Federatiunea, august 1872 (Anul 5, nr. 79-91)

1873-08-01 / nr. 79

n­r. 79- 679. Joi’a, 1. augustu, 20. iuliu, 1872. Locuint­’a Redactorului si Cancelari’a Redactiuni! • in Straf­a tragatoriulul [Le­­veaxatoxa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatai numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ Vrttorii tramisi si nepublicati se vor­ arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Ta est Mercuri­a, Tin­eri­a si Dominec’a. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Pred­olu de Prenumeratiune Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre siese lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Pentru Hoinanl’a : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lai­n „ 6 luna 16 „ ■=„ 16 , „ „ 3­­­8 „ _ 8 „ „ Pent» Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tim­brale pentru ficsoe-oare publica­­tiune separatu- In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Spre ennos diinti’a onor ab. cetitori. Considerandu pre de una parte statiunea acesta morta, in care nu se petrece neci unu lucru de interesu importantu, era de alta parte avendu Redaetorele acestui diuariu a se departa de la Redactiune pre unu tempu de una luna, la Aca­demia d’in Bucuresci, subscris la Redactiune gra­­besce a incunosciintia pre onorab.­sei cetitori, ck pre tem­pulu câtu va lipsî Redaetorele de la Redac­tiune, diuariulu va e3î numai de doue ori pre septemana, Joi­a si Dominec’a, totu de uu’a de­­maneti’a. Acésta schimbare inse nu se face cu scăderea onorabililoru nostri cetitori, ck ci celoru prenume­­rati pre 6 lune li se va computa 1 fl. bunu pre semestrulu I. an. 1873. era celoru prenumerati pre 3 lune, se va computa assemene 1 fl. bunu pre triluniulu oct.-dec 1872. Redactiunea. Pest’», 19./31. iuliu, 1872. După ce dinariulu guvernamentale „Reform’a“ afirma in mai multi articli, că parlamentarismulu in Ungari’a nu sufere neci câtu e mai putienu, de cum­va opositiune», ar voi a se aliâ cu partit’a drepta spre a sprijini guvernulu, de-ora­ce acestu­a, câ si opusetiunea, cugeta seriosu la reforme, — in fine vine diuariulu „Hon“, organulu opusetiunii, si consacra câte­va columne acestei propuneri si idei importante. Guvernulu, dice numitulu organu, pote conta la sprijinulu opusetiunii in tote casu­rile, candu pretinde acéstea binele tierei. Sunt destule ocasiuni spre acéstea numai câtu cu guver­nulu daca nu cere consiliulu corrifeiloru stângei, celu putienu sk-i incunosciintieze mai de tempu­­riu despre intentiunile sale, si apoi va vedé, ck opusetiunea va sei merge mana in mana cu guvernulu. Se intielege, ck nu se pote pretinde de la opusetiune, ca ea sk voteze orbesce bugetulu, seu sk privesca liniscitu la abusurile barbatiloru guvernamentali. A controla asemene manevre e una detorintia patriotica, pre care opusetiunea nu o va intrelasa neci chiaru atunci candu ar’ pune man’a pre frenele guvernului. La acesta prevenire a organeloru magiare avemu o observă, că „Reform’a“ nu propune neci mai multu neci mai putieuu decStu contopirea elementeloru magiare spre a combate, pre­cum di­ce­ea, intrigele panslave, panserbesci si pan­­romane, aperandu egtu-modu natiunea politica­­magiara de periclulu este cu care, amenintiata d’in partea Romaniloru si a^Slaviloru. — Nu­mai asia nu potemu noi esplica zelulu celu mare alu organeloru opositionale si guverna­mentale, cu care se întrecu a aretu lumii pre confratii serbi cu rebeli, de ora­ce acesti­a esploa­­teza autonomi’a loru besericesca si pedagogica, garantata prin lege, spre consolidarea natiunalita­­tii loru. Dinariulu guvernamentale „Pester Lloyd“ voma facu si putiosa pentru ca in numitulu ar­­ticlu de lege e vorba despre scole natiunale aces­tea, după parerea lui, ar­ fi una interpretare sofis­tica a ardeiului de lege despre natiunalitati, in care fia cărui individu se garanteza cultivarea in limb’a sa materna ! „Lasati „natiunalismulu“ sa prindă radecine numai in unu punctu, si nu preste multu elu va inadutî esistinti’a naţiunii politice d’in Ungari’a“, striga desperatu organulu gidano-guvernamentalu. Unde va duce unu asemene chauvinismu, numai bunulu Ddieu scie. Onorabi­ nostri cetitori si­ voru aduce aminte, ck Deak insu­si a recunoscutu in una siedintia a camerei representantiloru, cum ck celelalte nationalitati, fia ele câtu de mice, nu se potu neci decâtu absorbs, d’in contra ungurii si guvernulu au a stărui