta d’in tr’ins’a este considerabile. Factorii principali ai negotiatiunii favorabilita fara de delegatii districtului (DD. P o r cu si Fo r i a n u) au fostu D. Iosifu Hossu si raSpTBtt«. Ceri, pre care, insemnu de recunoscintia, nasaudenii voru se-lu realega deputatu. Intentiunea d’a-lu alege cu aclamatiune nu va succede, dar’ neci lipsa nu este ; insusi Deacu nu pote fi alesu prin aclamatiune. Marti ser’a ad. in 28 i. c. pleca de aici D. consil. minist. G ros, cu delegatu allu ministeriului, pentru a remitte in possessiunea districtului averea cumperata si cascigata. — La acesta solemnitate districtualii au invitatu si P. SSa Metrop. V a n c i ’a, ca se fia marturu la actulu traditiunii si se vedia insusi folosele resultatorie pentru innaintarea culture!, cu ce fondurile scolastece create si creande sunt forte considerabili. — Se dîce cu Nasaudenii guvernamentali voru sé esploatedie acesta occasiune intru interessulu politicei de activitate după cum vre si doresce D. Longai si după cum voru unii activisti romani de cei cu custiritia. Cu unu cuventu, voru se ingagedie pre Metropolitulu Vand’a la ceea ce „nu vre“ si „nu pote“ Metrop. Si agun ’a si nu potu toti activistii cu tote intri fundosului si „gustatului“ „V.“ d’in „Teleg. Romanu* si Sor’a lui „Trompet’a Carpatiloru.“ (In circutii electorale.) Ciacov’a, d’in cottulu Temisiorei dlu Ionu Missiciu eete candidaturu stângei centrale. A (De 1egatiunile) se voru convocă pre 16 septemvre, era siedintiele in estu annu le voru tiené in Pest’a. « A (I Necrologu.) Areiduces’a Sofi’a, mam’a imperatorelui nostru a moritu in 28 maiu ac. la 3 ore demeneti’a in etate de 67 anni. Fia-i odihn’a eterna ! (Ministeriulu) de agricultura, industria si comerciu. a dipussu, că la institutele de economia in feriele de vera se se tiena pentru invetiatorii normali unu cursu de 4 septemane d’in scientiele economice. Cursulu acestua de instrucţiune la Dobritînu tiene de la 31 iuliu pana in 30 augustu ; la Kesthely de la 5 pana in 30 augustu ; la Clusîn-Monostor de la 19 augustu pana in 18 septemvre; la Ungarisch-Altenburg (in limba germana) de la 4 augustu pana in 1 septemvre a. c. Numeruln invetiaturiloru, ce se voru convocă pentru fia care institute s’a statoritu la 24. Că ajutoriu d’in partea statului s’a desemnate pentru fia care invetiatoriu 40 fl.. care suma se va solvi in rate de catra directorulu institutului. A (Adunarea) episcopilornarci-episcopilorn si a altoru prelati d’in Austrî’a, in numera de 20. ai besericai apusene de ritulu latinu, ce sa tienutu in Vien’a in cestiunea „Congruei“ sub presiedinti’a cardinalului ’Rauscher, sa sfersîtu, primindu-se mai tote după vointi’a si dorinti’a presiedintelui cardinalu. A (C â t n de c u r n n d n) se va edifică in Pest’a unu institutu nou scientificu pentru meteorologia si magnetiumul n pamentului: negociatiunile pentru cascigarea unui territoriu correspundietoriu spre acestu scopu s’au inchiaiatu degia. Orasiulu va fi provocații, că se dée guvernului acestu territoriu de 250 stangeni patrati. A (In comun’a Macufalau) d’in Ardelu cu 1. inniu a. c. se va deschide unu officiu postale. A (Ferbetori politici de biere.) In Crisin-Mare mai multi ferbetori de biere au abdîssu de a mai lucra la domnulu loru, fiiindu ca acestua se tiene de partid’a drepta, ei inse profeseza principiele Oppositionen *** (Bulletine numerose) d’in Oradea-Mare, Aradu, Clusiu, etc. comunica cu ploi’a, cea multu dorita a si sositu, dar’ împreunată cu vifore infricosiate, asie incâtu acestea au stricatu multu, a nimicitu edificie, locuintie, etc. in altele a rapitu chiaru si viéti’a de omeni. A (Denumiri.) Dln Trajanu Bogdanu este numitu de cancelistu la judecatori’a d’in Baia-de-Crisiu si din Ionu Munteanu de esecutoru judecatorescu la Mercuri’a. A (Imeneu) D. Iuliu D. Bardosi, subinspect, scol. in comit. Zarandului s’au cununatu in 27 mai, a. c. cu Domnisior’a Irin’a Nistoru, frumos’a si amabil’a fiica a Dlui parochu rom. gr. cath. d’in Piscoltu, in comitatulu Satmariului. Binecuventarea Domnului preste acesta federations matrimoniale. A (Se ce t ’a) ce au domnitu si in Romani’a ca si la noi insufla grige locuitoriloru României cari vediendu cu ceriulu nu dâ ploia, începură a se adressâ câtra guvernu cu rogarea ca se opresca esportulu graneloru. Se scie câ lips’a de bucate in Ungari’a si mai alesu in Transsilvani’a, s’a suplinitu d’in Romani’a, de unde chiaru in dillele d’in urma se avisasse 200 de corabie cu bucate destinate pentru Ungari’a. — Diurnalele romane d’in Bucuresci inca provocara guvernulu a opri esportulu bucateloru. Pana acum inse mesure nu s’a luatu, si după ploile celle abundante d’in dîllele d’in urma, credemu ca neci nu se voru luă, ne mai subversandu necessitatea proibitiunii. Aici in Pestea, timpulu, după ploi, este recorosu, ceriulu innovatu. Termometru + 17°, Barometru 28" 5"', apa scade. Schri electrice. Odessa, 28. maiu. Universitatea de aici se va transpuie la Sevastopolii, pentru a conservă junimea de idee comunistice. C a la f a tu, 28. maiu. In trei dîile neince tatu a ploatu in tote părţile României, starea seminatureloru e forte îmbucurătorii.. Y e r s a 1 i ’a , 30. maiu. (Adunarea naţionala.) La desbaterea legei de recrutare, episcopulu Dupanlaup inca tienii unu discursu in care intre altele dîsse, cu Prussi’a asta-di este prim’a casarma a lumei. Innainte de tote e mareanimosetatea I si cavalerismulu, cari făcu o națiune mare, aceste insusîri insa prusaciloru li lipsescu cu totalii. Elu a vediutu prusii Ferocitatea, terorisarile si torturările acestora nu au convinsu prea deplinu, că unu