ca sa li faca plăcută sub tienerea in Ungari’a. Candu vnse intrega press’a magiara ataca chiaru si guvernulu, pentru ca acestu­ a cuteza a pronuncia in ordinatiunile sale cuventulu, scole nationale serbesci si a da autono­mia unei scole de fetitie, candu ungurii d’in tote nuantiele vedu periclu in asemene concessiuni pre naturale ce se făcu natiunalitatiloru nemagiare, asia incâtu organele op­oz’tiunii striga in gur’a mare după politia, atunci dieu, e­reu de venito­­riulu imperiului danubianu, atunci naţiunea poli­tica a Ungariei cu greu si­ va pote implini missiu­­nea ce crede ca o are in orientele Europei. Activitatea dietei croate se concentreza de presinte in comissiunea financiaria. După sterge­rile si reducerile cunoscute degia, urm­ara altele noue. Veniturile banului, preliminate cu 22.000 fl., fure reduse la 12 mii, era subventiunea operei nationali in suma de 32 mii, s’a stersu cu totulu, ceea ce a produsu sensatiune forte rea in publicu, si asia se pote prevede, ck pusetiunea acést’a va provocă unu discutiune viua in plenulu camerei. Scirile d­in Rom’a ni anuncia, ce luptă elec­torale s’a inceputu degia, si pretotindenea întru­nirile preparatorie de succedu neincetatu. In ge­nere discusiunile se făcu asupr’a modului d’a combate partit’a clericale, care imple salele si ga­leriele palatului comunale spre a nu fi escluse d’in liste. Cercurile electorale sunt in mare parte caus’a acestei miscari. Presiedinti’a cercului Cavour a publicatu una proclamatiune, prin care respun­­de celei emanate de la directorii diuarteloru Vati­canului. Scirile d’in Venetia sunt forte bune : lis­­t’a papale a diariului „Veneto cattolico“ a fostu bătută pre deplinu de list’a liberaliloru ; de o ase­menea si la Veron’a lucrurile s’au petrecutu totu cam asik. La tempulu seu amu fostu anunciatu si noi despre mergerea Chedivului Egipetului la Con­­stantinopole, si despre primirea distinsa ce i sa facutu. Una depesia d’în Constantinopole cktra diuariele vienese anuncia, că obiectulu acestei visite neas­teptate ar’ fi pre de una parte a se probă cor­dialele relatiuni d’intre vasalu si suveranu, era de alta parte de a regulă pre cari dorinite ale vice­regelui Egipetului. Se affirma ca Ismailu pasia ar­ fi cerutu de la Sultanulu : 1. se-i cedeze pro­vincia Iemenu, unde mai anuiu trecutu fu una rescola de triburi arabe ; 2. sk se suprime obli­gatiunea viitoriloru Chedivi de a se mai duce in persona la Constantinopole sa primesca investi­­tur­a ; 3. dreptulu de a introduce in Egipetu una noua organisare judiciaria si suprimerea juredic­­tiunii consularie; 4. dreptulu de a creă una de­­coratiune speciale egiptena, si 5. dreptulu de a bate moneta, portandu effigi’a Chedivului alaturia cu a Sultanului. — Altcum pre care ar’ fi re­­sultatulu acestei visite, ea probeza pre deplina cordialitatea si bun’a intielegere, in care se afla Port’a cu acea tiera importanta si plina de veni­­toriu ce se chiamă Egipetulu. Foi’a officiate de la 28 iuliu a c. publica ur­­matoriulu anunciu : „La cursula didacticii, ce se va tiene in ver’a amnu­­lui cuvinte pentru invetiatorii comunali la institutele pentru economia de sub jurisdictiunea ministeriului de industria si comerciu, pre langa pre­vedere cu spese de la statu, la pro­punerea ministeriului de culte si instrucţiunea publica sunt invitaţi următorii invetiatori (Aici urmedia numele institute­­loru si alu invetiatoriloru invitaţi). Institutele sunt patru : in Dobricinu, Magyar-Óvár, Keszthely si in Clusiu-Monosturu. In Dobricinu invetiatorii sunt invitaţi a se infacisia pre 31 iuliu ; in Magyar-Óvár pre 7 aug. ; in Keszthely pre, 5 aug.; si in ClusiulMonosturu pre 19 aug. La fia care institutii sunt desemnati 24 invetiatori, asia data 96. de invetiatori cu stipendie de la statu. Ce se tiene de impartîrea locuri­­loru cu respectu la nationalitate, — pentru­ ca si acestea trebuie luata in consideratiune, — relative se pote­dice to­lerabile ; inse daca vomu cerca nationalitatea invetiatoriloru desemnati pentru stipendie , trebue se marturisimu, ca mi­­nisterium­ a aretatu aici cea mai mare desconsiderare catra romani. Intre 48 de invetiatori de la institutele asiediate in provinciele locuite de romanii aflamu 4 invetiatori de nu ne insielamu — romani. Anume la nu institutulu d’in Dobricinu : Georgiu Muresianu , era la celu d’in Clusiu-Monostoru : Pe­­u Illesiu Georgiu Maioru si Ioanu Die­u. F­urciu consta­tata, ca cea mai buna politica face pentru sine, celu ce face politica d’in instrucţiunea poporului. Nu trebuie se treegsmu cu vederea, ck invetiatorii poporali la romani sunt intr’o stare deplorabile atâta materialminte, câtu si spiritualminte ; cu tote aceste nu se pote nega, ck intre invetiatorii romani se afla una multîme mare, cari pre langa patru classe gimnasiali au absolvita si preparandi’a, deci daca ministeriulu ar’ fi voitu, atunci ari fi potutu afla si intre invetiatorii romani meritati si demni de a li se da stipendie pentru studiare, — a trebuita vise, că si aici se sbarete bunavointi’a sa câtia romani incinata de D. cons. Hosszú. Mare este responsabilitatea morale a guvernului pentru acésta nedreptate, ce o fece poporului romanu. Sti­­pendiele se dau d­in bugetului statului, la care romanii chiaru asié contribuiescu, ca si magiarii, deci dreptatea pretinde, ca si ei se fia impartesîti si ajutati d’in elu in asemene mesura si altu»cum neci câ ar’ poté fi daca ministeriulu ar’ fi justu facia cu romanii. Sole guvernulu, câ e usioru a domni a­supr’a unui popom acoperita de velulu ignorantiei, dar’ trebuie se facemu attenti pre DD. deputati natiunali la curs’a acést’a, care guvernulu voiesce a o aruncă desvoltarii si desceptarii poporului romanu. Am fi asceptatu de la D. Pauler, că sa fia cu mai multa consideratiune câtra romani, pentru­ ca asa n’are se faca politica esterna, ci numai se proveda de instrucţiunea si desvoltarea cetatieniloru de sub jurisdictiunea sa, cari sunt constituiti in asemene drepturi, daca intru adeveru sunt. Acum’a ne­amu desamagitu. La desba­­terea bugetului instructiunei publice se objectionedia, ca romanii n’au barbati pentru de a ocupă posturile de inspec­tori scolari si actualulu referinte la ministeriulu de culte si instrucţiune a pasîtu in publicu cu aceea assertiune neade­­verata, „câ de ar’ cerca printre romani cu lamp’a lui Dio­­gene totu n’ar află barbati apţi pentru posturile de inspec­tori şcolari ; la ce D. deputatu S. Borlea i-a respunsu forte adecuata, câ daca si­ va închide ochii, atunci de siguru nu va afla neci cu lamp’a lui Diogene. Deci nu lips’a de bar­bati, cari se promovedie instructiunea la romani impedeca desvoltarea loru spiretuale, ci lips’a medileceloru materiali. — Decandu a pusu guvernulu magiaru man’a pre bu­­getulu statului, de atunci a incetatu tota egalitatea in ajutorarea instituteloru de instructiune si de cultura pen­tru poporu. — Sub absolutismu baremu eramu toti in asemene osinda, acum’a vise după­ ce s’a introdusu constitutiunea magiara, guvernulu dispune de bugetulu co­­munu precum i­ vine la socotela si precum cugeta, câ e mai usioru de a magiară pre romani. Guvernulu nu ajuta insti­tutele cari recurgu la elu după ajutorie, ci se insuiesce prin organele sale a introduce scole comunali in sate romanesci, ca apoi se aiba cu unu pretestu mai multe de a intrude in­­vetiatori magiari, eventualminte si judani magiarisati in sate romanesci. Facemu attenti pre DD. preuti, cari totu-de-un’a au fostu cu poporulu si trebue sé fia si de aici m­inte, ca se desvolte mai multu zelu in desceptarea si luminarea po­porului. Era eu sarcin’a se li­fia mai usiora, trebuie a se in­voce ajutoriulu barbatiloru, cari se interesedia de luminirea si desceptarea poporului de verb­e conditiune seu professiune aru fi. T. G r a c b u. Votmlu separata alu dlui secret, ministeriale Ladisl. V a i d a, ca membru comissiunei esmise d’in conferinti’a nationale­ in Alb’a-Iuli’a in 27. iuliu 1872. (Fine.)*) III. Dupa­ ce — in câtu mi-a iertatu impregiurarile si scur­timea tempului — degiu am desfasiuratu motivele mele d’in cari asi tiene primirea proiectului minorității co­m­ i s s­i­u n i­i de forte daunosa causei nostre natiunali ; dupa­ ce am spusu si acele puncte de vedere, d’in cari neci projectulu m­a­i­o r­i­t­a­t­i­i, care altcum in principu lu­ par­­tinescu, nu lu­ tiemu in form’a sa presenta de correspundia­­toriu scopului, acum mi­ se cuvine a spune propri’a mea opiniune modesta. Mi-ieu voia dara cu profundu respectu a declară, ca după pararea basata pre argumentele sub I. si II. insî­­rate, prea on. conferentia ar’ avé, după unu pre­ care p­r­e­­a m b­u­­­u, cam in sensulu preambului d’in proiectului majo­­ritatei, a decretă numai urmatoriele : »Conferinti’a natiunale romana recomenda, ca toti ale­*) A se vedé Nr. 77 si 78 ai „Fed.*

Next